1,000 matches
-
personalitatea. Nu trebuie uitat însă că ele se circumscriu unui climat național și european, pe care nici o minte rațională nu și l-ar dori repetat astăzi, așa încât lucrări precum: „Complot jidanofrancmasonic împotriva neamului românesc”, 124; „Jidanii și alcoolismul”, 127; „Desfrâul jidanilor”, 128 și „Degenerarea rasei jidănești’’, 128; ca și articolele publicate în Apărarea Națională, trebuie încadrate acelei epoci zbuciumate. Însuși Paulescu declara cu convingere la 23 Martie 124 în depoziția sa în fața Curții cu Jurați la procesul complotului studențesc împotriva guvernului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
am văzut-o niciodată purtându-l) și dintr-o societate cu respect față de toate meseriile și originile, în ciuda tensiunilor șovine: știam că ungurii aveau vorba büdös oláh „valah puturos“, însă ea constituia ceva vulgar, de neluat în seamă, după cum cuvântul „jidan“ mi se părea pitoresc, mai mult literar și neactual, neuzual. Tata n-a manifestat niciodată măcar simțul naturii, iar bunicul meu părea să fi uitat cu desăvârșire, din ziua când s-a stabilit în Cluj, că fusese cândva popă în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
s-a întors, zărindu-l câteodată pe stradă, în anii de după război, bine făcut și cam țeapăn distins, în uniformă de medic militar. Tot o formă de teatru, în genul „misterelor“ medievale, a fost și jocul de-a Christos și jidanii, de mine inventat și practicat împreună cu Toderică, vărul meu, care mai crescuse și era de o blândețe îngerească, de papă-lapte, pe care o socoteam atunci imbecilitate și ipocrizie: el era Christos, răstignit de bunăvoie pe gardul ce despărțea grădina noastră
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
vărul meu, care mai crescuse și era de o blândețe îngerească, de papă-lapte, pe care o socoteam atunci imbecilitate și ipocrizie: el era Christos, răstignit de bunăvoie pe gardul ce despărțea grădina noastră de a lui Csordás, iar eu eram „jidanii“ care îl batjocoreau și scuipau. Arta mea superioară se vădea prin abundența salivei risipite fără economie pe obrajii partenerului răbdător, pe ochii lui tiviți de lungi gene negre, care nu scăpa de supliciu decât la intervenția maică-sii. Băgând de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
câte ceva, scorțișoară sau piper, eu zbieram revoltat, dând nărăvaș din picioare: „Acum iar să mă duc, acum iar să mă duc!“ deși nu mai fusesem, iar vărul meu „se băga pe fir“ mieros: „Lasă tanti, că mă duc eu.“ Cuvântul „jidani“ era o formă pur metaforică de exprimare, nefiind uzual în lumea mea. Limbajul tatălui meu nu cunoștea expresii pitorești: chiar când se îmbăta și devenea contrariul a ceea ce era de fapt, adică, în loc de amabil și drept, agresiv și injust, furia
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Sold. VERBAL GRIGORE Monumentul eroilor satului Această listă este, desigur, incompletă, fie pentru că unele nume au putut să ne scape, fie pentru că unele familii au trăit aici temporar (ca cea a preotului Filichi C-tin, a prăvălierului evreu zis Ilie jidanul, a șefilor postului de jandarmi între care cu ședere mai îndelungată Hioară Teodor etc.), fie pentru că își aveau lotul și gospodăria în afara vetrei propriu-zise (cazul familiilor Razâi și Palaghiu). Totuși câteva concluzii se conturează: În vatra răzășească compactă a satului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
nebunia lor se uita și în ograda altora. Odată cu instalarea stăpînirii zeloților la Qumran, strigau către cele patru zări că va veni Vîrsta de Aur în care ei vor conduce prin sabie și foc toată lumea, procedeu practicat de bolșecivii cazari/jidani care au îndobitocit prin minciună și teroare o bună parte a lumii contemporane din secolul XX. Trebuie să repet pentru a scoate adevărul la lumină, că cel care a început înfăptuirea monstruozității numită mai tîrziu iudeo-creștinism, a fost Filon, rabin
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
