999 matches
-
IMPLINIRE, de Dor Danaela , publicat în Ediția nr. 425 din 29 februarie 2012. Tăcerea sufletului arde piatra lespezilor grele care mă despart de Tine. Flacără infinită din veacul infinit, cupola sufletului meu unde îmi ridic ființa de dor. În năpraznicul iureș a firii mele care sunt uneori, învăț să-mi mărturisesc dragostea. Cuvintele mele ajung în tine, în adâncul minții tale. Acolo se aprinde focul, în seninul înățimilor tu mă poți transforma prin numire/chemare, învelindu-mă în mantie de purpură
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
încredere ... zâmbet de zâne și IUBIRE pentru a serba sacralitatea ... Citește mai mult Tăcerea sufletului arde piatra lespezilor grele care mă despart de Tine.Flacără infinită din veacul infinit, cupola sufletului meu unde îmi ridic ființa de dor. În năpraznicul iureș a firii mele care sunt uneori, învăț să-mi mărturisesc dragostea. Cuvintele mele ajung în tine, în adâncul minții tale. Acolo se aprinde focul, în seninul înățimilor tu mă poți transforma prin numire/chemare, învelindu-mă în mantie de purpură
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
Ediția nr. 1456 din 26 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Muzica ușoară românească ar fi ajuns o galeră ancorată prin anii ’90, dacă n-am fi avut vâslași oțeliți de iubire și har, care să o avânte în larg, contra iureșului de furtuni, zidului de valuri și ademenirilor fantomatice înspre stânci! Prea inconfortabilă devine în fața năvalei unor cântăreți de azi, muzica ușoară care numai ușoară nu e, dacă vorbim de cea autentică. De aceea începe să fie împinsă către polii comparației
SANDA LADOŞI. COROANA ŞI PIATRA RARĂ A COROANEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357635_a_358964]
-
vom vedea. Pui de năpârcă, zisei. N-aveți curaj deloc. Aduceți-mi degrabă o făclie. Și fără nici o teamă, cuprins de frenezie, corabiei iubite i-am dat foc. Vâsliți, vâsliți cu forță. De foc sunteți păziți. Și am trecut în iureș prin strâmtoare. Priveam cum monștrii-n urmă urlau cu disperare că au mai fost o dată păcăliți. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1575, Anul V, 24 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357731_a_359060]
-
Neamț, la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Ioanichie, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puțină vreme
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358516_a_359845]
-
am reușit să particip și eu, alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun, în frunte cu Episcopul locului Dr. Sofronie Drincec al Oradiei, precum și de alți mulți cunoscuți ori apropiați... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acestor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să faci vorbești ori să scrii despre Părintele Arhidiacon Teodor Savu, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de
CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE ARHID. PROF. UNIV. DR. TEODOR SAVU (1916 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358614_a_359943]
-
timp în urmă am aflat de năprasnica boală ce s-a abătut asupra distinsului nostru Părinte Profesor de Istoria Bisericească Universală, culminând cu această fulgerătoare trecere a sa la cele veșnice, de la care iată, se împlinesc deja zece ani. În iureșul acestor zile și în vârtejul acestor vremuri, mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Părintele Profesor Aurel Jivi, a cărui plecare, prematură, o regretăm foarte mult, și astăzi... De ce acest lucru, fiindcă îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358612_a_359941]
-
la orice oră, spiritul său de colegialitate și de prietenie de înaltă ținută, încrederea pe care ți-o știa acorda, amabilitatea cu care îl întâlneai de fiecare dată... Cu alte cuvinte, pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să faci vorbești ori să scrii despre Părintele Profesor Aurel Jivi, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358612_a_359941]
-
aceea, pentru noi, din anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Preasfințitul Părintele nostru Episcop Vasile a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358615_a_359944]
