685 matches
-
apar ca martori șătrarul Poiană și Ionașcu din Frenciuci (Freaciuci) . Ștefan Tomșa II (a. 21 / 31 decembrie 1611 - p. 12 / 22 octombrie 1615; octombrie 1621 - septembrie 1623) poruncește din Iași la 8 aprilie 1613 diacului Rusu din Frenciuci să cerceteze jalba lui Ionașco din Boțești pentru o datorie a lui Băiseanul În valoare de 20 de galbeni ungurești și . La 30 iunie 1617 domnul Radu Mihnea (a. 26 iulie / 5 august 1616 9 / 19 februarie 1619; septembrie 1623 - p. 13 / 23
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
trei case din satul Frenciugi, amplasate pe moșia Șendreni, de la care era perceput adetiul casei. În 1829 erau aici zece case . Raportul boierilor din Divan, Înaintat senatorului Crasno Milașevici la 20 iulie 1812, amintește și . Din 1813, Iordache Râșcanu Înaintează jalbă . Maria Holban era datoare vornicului Șerban Negel cu sinet, motiv care a determinat-o să scoată la mezat moșia Frenciugi . Căminarul Iordachi Râșcanu și sora sa Maria Holban se judecau la 19 februarie 1814 pentru moșiile Drăgușeni și Frenciugi, așa cum
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
sinet, motiv care a determinat-o să scoată la mezat moșia Frenciugi . Căminarul Iordachi Râșcanu și sora sa Maria Holban se judecau la 19 februarie 1814 pentru moșiile Drăgușeni și Frenciugi, așa cum ne demonstrează anaforaua boierilor. Iordachi Râșcanu a dat jalbă domnului , o parte a averii rămasă de pe tatăl lor fiind vândută la sultan mezat cu prețul de 21260 de lei, folosiți pentru a , pe care a căsătorit-o În 1810. La 1809 stolniceasa Maria Holban se Împrumuta de la fratele săi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
vornicului Șerban Negel, pe care . Matei Negel, fiul lui Vasile Costachi Negel, a dat În 1793 moșia Drăgușeni Aniței, jupâneasa postelnicului Costandin Lambrino, a cărui fiică, Paraschiva, s-a căsătorit cu Iordache Râșcanu . În anul 1820 Iordache Râșcanu Înaintează o jalbă domnului Mihai Șuțu (12 iunie 1819-29 martie 1821) , considerând vânzarea silnică și nelegiuită, Însă datorită cererii logofătului Costache Conachi jăluitorul a . În aprilie 1821 boierii divanului cer isprăvniciei Vasluiului stoparea risipirii satelor din ținut, datorată tulburărilor provocate de intrarea eteriștilor
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În timpul domnului Scarlat Callimachi (12 august 1806-octombrie 1806; 24 iulie 1807-1 iunie 1810; 27 august 1812-20 iunie 1819) s-a răpit dreptul lui Iordache Râșcanu și a Mariei Holban În satul Frenciugi, pe care Îl cere vornicul Iordache Râșcanu prin jalba din 29 martie 1823, adresată domnului Ioniță Sandu Sturza, prin care se plânge de supărările provocate de spătarul Matei Roset pentru opt scutelnici și cinci slugi cu care a mai rămas stolniceasa Maria Holban, iar . Matei Roset Îi obligă să
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Vaslui urmau să nu Îngăduie spătarului Matei Roset . Conflictul dintre stolniceasa Maria Holban și spătarul Matei Roset pentru cei opt vieri și cinci slugi nu era Încheiat la 26 noiembrie 1823, când vornicul Iordache Râșcanu se plânge domnului printr-o jalbă . Din adresa isprăvniciei ținutului Vaslui din 22 mai 1823 către porușnicul Iordachi Cumpănă rezultă restul de bani (35 de lei) pe care Îl datorau 7 locuitori din , pentru care porușnicul a . Iordache Râșcanu s-a adresat judecății Încă din timpul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
