686 matches
-
comerțul cu vite, care era în plină dezvoltare, se țineau trei iarmaroace pe lângă cel vechi de la 14 septembrie: la 9 martie, 29 iunie și 8 noiembrie. Târgul avea loc săptămânal, de obicei joia, cu o mare afluență de oameni. Prin jalba obștei târgului Huși adresată domniei la 2 august 1851, se solicita schimbarea zilei de iarmaroc, în ziua de 14 septembrie, de Ziua Crucii, pe platoul numit Dric, în afara orașului, pe imașul târgoveților, „pentru a putea înflori negoțul”. Prin cererea din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai târziu Hanul Mârzoaia. Unii cercetători susțin că biserica Înălțarea Domnului din Huși ar fi fost construită pe locul unde mai înainte fusese un han turcesc. La 27 aprilie 1857, Toader sin Neculai Stoica din Râșești, județul Fălciu, printr-o jalbă, îi făcea cunoscută episcopului Meletie Istrati înființarea unui han la Huși. Peste doar câțiva ani, la 12 octombrie 1864, Pintilie Andriescu vinde hanul său din Huși lui Gheorghe Dinu cu 600 galbeni. Vor fi fost și mai înainte de aceste date
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
politică. Semnalăm unele aspecte social-economice: fiscalitatea excesivă (creșterea impozitelor, agravarea obligațiilor de plată etc.), ca urmare a condițiilor interne, abuzurile aparatului de stat, adăugate celor exercitate de proprietari și arendași. La 28 ianuarie 1820, negustorii din Huși au trimis o jalbă Vistieriei prin care cereau să fie scutiți de unele obligații în bani („banii ajutorniței”). Se arăta că s-au oprit numai 2 lei la 10, ceea ce nu se poate socoti asuprire, și nici spor, urmând ca ei să „cumpănească rînduirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-a manifestat în mai multe moduri: plângeri adresate autorităților administrative (cele mai simple forme), strămutări masive în interiorul țării, fuga peste hotare, nesupunerea la îndeplinirea obligațiilor feudale până la răzvrătiri directe și forme violente. Vornicii, ca reprezentanți ai autorităților locale, alcătuiau jalbele, pe care le susțineau în fața proprietarilor sau a instituțiilor de resort. Uneori erau pedepsiți ca instigatori la revoltă. În condițiile slabei dezvoltări a industriei, precum și a existenței proprietății feudale asupra târgului, se mențin relațiile feudale cu toate consecințele ce decurgeau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
persoane neimpozabile (morți, fugiți sau scutiți și angajați slugi). Ei declarau în noiembrie 1842 că, din aceleași cauze, au rămas „cu totul săraci și fără nici o stare”. La începutul anului 1848, situația locuitorilor satului Odaia-Bogdana (ținutul Fălciu) ajunsese disperată. În jalba lor, adresată Vistieriei, la 8 februarie 1848, sătenii declarau că sunt forțați de zapcii să plătească întregul bir: „până acum, cât ce am mai avut am vândut și am tot întâmpinat [...] muritori de foame suntem, calici cu totul, chip de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Vetrișoaia - Fălciu fug la Galați, „oploșindu-se sub chezășia prietenilor lor, muncesc acolo”. Târgurile din regiunile viticole ale Moldovei erau un loc de refugiu pentru mulți dintre țăranii fugari. Astfel, de pildă, un locuitor din Huși arăta într-o jalbă adresată Vistieriei, la 2 mai 1849, că s-a strămutat în târg de cinci ani „slujind pe la boierii de aice, la vii și altele”, iar după ani grei de trudă și-a cumpărat o casă cu acareturi în acest târg
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ocnă, creșterea abuzivă a datoriilor în bani și în muncă, izgonirea de pe moșie. Sunt semnalate multe cazuri în care țăranii se opun să-și îndeplinească obligațiile de clacă sau de „boieresc”. La 31 august 1838, stolnicul D. Juvara trimitea o jalbă Isprăvniciei Fălciu, în care semnala refuzul și fuga de pe moșie: „Locuitorii satului Roșiești nu se supun a-mi lucra zilele boierescului după așezământ, din care pricină [...] au fugit împrăștiindu-se prin toate locurile, lăsându-mi păpușoii pe câmp neculeși de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la 22 martie 1848, locuitorii din Bumbăta au făcut o reclamație pentru imaș, iar Isprăvnicia Fălciu a ordonat privighetorului ocolului Prut (vezi Porunca nr. 4068) să cerceteze cazul, dar la 28 aprilie, locuitorii din același sat au trimis o nouă jalbă Isprăvniciei Fălciu, arătând obijduirile ce pătimesc (inclusiv bătaia locuitorilor, femeile și copiii fiind înspăimântați) din partea posesorului moșiei, Toderașcu Burghele. Isprăvnicia ordonă o nouă cercetare. Vornicul Ilie Kogălniceanu, în jalba din 2 iulie 1848 către Isprăvnicia Fălciu, redactată la moșia familiei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la 28 aprilie, locuitorii din același sat au