numai în defavoarea acestora, se găsește scrisă în textele părinților iudaismului, în unele manuscrise de la Marea Moartă, în scrierile părinți- lor sionismului născut la mijlocul secolului XlX și în Protocoalele Înțelepților Sionului, dovedind că timp de 2000 de ani ivriții și cazarii/jidanii au urmărit să-i mintă și să-i înjosească pe toți nemozaicii. Istoricii contemporani refuză să trateze cu responsabilitate acest subiect lăsînd cîmp liber sioniștilor să scrie cîte în lună și în stele despre prigonirile suferite din partea egiptenilor, sirienilor, grecilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fumega numai vedenii, tîmpenii, revelații și conspirații pentru a distruge neamurile sciților și geților cu religia lor monoteistă ce avea în frunte pe Gog sau Domnul. Ceva asemănător ne-au clocit pe la mijlocul secolului XlX, de data asta mozaicii cazari sau jidanii, dar românii de astăzi nu vreau să înțeleagă nimic din istoria lor și să se întrebe de ce este atît de falsificată și cine se ascunde în spatele oribilei monstruozități! Frăția Noului Legămînt sau Viitoare Frăție a lui Israel este prima formă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Nipru și Volga și chiar mai spre est care, au trecut după anul 780 la imozaism dar cu diferențe mari față de sefarzii păstrători ai tradițiilor Torei și, vorbind idiș care este un idiom germanic. Erau numiți în regiune jidovi sau jidani și așa îi menționează vechile hrisoave românești pînă la mijlocul secolului XlX, ei spunîndu-și jiddin și așchenazi sau cazari după neam, ca să se deosebească de sefarzi, adică iudeii de origine semită veniți din Palestina în vestul Europei și care astăzi reprezintă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de „a luptat cu Dumnezeu” (aluzie la lupta lui Iacob cu îngerul) sau, poate, „Luptătorul lui Dumnezeu”. Variantele etnonime românești vechi ori regionale, devenite azi mai mult peiorative, bazate pe rădăcina slavizată jid- și sufixate cu -ov (jidov)și -an (jidan) provin din numele propriu ebraic devenit etnonim, יהודה, Iehuda (Mulțumire lui Iahu, sau Iahve, adică lui Dumnezeu) (יְהוּדִי , iehudí fiind cuvântul cu care evreii se denumesc pe ei înșiși în ebraică). Variantele din urmă
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
ebraic devenit etnonim, יהודה, Iehuda (Mulțumire lui Iahu, sau Iahve, adică lui Dumnezeu) (יְהוּדִי , iehudí fiind cuvântul cu care evreii se denumesc pe ei înșiși în ebraică). Variantele din urmă jidov, și mai ales jidan au ajuns să fie preferate în trecut de literatura de propagandă antisemită în limba română. Nume asemănătoare, dar fără conotație peiorativă, s-au păstrat în numeroase limbi - polonă (Żyd), maghiară (zsidó), germană (Jude), engleză (Jew), franceză (Juif sau juif), spaniolă
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
cu caftan, straimel, barbă și perciuni, după portul evreilor galițieni - în Moldova). Stabilirea evreilor în Moldova a fost primită cu ostilitate de populația autohtonă, iar Mihail Sturdza, unul dintre domnitorii care au încurajat imigrarea lor, și-a atras porecla de „Jidan Roș”. Dacă „evreul imaginar” avea o percepție negativă, evreica, în schimb, era frumoasă, elegantă, rafinată, exercitând o permanentă atracție asupra creștinilor. Această percepție antagonică poate deriva și din interdicțiile drastice privind legăturile sentimentale și familiale între creștini și evrei. Astfel
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
a fost dus la muncă obligatorie și datorită regimului de muncă și foame s-a îmbolnăvit și după un an și jumătate de chinuri a murit la Iași”. „Mi-au dat un bocanc în burtă zicând ca să nu mai fac jidani...” Miriam Solomon, născută în 1905, strada Lozonschi, casnică, măritată cu rabinul Iancu Solomon, mort în al doilea tren al morții. În ziua de 29 iunie dimineața la ora 7, au intrat la noi doi sergenți de poliție și un plutonier
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
trecem în convoiu pe bărbatul meu, cu copiii. Și când m-a izbit și pe mine eu m-am rugat la ei că într-adevăr am fost gravidă. Mi-au dat un bocanc în burtă zicând ca să nu mai fac jidani, am căzut leșinată și cei patru copii au căzut pe mine și au fost bătuți. Împreună cu ceilalți am fost duși la Chestură unde am călcat pe mii de morți, și pe bărbatul meu l-am pierdut. Tot drumul spre Chestură
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
ani și pe lângă asta eram gravida cu al cincilea copil. Și când stăteam la rând și-mi ajungea rândul să-mi ieu pâinea veneau româncele și mă scoteau cu bătaie din rând, «ieși că ești jidancă și nu e ora jidanilor», și m-am rugat de ei că sunt gravidă și am copii mici acasă, mai rău au început să mă ghiontească și să țipe «te trimete la Bug și nu mai faci jidani», și așa am suferit mai multe suferinți
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
că ești jidancă și nu e ora jidanilor», și m-am rugat de ei că sunt gravidă și am copii mici acasă, mai rău au început să mă ghiontească și să țipe «te trimete la Bug și nu mai faci jidani», și așa am suferit mai multe suferinți pe timpul legionarilor”. „Oamenii mureau ca muștele” Isac Rotman, născut în 1918, strada Ștefan cel Mare, lucrător. „În ziua pogromului, am fost ridicat de acasă în drum spre adăpost de către soldați înarmați. Soldații văzându