din timpul domnului Scarlat Callimachi, Însă s-a lovit de uneltirile Mariei Holban, sora sa, și moșia Frenciugi (conform unui proiect de jalobă, anterior datei de 7 august 1836) . Informațiile de mai sus despre moșia Frenciugi se regăsesc și În jalba fraților Teodor Râșcanu și arhidiaconului Iosif Râșcanu, adresată consulului general Rickman la 7 august 1836. Isprăvnicia ținutului Vaslui cere la 21 mai 1821 ocolașilor plășii Fundurile sechestrarea averii de la șapte oameni din Frenciugi . Datoria acestora se ridica la 315 lei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Cozmei, Grigore Chioru, Vasile Purice, Ilisei Bența, Iacob sin Ilisăi, Nichita Crețu (vieri), Mihai Cozmei, Ioan a Mălancei, Iacob Cozmei, Petru Bran și Miron Bran (slugi) . La 4 mai 1827, moșia Frenciugi se afla În proprietatea hatmanului Roset, care prin jalba sa face cunoscută Împresurarea ei de către vornicul Râșcanu, precum și ridicarea unei mori . Cartea divanului Cnejiei Moldvei din 13 octombrie 1830 atestă jalba hătmănesei Smaranda Rosăt . Moșia Frenciugi ajunge În stăpânirea hatmănesei Zmaranda Roset, care Înainte de anul 1834 pentru ca să (potrivit jalbei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și Miron Bran (slugi) . La 4 mai 1827, moșia Frenciugi se afla În proprietatea hatmanului Roset, care prin jalba sa face cunoscută Împresurarea ei de către vornicul Râșcanu, precum și ridicarea unei mori . Cartea divanului Cnejiei Moldvei din 13 octombrie 1830 atestă jalba hătmănesei Smaranda Rosăt . Moșia Frenciugi ajunge În stăpânirea hatmănesei Zmaranda Roset, care Înainte de anul 1834 pentru ca să (potrivit jalbei din 7 august 1836) . La 10 noiembrie 1835, Mihail Sturza dă prin schimb postelnicului Costache Burghelea moșia Frenciugi, , preluând și litigiile cu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
jalba sa face cunoscută Împresurarea ei de către vornicul Râșcanu, precum și ridicarea unei mori . Cartea divanului Cnejiei Moldvei din 13 octombrie 1830 atestă jalba hătmănesei Smaranda Rosăt . Moșia Frenciugi ajunge În stăpânirea hatmănesei Zmaranda Roset, care Înainte de anul 1834 pentru ca să (potrivit jalbei din 7 august 1836) . La 10 noiembrie 1835, Mihail Sturza dă prin schimb postelnicului Costache Burghelea moșia Frenciugi, , preluând și litigiile cu vecinii (Căzănești, Drăgușeni și Șendreni) . Postelnicul Costachi Burghelea se judeca În anul 1838 cu spătarul Iordache Ganea În fața
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a văzut izvodul de zestre din care reiese că , nepomenindu-se nimic de jumătatea din satul Căzănești, disputată În 1814 cu moștenitorii jitnicerului Panaite Buzdugan . Hrisovul lui Scarlat Alexandru Callimachi (27 august 1812-20 iunie 1819) din 28 iunie 1814 atestă jalbele clironomilor jitnicerului Panaite Buzdugan, proprietarii moșiei Căzănești, de pe malurile Stavnicului, precum și ale stolnicesei Maria Holban, sora căminarului Iordachi Râșcanu, stăpâna moșiei Frenciugi, și a unei jumătăți a satului Căzănești, . . La 1814 documentele moșiei Frenciugi erau amanetate creditorilor, anume vel vornicului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Iordachi Râșcanu, stăpâna moșiei Frenciugi, și a unei jumătăți a satului Căzănești, . . La 1814 documentele moșiei Frenciugi erau amanetate creditorilor, anume vel vornicului Șerban Costachi și căminarului Mihalachi, care În urma cercetărilor demonstrau numai stăpânirea stolnicesei pe Întregul sat Frenciugi . În jalba din 29 martie 1823, vornicul Iordachi Râșcanu vorbește de satul Frenciugi, . Stolniceasa Maria Holban rămăsese numai cu o viișoară la Frenciugi, lucrată de opt scutelnici și cinci slugi . O Însemnare de după 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Măriuței (Mariei) Holban