trimis o nouă jalbă Isprăvniciei Fălciu, arătând obijduirile ce pătimesc (inclusiv bătaia locuitorilor, femeile și copiii fiind înspăimântați) din partea posesorului moșiei, Toderașcu Burghele. Isprăvnicia ordonă o nouă cercetare. Vornicul Ilie Kogălniceanu, în jalba din 2 iulie 1848 către Isprăvnicia Fălciu, redactată la moșia familiei, Râpile (comuna Arsura), reclama că unii locuitori au împrumutat bani și s-au sustras de la lucru: „ei umblă dosindu-se de-ai putea lua în lucru”, încât „pâinea se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au împrumutat bani și s-au sustras de la lucru: „ei umblă dosindu-se de-ai putea lua în lucru”, încât „pâinea se scutură pe pământ și iarba se usucă ... rămâind necosită”. Postelnicul Iancu Costache făcea cunoscută Isprăvniciei Fălciu, printr-o jalbă trimisă din Mălăești, la 4 iulie 1848, nesupunerea locuitorilor la îndeplinirea uneia din îndatoririle boierescului: strângerea grânelor arendașului, care se scutură pe câmp. Postelnicul solicita Isprăvniciei să intervină pentru a obliga locuitorii să-și îndeplinească îndatoririle potrivit Așezământului (să îndeplinească
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Berezeni - Fălciu erau hotărâți să ia cu forța pământurile de care aveau nevoie sau să părăsească cu toții moșia. Funcționarul Isprăvniciei, trimis la fața locului, raporta la 10 septembrie 1849 că, în ciuda eforturilor de a-i liniști, aceștia „mi-au smuncit jalba lor din mână și cu cuvinte înbălurătoare s-au dus, lăudându-se că au a trece de-a stânga Prutului, unde sunt duși și neamurile lor și vor lăsa pe posesor păgubaș de cei ce are a lua de la dânșii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tensionată exista între locuitori și Episcopie, ce devenise între timp proprietară de moșii în jurul orașului, deoarece birurile percepute (în bani, sau, în produse, de exemplu, dijma în vin, în stupi și în porumb) erau în creștere. Târgoveții au făcut numeroase jalbe către domnie. La una dintre acestea, orășenii îl reclamau pe episcopul Iacov, care "îi supără făr-dreptate", luându-le dijme sporite pe dughenile închiriate și pe produse. Domnitorul Alexandru Ioan Mavrocordat a răspuns la 2 aprilie 1785, reglementând obligațiile târgoveților față de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ziua ace fatală de când prin durerile voastre ați vrut să o răscumpărați de la păcat! Ce gândesc oamenii la noi să facă? Nimică! Căci ce oameni mai sînt în țară, ca să poată face? Huet, zgomot, vorbe multe în cabinet și afară jalbe la Talaat-efendi, cele mai multe pentru bani ce li-ar fi luat Mihalache Sturza. Iată totul!” Protestul patrioților moloveni în apărarea lui Panu, inițiat de Vasile Alecsandri, nu a fost luat în seamă. El a fost eliberat după terminarea alegerilor; a revenit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Galian - 1 unul. Și în lunile următoare, octombrie-noiembrie, locuitori ai ținutului Fălciu au făcut cunoscut Căimăcămiei unele nereguli din administrația locală. Astfel, la 7 noiembrie 1857, Administrația districtului Fălciu, cu reședința la Huși, a informat Ministerul de Interne, arătând că jalba adresată caimacamului de deputatul pontaș de Fălciu, Niculae Popovici, nu are fundament, delegații sătești depunând o efectivă „formă de propagandă spre tulburarea liniștii societății”. Cere instrucțiuni în legătură cu arestatul Niculae Popovici. Rezoluția ministerială recomanda eliberarea deputatului pontaș: „de sub arest, pe chizășie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au cunoscut numeroși contemporani ai săi. Cu un caracter eterogen, situat la granița dintre autobiografie și publicistica ocazională, poate fi considerat, în mod cert, volumul Pagini răzlețe, care, pe lângă unele povestiri cu caracter anecdotic (Zi-i patimă și te mântuie, Jalbă la Dumnezeu), include și un text de referință pentru viața și activitatea lui Gane: Amintiri din timpurile "Unirei" (reprodusă și în broșură, la Iași, în 1909, cu ocazia semicentenarului memorabilului eveniment). Paginile dedicate faptelor din acea vreme (la Fălticeni, Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
textul a fost reprodus în Familia, XXXVII, nr. 21, 27 mai/9 iunie). La Iași, editura "Librăriei nouă" tipărește volumul Pagini răzlețe (206 p.), însumând o parte din publicistica nuvelistului: Amintiri din timpurile "Unirei", Zi-i patimă și te mântuie, Jalbă la Dumnezeu, Slănicul de ieri și de azi, Mărțișor, Cercului Convorbiri literare, Lettre ouverte à M. Anatole France, An nou, veac nou, Cânele călcat pe coadă, Serbarea comemorativă pentru moartea lui Grigore Ghica voievod, Discurs la statuia lui Ștefan cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la republici sau monarhii. România se încadrează și la una, și la alta, caz unic (ne-am învățat să fim unici și veșnici!) de republică aristodemocraticească, formă de guvernământ cerută de boierii patrioți curților străine (practica de a merge cu jalba-n proțap și cu căciula-n mână e veche la români), la începutul secolului al XIX-lea. Ne-au trebuit 200 de ani să realizăm programul acelor boieri patrioți care voiau și republică și monarhie și regim aristocratic și democrație
