10,381 matches
-
în sabotarea permanentă de către ideologiile minoratului localist a examenului de majorat, cu efecte directe și profunde asupra mentalității scriitorilor și asupra operelor lor. Nu prezența în sine a notei specifice e de vină. Ce poate fi mai specific decît romanul japonez? Sau decît romanele lui Joseph Roth sau Bashevis Singer? Și, totuși, ce carieră internațională au făcut. Suflete moarte e romanul unei maxime specificități rusești. Dar și o capodoperă universală cum nu e nici un roman românesc. Problema e alta și anume
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
C. Rogozanu Mulți dintre comentatorii care se apropie de opera unui scriitor nipon (oricare ar fi el) se lovesc de cîteva cuvinte puternice, precise și extrem de superficiale, în același timp: exotism, tradiția japoneză ș.a. Astfel de aprecieri reconfirmă distanța extraordinară, geografică și culturală, care desparte cele două literaturi. Or, un scriitor precum Yasunari Kawabata nu face altceva decît să apropie două "extreme" culturale. în cazul acestui autor etichetele de care aminteam devin inutile
Un singur bărbat... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16927_a_18252]
-
suava Ota. Cînd aceasta din urmă moare, fiica sa, Fumiko, începe, la rîndul ei, un complicat joc erotic cu același Kikuji. Aici intervine o a doua observație: cu cît analiza este mai rafinată cu atît este mai puțin gratuită. Autorul japonez introduce în cel mai mic detaliu semne, indicii, pentru o reconstituire a destinului personajului masculin. La un moment dat, Fumiko îi aduce în dar ceașca de ceai a mamei sale. Obiectul poartă cu sine o stranie amprentă: "Dacă te uitai
Un singur bărbat... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16927_a_18252]
-
este nu doar remarcabil de valoroasă, ci și unitară, cel puțin după cum o recomandă volumele publicate deocamdată. Unitatea colecției e garantată, ce-i drept, de aspectul național al literaturii, căci o bună parte din cărțile apărute sînt operele unor scriitori japonezi. Sau, de dimensiunile relativ reduse, deși uneori doar înșelător astfel, unele romane fiind culese cu niște caractere foarte mici, și de aceea uneori greu de deslușit la lectură. Dincolo de asemenea avantaje practice, însă, "Cartea de pe noptieră" a fost o sursă
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
de aceea uneori greu de deslușit la lectură. Dincolo de asemenea avantaje practice, însă, "Cartea de pe noptieră" a fost o sursă constantă, de la lansarea sa, de surprize plăcute, sau chiar de descoperiri încîntătoare. Între acestea, Templul de aur al reputatului scriitor japonez Yukio Mishima, o carte profundă, ciudată, cu neașteptate revelații (pentru un cititor occidental) despre mai marile și mai măruntele nedumeriri ale făpturii umane. Un critic american a asemuit Templul de aur, la vremea cînd apărea în traducere englezească, prin anii
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
vremea cînd apărea în traducere englezească, prin anii '50, romanelor lui Dostoievski. Nu m-aș grăbi să adopt apropierea, dacă ea nu ar constitui, în lipsă de altceva mai bun, un diagnostic atît filozofic, cît și stilistic, al prozei autorului japonez. Templul de aur este un roman despre puritate și abjecție, despre seninătate și disperare, scris cu eleganță, rafinament și distincție. Traducerea Angelei Hondru pare să fie bună, deși, comparînd-o cu o tălmăcire în limba engleză am fost surprinsă de cîteva
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
ști care dintre traducători se înșela; important e că scrierea lui Mishima are cursivitate în limba româna și nu s-a deteriorat la trecerea dintr-un idiom într-altul. Textul are la origine o poveste adevărată, care a zguduit lumea japoneză de la mijlocul acestui secol: incendierea templului Zen dedicat lui Kinkakuji, în Kyoto, de către un tînăr jiso, acolit buddhist, un fel de student care se pregătește să devină mare preot. Intenția piromanului fusese, se pare, să piară el însuși în vîltoarea
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
de om care-și înfrânge resentimentele față de bărbatul devenit soțul iubitei din copilărie. Dragostea juvenilă este de altfel laitmotivul filmului care împletește într-un montaj savant crâmpeiele vechii idile și fazele unui proces de crimă. Acuzat de asasinat este tânărul japonez întors de pe front și care dorea să-și redobândească de la vecinul său cei câțiva acri de pământ pe care tatăl său îl achitase aproape integral înainte de izbucnirea războiului, în ciuda interdicției ca niponii să dețină terenuri. Incompatibilitățile inerente, acutizate de conflagrația
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