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
datoriile acesteia achitate . Căminarul Gheorghe Râșcanu se plângea la 5 mai 1820 domniei despre stăpânirea cu nedreptate de către comisul Matei Rosetti a moșiei Frenciugi, a surorii sale Maria Holban, . Judecata a fost amânată de comisul Matei Rosetti (a se vedea jalba căminarului Gheorghe Râșcanu din 6 iulie 1820) . Din 28 decembrie 1821 se păstrează polița lui Paul P. Pan din Galați către Nahman Vecsler pentru . Iordachi Râșcanu, căsătorit cu Paraschiva C. Lambrino, a luat ca zestre moșia Drăgușănii. Paraschiva C. Lambrino
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Odată cu o serie de obiecte, printre care o icoană ferecată cu argint, o candelă de argint, un inel diamant, Îmbrăcăminte veselă de argint, Catinca primește și suma de 10000 de lei . Potrivit anaforalei boierilor din 19 februarie 1814, bazată pe jalba căminarului Iordachi Râșcanu, Ecaterina, rămasă În casa părintească, . Ecaterina s-a . O Însemnare de pe la 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Catincăi: pomenirea de 40 de zile s-a realizat de un arhiereu, sunt consemnate și sărindariurile În valoare de 12
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
lei la Drăgușeni, 12 lei la Parpanița și 12 lei la Tatomirești (97 de lei). Căminarul Gheorghe Rășcanu Înaintează la 23 septembrie 1813 domnului Scarlat Callimachi (octombrie-12 august 1806; 24 iulie 1807-1 iunie 1810; 27 august 1812-20 iunie 1819) o jalbă În limba greacă, Împotriva stolnicesei Maria Holban, sora sa . Logofătul Țării de Jos a fost Însărcinat la 3 iunie 1819 de către Scarlat A. Callimachi (12 august-octombrie 1806; 27 august 1812-20 iunie 1819) pentru cercetarea pricinii ridicate de căminarul Gheorghe Râșcanu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de Jos a fost Însărcinat la 3 iunie 1819 de către Scarlat A. Callimachi (12 august-octombrie 1806; 27 august 1812-20 iunie 1819) pentru cercetarea pricinii ridicate de căminarul Gheorghe Râșcanu În vederea statornicirii hotarelor „În veci” a moșiilor Drăgușanii, Căzăneștii și Frenciugii. Jalba căminarului Gheorghe Râșcanu a fost redactată În limba greacă . Pentru numeroasele , precum și pentru credința, rapiditatea și zelul dovedit În Îndeplinirea obligațiilor În plan local, Mihai Suțu (12 iunie 1819-29 martie 1821) Îl răsplătește pe Gheorghe Râșcanu cu demnitatea de mare
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În numirea ca domn și au fost răsplătiți cu funcții importante, unul vel vornic și membru al divanului, celălalt hatman, vor deveni dușmanii acestuia. Vornicul Gheorghe Râșcanu și hatmanul Gheorghe Cuza se aflau printre cei 37 de boieri semnatari ai jalbei din februarie 1824 Înaintată la Poartă Împotriva domnului . Vasile Nica dă mărturie la 2 aprilie 1812 despre rășluirea din bucata de loc Sărincuța, În care este amintită . Spătarul Alecu Râșcanu a fost fiul Paraschivei, sora Măriuței Lambrino, care prin vechilimeaua
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Nistrului, o mare adunare la care au cerut într-un glas: să ne unim cu țara. Cu frații noștri din Moldova. Dar aceste cereri îndreptățite au rămas neîmplinite S-a ajuns ca un ostaș moldovean de peste Nistru, cu numele Toma Jalbă, a spus la un Congres din Basarabia că „dacă basarabenii vor uita pe frații lor de peste Nistru, aceștia vor săpa malul râului pe dincolo de unde trăiesc moldovenii, ca astfel să fie la un loc toți frații... dovadă că frații noștri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