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
avut un oarecare succes la sala Dacia, dar nu s-a putut menține. Văzând că nu mișcă deloc, Vlădicescu primi să joace o piesă antisemită a cunoscutului anti-evreu, I.N. Polichroniadi; piesa era intitulată, dacă nu mă înșel: Nici un ac de la jidani. Imediat toți evreii s-au pus în grevă, iar românii n-au secondat deloc încercarea antisemită. Și astfel trupa Vlădicescu-Tardini fu silită să plece. Vara aproape nu era spectacol în București. Din când în când câte o trupă de comedii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Diaconu. Contrar tematicii patriotarde ale unor articole, când s-a votat Constituția din 1923 M.P. Florescu și-a intitulat și publicat articolul „Zile de doliu național.” De la îndemnuri: „Să nu vă calce piciorul în case jidovești”, „Nu dați bani la jidani”, făcute în mai fiecare număr, Deșteaptă-te Române mai târziu abundă în materiale antievreești; în nr.910 din 8 aprilie 1923 publica „Proiectul de statut al Societății Corpul foștilor legionari și voluntari bucovineni din războiul pentru Unirea tuturor Românilor”, dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
4,80-4,90 florini). Că ziarul urmărea demersurile sale, iată ce spunea mai târziu despre... alegerea secretarului de la Arborea: ...” în capul mesei șade vornicul cu Milcovici alăturea, 4 nemți deputați, doi epitropi bisericești, deputații Neculai Ursa și Toader Grecu, un jidan; pe masă se află paharele cu bere și mai multe șipuri cu Kirschgeist; toți mulțumeau domnului Milcovici pentru cinste. Lângă ușă șed trei polobocele cu bere din care aduce cu o cană și toarnă în pahare pe masă și vornicul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Robert Brüli), Cernăuți, piața Ghica Vodă nr.3 Cugetări nr.3, din 15 decembrie 1919, avea în cuprins: un articol „Preoții și învățătorii”; un serial după Montesquieu: „Considerațiuni asupra cauzei măreției Romanilor și căderii lor” (traducere de T.B; articolele: „Jidanii și războiul”; „Probleme actuale”; urmează o cronică „Evenimente politice și culturale”, din partea redacției o înștiințare, „Am primit la redacție”, enumerând câteva reviste primite de la București dar și o explicație pentru materialele nepublicate și lăsate în așteptarea altui număr al publicației
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dr. Constantin Zoppa, articolul „Iarăși o jertfă: Gheorghe Grigor” de Mircea Steinul, în care legionarismul și Căpitanul „care vrea o țară nouă, românească și creștină”, sunt glorificați, iar lumea asmuțită împotriva evreilor... Barbu Slușanschi semna un articol cu titlul: „Conspirația jidanilor” Infatuați, iconarii afirmau cu superioritate și acuzator: „Noi nu suntem diletanți. Ne-a fost întotdeauna scârbă de lichele, de proștii și de ahtiații după parvenire, pentru care literatura e un pretext ca, de pildă, căsătoria din conveniență”. Și mai departe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și pricepută; nu-i rămîne a se comporta decît ca un țăran deștept și mahalagiu viclean. A treia soluție neașteptată și stranie: minciuna. Una binecuvîntată, șoptită de Hristos. Astfel împlinește sfatul și porunca părintească, primite înaintea arestării: să nu fii jidan fricos, să nu te caci în pantaloni. La confruntare, cea care i-a fost cîndva prietenă încearcă să-i reamintească întîlnirea, el refuză, remarcînd totodată noutatea metodelor Securității; ei nu mai apelează la dușmani pentru a-l pierde, cum ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
voios îi dă ultimele sfaturi: -Ți-au spus să nu mă lași să mor ca un cîine? Ei bine, dacă-i așa, n-am să mor deloc. Te aștept. Și vezi să nu mă faci de rîs, zice. Să nu fii jidan fricos și să nu te caci în pantaloni. Mă sărută apăsat, mă duce pînă la ușă, ia poziția de drepți și mă salută militărește. Du-te, îmi spune". Două au fost momentele cele mai grele din perioada anchetelor la Securitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
găsească, râde Fernic. Tipul tot mai iritat se ridică brusc de la masă. — Hei, hei, hei, amice ! strigă Fernic din capătul salonu- lui. Ia-o mai ușor, nu te înflăcăra aiurea. Oi fi și tu vreun iubitor de ciori și de jidani ? — Hei, puștiule, încearcă Cristi să salveze situația, ia-o de braț pe domnișoară și vezi-ți un pic de drum, nu vezi că n-ai nimerit crâșma ? Dar evreul nimic și nimic. Tăcea și se uita în jos, fără să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]