lor înșile se dublează cu imaginile crude ale experiențelor individuale privite de acum din unghiuri opuse. Fiindcă viața îi desparte: fata în lagăr, băiatul pe front. Cea care fusese gata să-și renege originea, țipând " Nu mai vreau să fiu japoneză!", se maturizează rapid și îi citește mamei cu glas tremurând, dar ferm scrisoarea de adio adresată iubitului american. Adolescentul ce tocmai se confrunta cu apocalipsa războiului. Terifiantă este secvența debarcării ratate când, după o plonjare în adâncuri, la suprafață plaja
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
rămas însărcinată, a pierdut copilul și a petrecut un timp într-o clinică de psihiatrie. Oki s-a întors la familia lui, Otoko, fata din poveste, nu s-a mai căsătorit și a ajuns o pictoriță celebră "în stilul tradițional japonez" și trăiește în Kioto împreună cu eleva ei, Keiko. La sfîrșitul anului Oki se urcă în tren (el locuiește în Kamakura, lîngă Tokio) pentru a asculta clopotele de la mănăstirile din Kioto, clopotele ascultate ani de-a rîndul la radio, și pentru
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
noi, ca cititori, sîntem tentați să vibrăm la un exotism de atmosferă ce ar camufla de fapt adulterul dintotdeauna și de oriunde. Numai că ar fi inexact, cel puțin în cazul lui Kawabata. Frumusețe și întristare nu e un roman japonez în acest sens. Există bineînțeles florile de cireș, există plantațiile de ceai, există o abia perceptibilă obediență a femeii în fața bărbatului, există urme de paternalism exagerat - Oki se opune ca fiul său să se ocupe, ca tînăr universitar, de o
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
bineînțeles florile de cireș, există plantațiile de ceai, există o abia perceptibilă obediență a femeii în fața bărbatului, există urme de paternalism exagerat - Oki se opune ca fiul său să se ocupe, ca tînăr universitar, de o anume perioadă din literatura japoneză. Există și kimono-uri, dar femeile poartă pantaloni ca să se miște mai ușor, Otoko merge la universitate și-l studiază pe Chagall. Există, de asemenea, numeroase indicii ale nivelului de trai: confortul incredibil al trenurilor, mesele la restaurant pe care și
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
zi cu zi, neascuns, iar excentricitățile, atunci cînd apar, sînt rezultatul firesc al mediului artistic, cu scriitori și pictori, în care se desfășoară romanul. Nu există însă nimic de demostrat și finalul întărește această impresie. Aici rezidă poate "cea mai japoneză" trăsătură a acestei cărți, dacă trebuie să găsim așa ceva, senzația de nemotivat, petalele de cireș plutind pe o bucată de rîu. Ediția în care apare această carte este una de excepție și se poate omenește prevedea că inițiativa Editurii Humanitas
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
Kunsthalle îl semnase. Mai așteptăm încă listele... N-au mai venit niciodată... Nu e vina nimănui, nimeni nu poate fi acuzat, - ci sistemul... Nu știu ce alte aranjamente au fost imaginate, - poate că nici unul. Poate că nu e nici o mașinațiune americană sau japoneză în spatele acestui eșec. Este sistemul... N-a fost să fie... Ca să continuăm în acest spațiu al artei și expozițiilor, ce credeți că s-a schimbat în ceea ce privește interesul pentru artă, chiar al criticii de artă? Cum ați putea defini dinamica expozițiilor
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
pe durata celor cinci acte, cît pentru cele două nesfîrșite pauze în care pot admira frescele lui Chagall de la intrare, bînd șampanie sau mîncînd delicioase tarte cu fructe. Un tip de newyorkez nu există. El poate fi, eventual, turistul european, japonez sau american din California ori din Texas. Numărul acestor vizitatori e de ordinul milioanelor și pe ei îi remarci înainte de toate, bîntuind pe Fifth Avenue, la Guggenheim sau oriunde li s-a spus că e ceva de admirat, într-o
New York by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17117_a_18442]
-
de umilință". Aidoma unui poet simbolist, Adrian Marino se îmbată de un simțămînt al circulației exotice: "Recent, după reuniunea traducătorilor străini de literatură română, m-am întîlnit cu Laurențiu Ulici, care mi-a spus următorul: un vietnamez a citit versiunea japoneză a cărții mele și a "întrebat" de mine! Versiunea japoneză, făcută după versiunea franceză. Îți dai seama ce traseu sui generis, original, exotic și neobișnuit: România-Franța-Japonia-Vietnam. Deci eu am în același timp sentimentul unei avangarde intelectuale, al pionieratului". Hermeneutul - semnal
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
de un simțămînt al circulației exotice: "Recent, după reuniunea traducătorilor străini de literatură română, m-am întîlnit cu Laurențiu Ulici, care mi-a spus următorul: un vietnamez a citit versiunea japoneză a cărții mele și a "întrebat" de mine! Versiunea japoneză, făcută după versiunea franceză. Îți dai seama ce traseu sui generis, original, exotic și neobișnuit: România-Franța-Japonia-Vietnam. Deci eu am în același timp sentimentul unei avangarde intelectuale, al pionieratului". Hermeneutul - semnal al importanței - este excedat de solicitări: "Sînt în situația tristă