persecutați în modul cel mai neomenesc, îndurând pe lângă pedepse trupești și torturi sufletești; cine este surprins că vorbește românește trebuie să poarte un măgar de lemn aninat de grumaz.” Originea românească este exprimată și așa: „Din Hadic la Seletin / Numai Jalbe și suspin...” Chiar dacă în suplimentele literare ale Patriei semnează cuvinte alese Colivescu, C. Berariu, C. Morariu, Nicu Dracineschi, Nico Cărăuș, Leonida Bodnărescu, Delavamă, G. Coșbuc... * Iată câteva informații de la rubrica de „specialitate” a ziarului menite a mângâia sufletul și mintea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe care le publica Tribuna: Unui profesor universitar: Se manifestă ca savant Citind în chip de diletant Ce-a scris cu dubios talent ... ca student. Ori unui ex-ministru: Cu vârful ghetei sictirit te plângi că-n față fuși lovit; O, jalbă care-și are hazul: Stimate, unde-ți porți obrazul? Și tot George Voevidca semna următoarele două: Fapt divers: Un tip zănatec mi-a furat în tren valiza durdulie... Când va deschide-o-s răzbunat: ticsităi de ... filologie! Unui profesor de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
își propune să rămână aici. Pentru el, idealul pe termen lung ar fi existența a două state, dar, pentru moment, este prea ocupat cu gherila lui epistolară și juridică dusă împotriva confiscărilor, cacialmalelor și exproprierilor fără despăgubiri, cu mulțimea de jalbe adresate miniștrilor și judecătorilor. "Sub Rabin, lucrurile s-au îmbunătățit mult. Asasinarea lui a însemnat un dezastru și pentru noi. Ne-am înțeles întotdeauna mai bine cu laburiștii din Partidul Muncii. Ceilalți ne-ar băga dacă ar putea în mormânt
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
A isprăvit 4 clase gimnaziale, pe urmă a fost notar, a făcut falșuri, a fost condamnat și azi a ajuns un fel de declasat. E plutaș, și un plutaș bun, schimbă muerile cu luna, un bețiv și un rău. Face jalbe și denunțuri. Am văzut la primar un album al lui. E interesant de explicat cum s-a stricat viața acestui om. Primarele. Scena când a sculat pe cumnatu-său din somn, ca să culce pe Savel. Gavril Boca Popa Gheorghe Ortoanu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cari sunt scoși cu alaiu din comună: Învățătorul a intrat în mijlocul norodului cu sfaturi și a oprit excesele. Imediat după ce lucrurile s'au potolit, preotul Mihailescu, om cu stare, a început a umbla din om în om pentru iscălirea unei jalbe: că oamenii nu pot fără Ovrei! "Oameni buni, le zicea, nimeni nu poate trăi în lume fără jidan. Aflați de la mine că sunt și buni la Dumnezeu; o rugăciune de la un jidan mai degrabă e primită decât la șapte creștini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de la pădure ș-a eșit un fecior boeresc ș-a luat cojoacele la o sumă din noi. Nu ne-am pus de pricină.; noi eram mulți și el era unul; da' noi suntem oameni de pace. Atuncea am făcut noi jalbă tot satul la cei mari. Dac-am văzut că nu vine nimica am făcut jalbă chiar la domnu Ministru. Și ne-a venit pe cum că avem dreptate. Au mai venit în sat ispectori și ingineri, și toți au spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din noi. Nu ne-am pus de pricină.; noi eram mulți și el era unul; da' noi suntem oameni de pace. Atuncea am făcut noi jalbă tot satul la cei mari. Dac-am văzut că nu vine nimica am făcut jalbă chiar la domnu Ministru. Și ne-a venit pe cum că avem dreptate. Au mai venit în sat ispectori și ingineri, și toți au spus că avem dreptate, și dreptatea n-o vedem. Bine, dacă aveți acte și dovediți că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]