1,022 matches
-
de ofițeri de informații Deoarece ofițerii de informații nu trebuie să atragă atenția guvernului din țara în care operează, aceștia nu își pot declara public intenția de a oferi bani în schimbul unor date secrete. Aceștia trebuie să aibă ceea ce în jargonul domeniului se numește „acoperire” - adică un motiv plauzibil pentru a se afla în acea țară, metode vizibile de susținere financiară, un pretext pentru a se întâlni cu persoane care au acces la informații de importanță deosebită și așa mai departe
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
informațiile furnizate de surse sunt corecte. Din motive financiare, sursele pot fie să fabrice informații, fie să reorganizeze cu multă imaginație sau să înflorească materialele disponibile publicului, pentru a părea că provin din surse extrem de bine plasate (prin folosirea unui jargon al serviciilor de informații, crearea unei paper mill - fabrică de documente). În istoria serviciilor de informații există exemple ocazionale de creatori ai unor asemenea documente prefabricate, care și-au escrocat clienții cu sume enorme de bani. Acest tip de documente
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
activitățile „secrete” și să opereze fără a fi depistați. Ofițerii care acționează oficial sub acoperire pot fi țintele unor acțiuni de supraveghere intensă, ceea ce le îngreunează întâlnirea cu diverși cetățeni ai țării-țintă fără a fi observați. Rezultatul este denumit în jargonul serviciilor de informații americane „țintă dificilă” sau „zonă interzisă”, având sensul de o țară în care activitățile de informații se pot desfășura în general numai sub acoperire oficială și, chiar și atunci, cu mare dificultate. De asemenea, există și alte
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
până în prezent pe deplin deslușite; acestea au pus în dificultate serviciul american de informații de-a lungul unui sfert de secol 35. Culegerea informațiilor din surse tehnicetc "Culegerea informațiilor din surse tehnice" Culegerea informațiilor din surse tehnice (sau techint, în jargonul serviciilor americane) se referă la un set de metode prin care informațiile sunt culese folosind mai degrabă tehnologia avansată decât agenți umani. Limitate în ultimă instanță numai de ingeniozitatea umană și de legile fizicii, aceste tehnici presupun fotografierea de la mare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Harper and Row, New York, 1963), p. 7. Pentru o relatare despre unul dintre cei mai valoroși agenți pentru care Dulles a jucat rolul de „căsuță poștală”, vezi nota 17. 7. Operațiunea sub acoperire poartă diverse denumiri, de exemplu: „post” (în jargonul american) și „rezidență” (rezidentura în jargonul sovietic și rus). 8. Problemele care apar odată cu angajarea unor cetățeni ai țării-gazdă în ambasade sunt bine cunoscute. Scriind despre perioada în care a ocupat funcția de ambasador al SUA la Sankt-Petersburg, Rusia, la
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
7. Pentru o relatare despre unul dintre cei mai valoroși agenți pentru care Dulles a jucat rolul de „căsuță poștală”, vezi nota 17. 7. Operațiunea sub acoperire poartă diverse denumiri, de exemplu: „post” (în jargonul american) și „rezidență” (rezidentura în jargonul sovietic și rus). 8. Problemele care apar odată cu angajarea unor cetățeni ai țării-gazdă în ambasade sunt bine cunoscute. Scriind despre perioada în care a ocupat funcția de ambasador al SUA la Sankt-Petersburg, Rusia, la începutul anilor 1830, James Buchanan remarca
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a omenirii, ca și unele studii sistematice, poate că atitudinea cea mai înțeleaptă, pe care, de altfel, mai mult sau mai puțin deliberat mulți maturi și părinți o profesează, ar fi: strategia moratoriului față de aspectele mai puțin importante, superficiale (îmbrăcăminte, jargon, dans, teribilism metafizic etc.) și fermitate, grijă și îndrumare permanentă față de cele esențiale ale traiectoriei de viață (sănătate, profesie, trăsături de caracter etc). 8.3.3. Copii adulți, părinți în vârstă. Schimburile intergeneraționaletc "8.3.3. Copii adulți, părinți în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
T. Fairhurst - au revăzut și clasificat literatura de specialitate din puncte de vedere diferite: sociolingvistice, analiza conversațională, lingvistica cognitivă, pragmatica, semiotica, analiza literală și retorică, studiile de critică lingvistică și analiza lingvistică postmodernă): 1. Codurile: trăsăturile desemnând, printre altele, etichetele, jargonul profesional, terminologia și semnele; 2. Structura: patternurile, ordinea, sintaxa, succesiunea cuvintelor și frazelor și regulile implicite/explicite de folosire a discursului; 3. Funcția: scopurile utilizării limbajului și legăturile dintre funcțiile discursului și funcțiile organizației; 4. Utilizatorul limbajului: reprezentările cunoștințelor, expectațiile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu nevoi, anxietăți, credințe, valori, atitudini, opinii, expectații, prejudecăți, nivelul de atenție oferit stimulului, iar în cel de-al doilea, cu efectul conjugat al