-
pe lângă ce făceau prințesele în jurul slăvitei lor mame. Sau prinții cu gagicele lor blonde. Acolo mișcare tată! Cele câteva mii de invitați, electrizați de impulsul artistic, începură să frământe pământul bătăturii, să chiuie și să dea cu pălăriile de pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul se năpusti asupra bucatelor, rase o oală de sarmale, un curcan la
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
iarba, florile, vântul spuneau tuturor „A înviat Christos!” Doar Maria mai căuta trupul pentru îmbălsămare, dar cand L-a întâlnit pe Domnul, a văzut și a crezut. Ne apropiem și în acest an de sărbătoarea Învierii Domnului Isus Christos. În iureșul pregătirilor, te invit să te oprești o clipă la cruce. Acolo a fost plătit prețul păcatului tău. Apoi du-te la mormântul gol, privește și crede! Bucură-te căci Christos a Înviat, ca fiecare dintre noi s-avem Viață! CHRISTOS
O CLIPĂ LA CRUCE de LILIANA BOTEA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344691_a_346020]
-
plină de prinoase Pe fruntea-i tipărit Banatul În inimă-i sălaș Moldova Crișana curge lin pe ape Cu limba-i dulce și cu slova Ardealu-i dincolo de codri Mirific plai un Maramureș Iar Bucovina-n mănăstiri Evocă un trecut de iureș O Dobroge de paradis Cu Delta ei cea uimitoare Și o Muntenie semeață De țară, ea conducătoare Oltenia e sub Carpați Unde strămoșii au luptat Să ne creieze-un viitor Și să trăim neexploatat Nu pot s-o uit cât voi
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
aceea, pentru noi, din anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente de Preasfințitul Părintele nostru Episcop Vasile, a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
crește pruncii dăruindu-le din suflet tot ce se putea. Și mare este bucuria părintelui când își vede copiii rostuiți, oameni cu carte, învățați și așezați la casele lor. Numai că, după ce își i-au zborul, copiii, prinsi fiind în iureșul amețitor al materialismului modern - încet............ încet își aduc aminte din ce în ce mai rar de părinții lor. Unii dintre ei zboară departe, departe peste ocean, acolo unde dragostea părintească ajunge la ei, doar printre rândurile scrisorii sau al imelului scris cu lacrimi de
IN AJUN DE SĂRBĂTORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358868_a_360197]
-
vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din anul 2000, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat logofătului spiritual al Olteniei sfârșitului de secol XX - Cărturarul basarabean Nestor din Bănia Craiovei!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Mitropolit Nestor a cărui plecare, zicem noi prematură, o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
viață dincolo fericită, De dureri ferită. ( Bătăi tot mai puternice se aud. Zgomot, larmă, strigăte.). Ionuț te las în grija tatălui tău, Să nu cunoști în viață ce este rău. ( Bea. Se aude spărgându-se poarta domnească. Tropot și pași, iureș pe scări, se aud năvălind înăuntru.). DECEBAL ( Așezându-se pe scaunul domnesc. ). Troznește stejarul, se clatină pleșuvul munte. Dragă spadă! Ai cunoscut bătăli crunte, Atâția dușmani a străpuns al tău fier. Nevrelnic, prin tine, pe tronu-mi să pier! Își împlântă
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
de note curgând speriate, în suspin de clarinet și gemet de chitară...Dar jocurile?..hore și sârbe, bătute și săltate, lente și învârtite, în unduiri de șolduri și frângeri de trupuri, tropote și zvâcniri de corpuri în revărsarea tainicelor dorințe, iureș năprasnic de trupuri în salturi amețitoare, ritmuri de șolduri în ropot de tobe, cu chemări ascunse, misterioase...toate...toate, exprimând tainica vrajă a dragostei. Acum toți învățaseră de la Mărțișor și Primăvara ce este Iubirea, pentru că toți erau înlănțuiți de flăcările
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