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
salariul e simțitor mai mare condițiile sunt, în cel mai bun caz, de școală profesională (din nou, cinste excepțiilor!) A început un nou an universitar iar problemele enunțate mai sus s-au agravat. Sindicatele au inițait un protest în stil �japonez". La sfârșitul lui octombrie va avea loc o grevă de avertisment, apoi una generală. Nu știu dacă ele vor impresiona guvernul, deja bătucit în luptele cotidiene cu greviști mai hotărâți (și mai violenți) decât famelicii universitari. Însă e de notat
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
are un accident și-și pierde apetitul pentru viață, spre disperarea amantei și soției, cineasta Marie Vermillard țesînd o întreagă teorie despre similitudinile cu insectele ce ating faza integralității - Imago, de unde și titlul acestui film superflu. Inspirîndu-se dintr-o legendă japoneză despre pasărea cu o singură aripă care trebuie să-și găsească perechea pentru a putea zbura, actorul Eiji Okuda istorisește cu atașament și interpretează el însuși cu o tragică ironie idila ciudată, dar verosimilă a unui polițist corupt de o
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
tocmai aterizase pe o floare de romaniță. Când, se pomeni cu o surată în sbor ce se lăsă lângă ea și care se recomandase cuviincios: Amfilofia. Venea de la piață. Cumpărase puțin nectar, ouă de furnici și un aparat de radio japonez cam cât un bob de mei. Amfilofia, mai umblată, o puse la curent numaidecât pe Rița. Cică fata care păzea gâștele ar fi fost fiica împăratului Roșu și că nevastă-sa, murind, se însurase cu o viperă de muiere ce
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
Programele speciale, extrem de variate, s-au bucurat și ele de o apreciere deosebită, și trebuie amintite aici prima prezentare internațională a tânărului regizor Alain Guiraudie, prezentarea Centrului de cercetare în domeniul mediilor de informare Le Fresnoy, Franța, precum și expoziția fotografului japonez Hiroshi Sugimoto la Galeria Klaus Engelhorn. Renumitul artist de talie internațională a fost prezent personal la vernisarea expoziției, deschisă pentru public până pe 8 noiembrie. Retrospectiva ,,Din miezul lumii - filme din Asia Centrală" realizată de Muzeul de Film din Austria, s-a
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
lui Chikamatsu de la începutul secolului al XVIII-lea și al spectacolului lui Tocilescu de undeva din Europa secolului XXI. Ce poate fi mai incitant decît asta, oriunde și oricînd? Shakespeare propunea o variantă, cu un secol mai devreme decît dramaturgul japonez. Nu cred că acesta din urmă să fi avut habar de Romeo și Julieta. În amîndouă spațiile însă, conflictul între giri (obligațiile sociale) și ninjo (sentimentele omenești) îi conduce pe îndrăgostiți la sinucidere. Fiind împiedicați să-și împlinească iubirea în
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
ten no Amijima, 1720) la două luni după tristele întîmplări. Impactul pieselor asupra spectatorilor era teribil și deosebit de acut. Tematica și tehnicile stilistice evident noi i-au adus succes autorului și au marcat un moment important pentru literatura și teatrul japonez. Alexandru Tocilescu a fost complet lipsit de prejudecăți atunci cînd s-a hotărît și s-a pregătit să pună în scenă o poveste ce, în aparență, părea tributară unui cod, unui prag de așteptare, unui nivel de receptare. Cred că
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
acestea, de la începutul secolului al XVIII-lea, poartă în ele semnul universalității. Tocilescu a mizat pe asta și a cîștigat. Sînt sunete, ritmuri, priviri, gesturi, stări pe care iubirea le poartă cu ea dincolo de rostiri care particularizează, dincolo de frumoase costume japoneze, de constrîngerile sociale, aceleași, pe care doar timpul și spațiul le îmbracă în alte forme. Alexandru Tocilescu ne provoacă în sensul cel mai profund să descoperim farmecul unui basm și zbuciumul din fiecare. Ne învață să ascultăm ritmul interior pe
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
și total al morții care n-ar putea fi evitată decît dacă se renunța la iubire. Însăși sensibilitatea lui Tocilescu se vede și se aude în spectacol. Ea se armonizează cu poezia vizuală, "pictată" de Puiu Antemir ca în stampele japoneze, viril și grațios totodată. Drumurile din acest spectacol, trasate cu grijă de regizor și de scenograful său, drumuri ritualice și inițiatice sînt trasee pe care regula îi obligă pe toți să le respecte. Numai călătoria spre moarte, fantastic realizată pe
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]