altor stimuli existenți în mediu; • Barierele de înțelegere se situează atât la nivelul emițătorului (semantică și jargon, abilități de comunicare, durata comunicării și canalul acesteia), cât și la nivelul receptorului (probleme semantice, concentrarea, abilitățile de ascultare, cunoștințe despre mesaj, prejudecăți, receptivitatea la ideile noi). După cum putem lesne să observăm, în ceea ce privește relevanța didactică a demersului nostru, aceasta trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Șoarecele B și alte povestiri arată un remarcabil stilist, un prozator pentru care limba română (plus altele, de el cunoscute), în diferite registre de utilizare, nu mai prezintă secrete. Autorul o modulează, aparent fără efort, trecând de la limbajul comun la jargonul filosofic ori științific, de la expresia neaoșă la neologismul „internaționalist”, totul într-un debit formidabil, care ajunge să îl definească. Povestirile din Șoarecele B... sunt eșantioane de stil, mostre de îndemânare lexicală și discursivă. S. nu este și nu vrea să
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
lui S. să se distingă printre cele mai avizate în domeniu. Asumându-și cu modestie condiția de mediator al operelor pe care le însoțesc, studiile sale facilitează drumul spre cititorul căruia i se adresează firesc, fără parada de erudiție, evitând jargonul criticii academice, de multe ori intimidant și ermetic. Printre autori se numără Robert Browning, Lewis Carroll, Arnold Bennett, Henry James, Ț. S. Eliot, D. H. Lawrence, Virginia Woolf, Iris Murdoch, Philip Roth. Lui S. i se datorează și versiunea în
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
lui Hyperion este preluată, literal, de un astronaut. Cu romanul Proba tăcerii (1965), publicat în foileton în aceeași colecție, prozatorul descoperă posibilitatea brodării unei trame SF pe un scenariu de policier. Se remarcă efortul coagulării unei recuzite specializate și a jargonului care o identifică, dar rezultatele nu ies din câmpul gravitațional al literaturizărilor proprii epocii. Între timp S. perseverase și ca nuvelist, o primă mobilizare editorială în acest regim producându-se odată cu Oracolul (1969), unde sunt atinse cu o relativă dexteritate
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
în dezvoltare) Caz 4. Toată copilăria a vorbit. Părinții erau mândri de el/ea, dar la grădiniță educatoarea nu a fost încântată de deprinderile lui/ei de limbaj. Ea spunea că, deși participă frecvent la discuții, judecățile sunt sărace, folosește jargonul și leagă nepotrivit cuvintele. Colegii erau iritați că le repetă întrebările în loc să răspundă la ele. (categoria: limbaj calitativ diferit de limbajul normal) Primul caz face referire la corelația dintre deficiența mintală și tulburarea de limbaj. La copiii cu deficiență mintală
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Secvențele narative, unele de mai mare amploare, au între ele legături periferice de anecdotică. Omogenitatea ținând de anecdotică și imaginar este coroborată cu omogenitatea stilistică: tăietură sigură a frazelor, simetrizare între enciclopedia de bază și cea imaginară, etalare precisă a jargonului și argoului, tranzitivitate coruptă nestrident de irizări întunecat-melacolice. Volumul mai conține digitații relativ minore de ludică textuală (Bede, Personae), de satiră ucronică (Țară în carnaval) sau de transfer mimetic (Insula viermilor). Culegerea Despre science fiction (2001) selectează o parte din
RADU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
a literaturii anterioare, pusă fie la zid, fie forțată să anticipeze „valorile” prezentului, un calapod neiertător al realismului socialist, o fetișizare a literaturii sovietice și a influenței „benefice” asupra altor literaturi etc. Totul într-o „limbă de lemn”, impregnată de jargon stalinist, jdanovist, cu multe „considerații” rizibile. Contribuțiile așa-zis analitice și eseistice ale lui M. nu-și au, de fapt, locul în istoria criticii literare românești. Promovată propagandistic, piesa Pentru fericirea poporului, alcătuită în colaborare cu Aurel Baranga și republicată
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
fără aplomb, cu o atmosferă idilică. Muza de la Burdujăni, după un proverb dramatic al lui M.-Th. Leclercq, întreprinde o satiră a cosmopolitismului și a exagerărilor lingvistice, nu numai latiniste. Cucoana Caliopi, un fel de Chiriță a Burdujenilor, vorbește un jargon imposibil, franțuzist, ciunist etc. Carantina (1851), după Eugène Scribe și Édouard Mazères, e croită în maniera farselor clasice. N. a mai tradus din Victor Hugo (Angelo tiranul Padovei și Maria Tudor) și Molière (patru scene din Femeile savante), precum și piese
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
cu titlu de provizorat. Cum puteam deveni mai buni sau cum s-ar înmulți virtutea - aceste întrebări ni s-au părut foarte curând niște dileme inactuale și neîncăpătoare pentru amfiteatrele universității. Impudoarea curiozității, teama narcisistă de eșec, pasiunile dialectice, vanitatea jargoanelor - toate astea ne-au slăbit elanul. Am făcut pe propria piele experiența caleidoscopică a modernității. Arderea de tip religios a grupului de prieteni s-a stins, spre sfârșitul facultății, în lungi pauze sceptice, adâncite în tăcere. Am preferat, în schimb
