533 matches
-
trecut faptul că: „jidovii au dreptul să cumpere case și dughene (prăvălii) În orașe”. Într-un alt document din 1830, În care erau reluate ideile din ofisul lui Alexandru Moruzi din 1804 se prevedea: „În privința necuviinței ce rezultă din Înrâurirea jidovilor ar avea stăpânire asupra creștinilor să se Împiedice de la anul viitor de a mai cumpăra venituri de moșii, afară numai de arenzile de băuturi de care nu sunt opriți, căutând Însă dregătorii ținutali ca și acești jidovi ce s-au
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
rezultă din Înrâurirea jidovilor ar avea stăpânire asupra creștinilor să se Împiedice de la anul viitor de a mai cumpăra venituri de moșii, afară numai de arenzile de băuturi de care nu sunt opriți, căutând Însă dregătorii ținutali ca și acești jidovi ce s-au aflat arendători de moșii să nu se păgubească de dreptul lor”. Pentru atitudinea pe care a avut-o În „chestiunea evreiască”, Carp a fost acuzat că trăda interesele țării, pentru că nu dezmințea zvonurile legate de situația evreilor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
revizuire, la care au luat parte mai mulți deputați N. Dimancea, N. Fleva, D. Ghica, N. Blarenberg, C.A. Rosetti și M. Kogălniceanu În calitate de ministru de interne. Deputatul I. Codrescu afirma că: „nu există și nici au existat vreo dată jidovi români”, fiind Împotriva considerării evreilor „ca supuși români”, protestând Împotriva Împământenirilor În masă. N. Blarenberg susținea că „dând drepturi evreilor, religiunea ar fi În pericol...că talmudul ar Înlocui crucea din pliscul aquilei române” și că „demnitatea națională ne cere
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
principesei Sturza. Pentru frumusețea aceea a plecat starețul pe jos, din mănăstire până la Botoșani, cu barba băgată sub mantie. Chiar șașa a fost bumbăcit de flăcăii care străjuiau nopțile pe șosea. Din pricina bărbii băgate sub guler, tineri l-au crezut jidov și l-au făcut zob, rostogolindu-l din unul în altul. Cuviosul Teoctist era fecior părintelui Petrea, cel dintâi diacon de mir care a slujit mănăstirea Probota după secularizare. Stirpea lor se trăgea din trei frați bucovineni care, fugind din
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ori îi spune că-i "ariéré": " - Ce sunt? ...rierel? Mări, ce vorbe sunt aestea? Ha, ha, ha... Auzi înghitație, rierel, bonjur? Auzi parascovenii pocite?... Nu cumva, soro dragă, s-o mutat țara Moldovii din loc?... Nu cumva suntem franțuji, nemți, jidovi ?... și noi, ca niște proști, ne credem tot moldoveni?... Ha, ha, ha, rierel, înghitație!" Enache Damian își iubește țara: " - ...Țara Moldovei îi binecuvântată de Dumnezeu! Și cine nu știe s-o iubească și s-o prețuiască nu-i vrednic să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Iași fără mari dificultăți. 2/14 octombrie: ,,Scuzați vă rog că nu v-am scris așa de multe zile. Cauza este că, văzând din scrisoarea D-voastră că nu mă pot muta la Iași, am fost silită a aștepta pe jidovul care a luat casa în chirie a inginerului ce locuiesc eu. M-am învoit a sta în două odăi până la Sf. Gheorghe cu două sute nouăzeci și cinci de franci.(...) Altfel ne găsim foarte bine, atât eu cât și Mihai. Contez
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
tău trăiesc, sînt liber; Cînd tu te-ncrunți, eu trebuie să mor". Epistle to the Rev. Mr. Catcott / Epistolă către Părintele Catcott - "nour învăluitor precum o mantie"; " Inspirația, pururi ascunsă-n noapte"; " Dacă favoruri tu ai dat Păgînului, Turcului sau Jidovului, / Spune, n-a avut oare chiar și Broughton Inspirație?"; Infailibilitatea nu este pentru oameni"; "Învățătura", "făt putred al unui creier sterp", "odraslă nelegitimă-a Durerii"; Deși întunecat pictați acest original strălucitor, / Tot mai degrab' m-aș face-un ----- decît Sfînt
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