o așeză pe iarbă. Câinii s-au ridicat toți trei deodată, parcă la comandă. Nebunul le spuse ceva nedeslușit. Aceștia s-au învârtit de câteva ori în preajma lui Ștefan apoi s-au dus spre cascadă. În mintea scriitorului pornise un iureș de scenarii. Ar fi vrut să scrie, să se așeze pe iarbă, oriunde, și să scotocească prin mintea celui din fața sa. Era un personaj care colora filele cu naturalețe, numai bun de luat în seamă. - Voi scrie despre tine, i
PROMISIUNEA DE JOI (VI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359332_a_360661]
-
Acasă > Eveniment > Comemorări > - MARAMUREȘ ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 774 din 12 februarie 2013 Toate Articolele Autorului În Memoriam: Săvârșirea din această viață a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Serafim Mân de la Mănăstirea Rohia - Maramureș ... În iureșul timpului și în vârtejul zilei apucăm să ne mai gândim, din când în când, la viață omului și, mai ales, la moartea acestuia, îndeosebi atunci când, primind un telefon, aflăm că a mai trecut cineva apropiat și drag nouă dincolo, defapt
IN MEMORIAM: SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA [Corola-blog/BlogPost/359340_a_360669]
-
Acasa > Impact > Istorisire > I. PRINȚESA VAMPIRILOR (URMAȘUL LUI DRACULA) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1434 din 04 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului În iureșul luptei, se luă cu oștenii după o ceată răzleață a cotropitorilor și la trecerea peste un râu îi ajunseră din urmă măcelărindu-i fără milă. Se însera și fără să-și dea seama, se trezi singur pe drumeagul din pădure
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
luntrea rugii, veghiind în luminișuri de pădure. Cerdacul surâsului a îmbrățișat-o ca pe-o chemare și nestatornicul soare i s-a întipărit în vocalele curcubeului dorinței. Tresare și se înfioară în faldurile învârtoșatului destin, care a pus soroace răscrucilor. Iureșul eternei goane a dorului s-a desprins semeț în azurul cântării. Înspre tărâmul celălalt,/ E loc închis cu gard înalt;/ dar am văzut, printre uluci, Atâtea cruci, atâtea cruci.../ Părea tot locul țintirim,/ Păzit cu zbor de Heruvim,/ Cu cruci
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
clipa pierdută pedeapsa își cere, Și plata orbirii cu toții o știm, Dar suntem nevolnici și fără putere Și-n graba de-a vrea, greșim și.....plătim Hora de draci - păreri personale - versuri E hora de draci cu pas cadențat În iureș nebun de bălțate veșminte... Țignale smintite bat ritmul turbat Și vorbe prea multe, gătite-n cuvinte... Furtună de vorbe, furtună de pași, Ce vorba întreagă, o face zăludă Furtună de gânduri, de bani nerămași... Furtună-n urechi ce nu vor
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
timpul se 'nvârte și el căpiat Și timpul, prostit se desface Și nu-și amintește de unde-a plecat Să timpul, tic-tacul își tace... Și hora se 'nvârte tot mai smintit Iar eu nu mai știu de-s paiață, Ce-n iureșul horei o clipă-a trăit O clipă de groază și viață Sau om ce-a murit și-n vârtej s-a 'ntrupat Și viața pierdută-și rotește... Căci hora paiaței, pe toți ne-a schimbat Pe toți, cum vrea ea
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
Sau, poate, pentru musafirii nepoftiți, greierașii, care adesea le cer din bunătățile lor. Și nu degeaba, chitările acestora au permanent arcușurile unse, căci nu se știe niciodată când se poate ivi momentul șă-și răsfețe amicele furnicuțe. Privind cu atenție în iureșul acesta al insectelor, buburuzele își au locul lor. Ici-colo le zărești așezate pe flori de unde își scutură aripioarele, făcând exerciții de zbor, de pe-o floare de lalea, pe una de narcisă, de exemplu. Într-o zi, Motanul Zonzonel a
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
slut că viața noastră ține de un fir de ață. CETELE DACE! Străjuiesc piscuri de munte cetele cetății dace Ca să-și apere pământul de puterile vorace. Sărăciți de bogății, munți-ncep să se prăvale, Stânci lovite de stihii au pornit iureș la vale. Arde codrul, arde lanul, arde câmpia pustie, Interesele tembele s-au pornit să ne sfâșie. Strigă Tisa, strigă Nistrul, strigă Țara-n agonie, Inclusă în Uniune, România-i o stafie! Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe Și-
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]