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
plăcere nu este lipsită de reflexe narcisiste; mai ales genul eseistic promite sinteza „între confesiunea personală și studiul analitic” (Matei Călinescu). Alături de arta epistolară, eseul vrea să ofere garanțiile unei anumite înțelegeri de sine. Eseul fisurează structura de rezistență a jargonului de specialitate, încercând să reflecte marile dezbateri din spațiul public. Eseul își câștigă pertinența vorbind inteligent despre lucrurile obișnuite. Fără curajul amatorismului și generozitatea deschiderii față de problemele cetății, eseul modern n-ar fi apărut. Un exemplu în acest sens este
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
adâncime ale Bisericii naționale, așa cum nici vizita fostului președinte american Clinton la București și zdrobitoarea majoritate a cetățenilor care s-au exprimat în favoarea NATO nu au menținut la putere coaliția „creștin-democrată” mai mult de patru ani. Nu „opțiunea proatlantică” și jargonul eurocentric vor garanta succesul Bisericii în lupta cu propriile inerții și ceilalți competitori religioși într-un decor pestriț și confuz. O Biserică mult prea servilă față de factorul politic - mereu foarte prezent la nivelul ecumenismului de tip socialist 1 - își pierde
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tip chimic prin care se verifică sănătatea oricărui țesut cultural. Un asemenea gest este deja coextensiv funcției primare a tradiției. Această transmitere cu reținere înzestrează orice comunitate mărturisitoare cu darul înainte-vederii, ascuțindu-i percepțiile, judecata și discernământul. Folosind un pretențios jargon fenomenologic, am putea spune că, prin suprapunerea intenției subiective a individualităților cu atenția pasivă a tradiției, se verifică vitalitatea Crezului unei adevărate comunități creștine 1. Prezența unor asemenea semafoare în traficul nostru cultural, care se resoarbe perpetuu într-un orizont
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
spațiul public împreună cu disciplinele lor anihilate de ceaușism (ca sociologia și psihologia) sau (re)lansați împreună cu cele „doar” mutilate durabil (ca istoria), sunt și ei din ce în ce mai prezenți aici, dar nu toți se pot exprima inteligibil și în limba naturală, fără jargonul rebarbativ îndărătul căruia se ghicește absența reflecției, util semidocților pentru a-și da aere agresiv-defensive de savanți atunci când vorbesc despre lucrurile care preocupă toată societatea. În aceste discipline, schimbarea de generație este și cea mai frapantă. Pe de altă parte
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Iată un subiect de reflecție critică, care ar putea începe cu un serial la rubrica Rodicăi Zafiu din România literară, „Păcatele limbii”, și ar trebui să continue cu o dezbatere între traducători, specialiștii diverselor științe sociale, redactori de carte. Altminteri, jargonul științelor sociale în limba română, ca și acela din medicină (unde se spune menton, pronunțat ca atare, în loc de neaoșul bărbie; și, mai ciudat, halenă în loc de respirație grea/urât mirositoare ș.a.m.d.) ori inginerie (de unde, prin căderea în registrul popular
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
căpitanul Derick de Deer ținea efectiv în mînă un polonic, așa cum afirma Flask. De îndată ce căpitanul se urcă pe punte, Ahab îl luă la întrebări, fără să se uite la obiectul din mîna lui; dar neamțul îi dădu a înțelege, în jargonul lui rudimentar, că n-avea habar de Balena Albă și abătînd numaidecît conversația spre bidonul de ulei, i se plînse că era nevoit să se culce în hamacul lui pe întuneric, întrucît i se isprăvise pînă și ultimul strop de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vii, populare, la crearea unei limbi artificiale, accesibile numai unui cerc restrâns de «inițiați». (Ă). Cel mai brutal aspect al naturalismului În limba literară este folosirea unor termeni vulgari, triviali, obsceni. (Ă). Foarte apropiată de această tendință este predilecția pentru jargoanele de clasă, profesionale etc. (Ă). Am văzut cum disprețul față de limba vie a poporului se poate manifesta pe linia formalismului și naturalismului. Disprețul acesta poate lua Însă și alt chip: În locul unei false și periculoase «Îmbogățiri» a limbii literare prin
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cum disprețul față de limba vie a poporului se poate manifesta pe linia formalismului și naturalismului. Disprețul acesta poate lua Însă și alt chip: În locul unei false și periculoase «Îmbogățiri» a limbii literare prin utilizarea abuzivă a expresiilor triviale și de jargon, a regionalismelor, arhaismelor, neologismelor, apare tendința de a «simplifica» limba. (Ă). În versurile lui Tulbure de pildă, izbucnesc la fiece pas «fanfare de lumini», cresc «holde de bucurii», flutură pretutindeni steaguri, Înlocuindu-se astfel prin șabloane convenționale bogăția vieții. (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]