influent numit Armand Lévy.66 96 bucureștii de altădată 63. Am verificat citatul cu originalul (v. Constituțiile României de Ioan Muraru, Gheorghe Iancu, Mona-Lisa Pucheanu și Corneliu-Liviu Popescu, București, 1993, p. 12). 64. Citate reproduse în articolul „Lumină în cestiunea jidovilor“, TRC, an. VIII, nr. 798, 8/20 februarie 1870, p. 3189. Sublinierile îi aparțin lui Bacalbașa. 65. Ibid. Sublinierile îi aparțin lui Bacalbașa. 66. Armand Lévy (1827-1891), filoromân, prieten cu revoluționarii români din exilul pașoptist, în special cu liberalii C.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zi mai târziu, la 17/29 decembrie 1869, în numele guvernului, Mihail Kogălniceanu va face însă precizarea finală: „În privința israeliților noi îndeosebi am luat toate măsurile reclamate de umanitate și permise de legile țării spre a asigura viața, onoarea și averile jidovilor și în timp de aproape 13 luni, nici un act violent nu a venit să dea o dezmințire cugetărilor și măsurilor administrațiunii noastre“ (MOF., nr. cit., p. 1307). 71. MOF, nr. cit., p. 1301. 72. MOF, nr. cit., p. 1300, Antonie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
energie în contra invaziunii sistematice și crescânde a jidovimii, această adevărată antegardă a germanismului. Presa va cere aplicarea cu rigoare a legilor existente și luarea de noi și eficace măsuri în interesul ordinei publice și al moralei, contra exploatării ce fac jidovii în România și la care este expusă poporațiunea noastră, mai ales în comunele rurale. Presa va combate societățile francmasonice din România, ca funeste tuturor intereselor naționale.358 IV Concesiunile și întreprinderile la străini sunt funeste intereselor națiunii române. Presa va
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Însuși de neamul atins nu doar de premoniții catastrofice, ci de Catastrofa Însăși! Nu puține note stranii, aflasem, aveau să-și afle loc și În volumele următoare. În volumul patru, de pildă, Florin Mugur era contemplat În „rolul convenabil de jidov rătăcitor”. Cât de convenabil?, mă simțeam Îndreptățit să Întreb. În aceeași tonalitate, compozitorul Maiorovici apare „pe postul unui mic bufon evreu de casă”, iar Claudio Magris, incapabil, ca atâția occidentali, „a Înțelege ceva din realitatea românească”, este identificat nu doar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fel, Între șanțuri (sau Între tranșee) (1923) va fi oprită chiar de la repetiții. Ultima încercare dramatică, Abișag, de inspirație biblică, este publicată în 1963 la Tel Aviv. Soarta se arată la fel de vitregă și cu singurul roman al lui F., Meletie jidovul, care intrase la tipar, dar nu va ajunge la o formă finală, autorul depunându-l, în manuscris, la Biblioteca Universității din Ierusalim. Glisarea lui Meleh Rabinovici între creștinism (primise numele de botez Meletie Popescu) și iudaism (la care revine după
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
vremii. SCRIERI: Pustnicul. Sorin Bătrânul, Iași, 1914; Alexe Tudor, Iași, 1914; De pe stâncă, Iași, [1922]; Priveliști și impresii din fuga trenului, Iași, 1926; Poemele resemnării, București, 1940. Repere bibliografice: Carol Drimer, Studii critice, II, Iași, 1926, 152; Eugen Relgis, „Meletie jidovul” sau Veșnica reîntoarcere, „Hasmonaea”, 1937, 8-9; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 468-470; [Enric Furtună], „Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»”, 1939, 81-87, 200; I. Pascal, „Poemele resemnării”, „Opinia”, 1940, 9958; L. Leoneanu, „Poemele resemnării”, „Jurnalul”, 1940, 163; S. Iosipescu, Medici poeți în
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
Niemirower și Ladislau Kardos, care scrie articolul Un pionier al apropierii româno-evreiești: dr. Moise Gaster. Medalioane sunt dedicate lui M. Gaster, I. Negreanu și lui Enric Furtună (cu un fragment din romanul, în curs de apariție la acea dată, Meletie Jidovul). Natan Bistritzki propune un fragment dramatic. Camil Baltazar traduce din Sonetele venețiene ale Clarei Blum. D.B.