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe cele românești. Eugen Barbu, în „Principele”, ne arată în mod practic, influența reciprocă, cum a pătruns gena țigănească printre români! Totuși, nu-i de crezut că lipsa de înțelegere, de unitate de vederi, chiar în problemele mari, mersul cu jalba-n proțap, la curți străine, ar fi din gena aceea prelinsă de pe șatră, ne aparține organic, sunt marcă a societății românești. Să ne amintim că tracii, cei mai numeroși după indieni, erau dezbinați, n-au putut deveni o forță; la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
forță; la fel geto-dacii, numai niște mari personalități ca Burebista și Decebal i-au putut uni pentru scurt timp. Dezbinați politic sute de ani au fost și românii care, între timp, au învățat ă spectacol degradant ă să meargă cu jalba-n proțap la Sublima Poartă și la alte Curți. Până nu demult, parte din reclamagii trăitori în România socialistă, se adresau cu pâra la ambasada U.R.S.S. din București, din vigilență revoluționară. Când, cu o seară înainte de a pleca la Bruxelles
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în România socialistă, se adresau cu pâra la ambasada U.R.S.S. din București, din vigilență revoluționară. Când, cu o seară înainte de a pleca la Bruxelles, Președintele amenința că va da în vileag ce avea pe suflet, adică să meargă cu jalba-n proțap în Parlamentul European, m-am simțit atât de umilit, încât am zis că procedura de destituire să înceapă cât mai repede. Noroc că și-a dat pe seamă și a lăsat-o mai moale, dar nu s-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
niște milioane de votanți, și Curtea Constituțională, aparat gerontocratic, așezat atât de sus, încât sentințele date rămân definitive. La acest organism, format din toți dinozaurii sistemului nostru juridic, creat anume ca să demonstreze că justiția este oarbă, s-a dus cu jalba în proțap Geoană care a cerut, nici mai mult nici mai puțin, să fie anulate alegerile, pe motivul întemeiat, zicea el, că alegerile au fost fraudate. Domnul Geoană și PSD-ul, împreună cu PNL-ul, au uitat că chestia cu furtul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se întâlnească cu ocazia bicentenarului așezării Lunca, în 1984, întâlnire care n-a mai avut loc. Pe lângă Costică Vadanovici, o evocare în versuri a locurilor și oamenilor, la aniversarea a 100 de ani a Școlii, a prezentat și Constantin Datcu Jalbă, care, prin soție se consideră luncaș. Între oamenii evocați, care nu mai sunt demult, este amintit Toader Gurău, cel care „parcă umbla pe sus”, nu se murdărea pe opinci chiar dacă era glod. Sunt amintite familiile Romedea, Cucu, Pintilescu, Boca, Bârgăoanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un om care a preschimbat atâtea în timpul cât a fost prefect va încerca, la 85 de ani, să mai convingă că a avut dreptate. "Lămuririle" au, evident, importanța lor, mai ales că devine revelator faptul că prefectul Irimescu a făcut jalbele mai sus pomenite și i-a pus pe țărani să le semneze. Iată deci: ADEVĂRUL ASUPRA UNOR LUCRURI FĂCUTE LA IPOTEȘTI Sânt din satul Cucorăni, comuna de care ține Ipoteștii, satele aflându-se la 4 km. depărtare. Copil, am trăit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
intervențiilor mele, a pus într-o noapte niște soldați care-i avea la coasă, să dărâme casa, iar lemnăria a dus-o la oraș. Când am aflat acest lucru am pus lumea în mișcare. Am făcut, da, eu am făcut jalbe către prefectură și Ministerul de Interne și Instrucție și am pus pe țărani să le semneze. Am trimis telegrame către autoritățile, ce socoteam că ar putea interveni, am scris la gazete și astfel s-a stârnit indignarea obștească. Ministerele au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Vasile, și a botezat pe Frank; s-a dus pe urmă la Caraieni și s-a făcut nunta. Biserica din Ipotești era proprietatea mamei, o cumpărase mama cu 250 de galbeni dela un anume Murguleț. Dar pe urmă, face Vlădica jalbă la domnie, ridică pe popa Vasile în fiare și-l duce la protoerie, iar contra tatei iese decret să-l ducă trei luni la mănăstirea de călugări Vorona, drept pedeapsă. L-a ridicat și l-a dus, și numai prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]