ALMANAHUL EVREIESC ILUSTRAT PENTRU ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285283_a_286612]
-
de ale tuturor sfinților. La intrare pe peretele cel mai de jos este o pictură a judecății de pe urmă în aur și în azur, cu Moisi conducând spre domnul nostru Isus Hristos pe Anna și pe Caiafa cum și pe ceilalți jidovi. Persoanele sunt zugrăvite cu înfățișări triste și posomorâte. În urma acestora se văd alte cete cu chipuri de turci, cu șalurile lor albe, cu turbane și cu caftane lungi și verzi târându-se spre iad cu mânicile lor largi și lungi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apucături și aptitudinea fiecăruia. Tot așa se întâmplă cu breasla numită a străinilor, care, nu totdeauna cuprinde la un loc pe toți adevărații „străini de țară"; căci odată găsim cuprinși în această denumire pe Nemți, Unguri, Sași, Greci, Turci, Leși, Jidovi, Armeni etc. altă dată găsim ca bresle deosebite de ale străinilor, pe „Jidovi" și pe „Armeni". Apoi nu toți străinii erau tratați în una și aceiaș categorie în vremuri, căci erau străini sudiți, adică de acei ce aveau hârtii în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care, nu totdeauna cuprinde la un loc pe toți adevărații „străini de țară"; căci odată găsim cuprinși în această denumire pe Nemți, Unguri, Sași, Greci, Turci, Leși, Jidovi, Armeni etc. altă dată găsim ca bresle deosebite de ale străinilor, pe „Jidovi" și pe „Armeni". Apoi nu toți străinii erau tratați în una și aceiaș categorie în vremuri, căci erau străini sudiți, adică de acei ce aveau hârtii în regulă de supușie către o altă țară, și străini fără căpătăi, vagabonzi, pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la timp, datoria către căpitanul Iojă, sau a urmat între ei vreo judecată". Dar iată și un caz de camătă mai vechi, din 1699: în timpul lui Antioh Cantemir (1695-1700 și 17051707), la Iași, între alți zarafi s-a numărat și jidovul Lazarov care împrumutase pe Dumitrașcu Gherghel cu 394 lei, pentru care Gherghel a dat zălog cămătarului argintării, scule și vite. Între timp Gherghel moare iar jupâneasa, soția lui, fata lui Andrei Abaza vornicul, se jeluiește domniei că Lazarov o prea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
an, cad la învoială și prețăluiesc că pentru 394 lei capete, să se ia dobândă 154 lei, pentru cei aproape doi ani cât stătuseră banii luați cu împrumut. În fața marelui stolnic, în prezența vameșului cel mare, a neguțătorilor și a jidovului, desfac zapisul de zălog și prețăluiesc lucrurile zălogite, la anul 1699: 165 lei mărgăritarele; 150 lei - 150 berbeci, 40 lei - 2 cai; 20 lei - 2 inele cu 2 zafire și diamante, 36 lei - o pereche brățări din aur în greutate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
400m. Așezarea, atestata documentar în 1864, evocă, prin numele său existența pe aceste meleaguri a unei manufacturi(fabrici) de sticlă, transformată, apoi, în fabrica de soda. Manufactura de sticlă, prima din Moldova, a fost înființată, în anul 1768, de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrică avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de 35-40 m și un conținut de cuarț de 55 60%. Existența satului Sticlăria este mai
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
secol”, a scris Șeicaru XE "Șeicaru, Pamfil" , „geniul colportajului semit Înebunește lumea cu minciunile revoluției bolșevice, Înfăptuitoare a raiului comunist. Evreii au fost impresari ai acestei minciuni”. S-a terminat. Ziarul antisemitismului românesc a fost mai puțin delicat, anunțând că „jidovii Încep din nou să-și facă meseria de răspânditori de zvonuri... pentru ei Rusia XE "Rusia" reprezintă siguranța zilei de mâine și poate chiar o țară de refugiu În cazul unei eliminări totale din Comunitatea românească”. Ziarul le-a promis
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
colective și deportării - fără un termen, deocamdată. Reprimarea „revoltei” din Iași a fost prezentată ca un exemplu de ceea ce li se va Întâmpla tuturor evreilor. În acel timp, Ministerul Propagandei a turnat un film de propagandă cu titlul „Cruciada Împotriva jidovilor”. Pogromul de la Iași a constituit laitmotivul pentru hotărârea de a proiecta filmul și, În felul acesta, de a intensifica vigilența românilor față de pericolul evreiesc. Reclama filmului a cuprins o scurtă explicație a „scenariului”: „La fiecare pas, soldații noștri se lovesc
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
1941. „Evreii din lagăre și cei din afară”, Gazeta Țării, 13.07.1941. „Purificarea etnică a Basarabiei”, Unirea, 11.07.1941. Slt. rez. P. Tipărescu (reporter de război), „Jurnal de război”, Curentul, 18.07.1941 (sublinierea În original). „Cruciada Împotriva jidovilor”, Unirea, 21.07.1941; o reclamă la filmul cu acest nume a apărut, În aceeași zi, În toate ziarele din București. Raportul ambasadorului Franței XE "Franței" la București, Jacques Truelle, către ministrul de Externe din guvernul de la Vichy, 4 iulie
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cauze își pune uneori nefericirile, alteori ebuliția creației literare. Pentru a se regenera sau pentru a recâștiga încrederea în sine, mărturisitorul se autopurifică interior sau se disculpă: „Am complex de inferioritate.(...) Lucia, trebuie să știi că sunt cel mai puțin jidov din toți oamenii de pe lume. Că n-am nici virtuțile nici vițiile rasei. Că dacă nu-i urăsc sau nu-i disprețuiesc, asta pentru că nu pot urî sau disprețui pe nimeni. Îmi spuneai altădată că nu te vei căsători cu
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
am nici virtuțile nici vițiile rasei. Că dacă nu-i urăsc sau nu-i disprețuiesc, asta pentru că nu pot urî sau disprețui pe nimeni. Îmi spuneai altădată că nu te vei căsători cu mine dacă se va învedera că sunt jidov. Astăzi văd că spuneai adevărul. Te gândești la conți, la baroni, la bancheri, la oricine, numai la mine nu te gândești. La mine, jidovul umil și rătăcit, eu, care nu sunt nici conte, nici bancher, nici luptător, nici artist, care
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]