976 matches
-
în sânul ei a câtorva boieri bătrâni, care-și păstrau veșmântul larg și impunător, împreună cu barba și ișlicul. O litografie a lui Auguste Raffet, care însoțea expediția lui Demidov, înregistrează plastic impresia: prezidată de mitropolitul țării, care șade într-un jilț cu baldachin, adunarea e un expresiv conglomerat de costume europene și orientale. Dintre boierii de modă veche, trei își țin calpacele pe cap, ceilalți poartă fesuri cu ciucure. Privind această gravură, în care giubelele alternează cu fracurile precum slovele cu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
curând că, prin evidența tensiunilor, e o căsnicie normală a epocii. Acuarela de față o reprezintă pe Cleopatra Trubețkoi (născută Ghica), una din vestitele frumuseți ale timpului. Să-i admirăm împreună chipul, dar să nu omitem a privi și spătarul jilțului în care șade: este un jilț în stil neogotic. Resurecția goticului în arta europeană a secolului XIX a avut în Principate ecouri notabile și destul de prompte, semnalând o accelerare a proceselor sincronizării. Moda neogoticului apare în Franța în timpul monarhiei din
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
o căsnicie normală a epocii. Acuarela de față o reprezintă pe Cleopatra Trubețkoi (născută Ghica), una din vestitele frumuseți ale timpului. Să-i admirăm împreună chipul, dar să nu omitem a privi și spătarul jilțului în care șade: este un jilț în stil neogotic. Resurecția goticului în arta europeană a secolului XIX a avut în Principate ecouri notabile și destul de prompte, semnalând o accelerare a proceselor sincronizării. Moda neogoticului apare în Franța în timpul monarhiei din iulie (1830-1848) și se va menține
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
miracol, ca ceva în același timp neașteptat și minunat. Obosiți și hăituiți de lupta zilnică pentru supraviețuire, ni se părea că Ceaușescu este etern, căci până atunci nimic, nici Gorbaciov, nici căderea zidului Berlinului, nu reușiseră să-l zgâlțâie din jilț. Dar iată că miracolul era posibil și cu acel posibil se întrezăreau alte posibiluri pentru care ne lipseau până și cuvintele necesare pentru a le imagina. Procesul revoluționar, întins pe mai multe luni, va face ca aceste posibiluri să se
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
dată sobră, se încarcă de tensiune, cu un minimum de mijloace obținându-se o remarcabilă eficiență narativă. Paseist blajin și melancolic, G. tinde să idealizeze traiul patriarhal al boierilor din Moldova de odinioară: bărboșii își petrec ziua întreagă răsturnați în jilțuri, cu nelipsitul ciubuc și sorbind alene din cafele. Când autorul se amuză pe seama lor, ironia e relaxată, îngăduitoare, ca în Ciubucul logofătului Manole Buhuș. Bătrânul logofăt, ruginit în deprinderile lui de o viață, rămâne perplex în fața civilizației occidentale. Comicul e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Martini, pe care o cu noscusem pe vremuri, blondă ca Mariana, e acum boțită la față ca un chip într’o oglindă spartă, fumurie. Peste tot, fumuriu și prăfos; dușumelele fără culoare, părând că se scu fundă în pământ. În jilț, Tante Margot, în gris luminos bătând în bleu, cu părul alb clar, pudrat în argint; singurele puncte luminoase: ea, mintea și glasul ei de argint, muzical. Mi am amintit, amărâtă, de casa ei splendidă, cu o sufragerie de două ori
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Care mâhnire? Am mâhnire, s-a îndârjit Urda, căci va să piară fiul prea iubit al Împărăției persienești. Înduioșându-se d. de tulburarea prea frumoasei sale a dat poruncă să fie tăiat coconul. Atunci d. ridicându-se cu putere din jilț a poruncit ca să nu mai omoare pe fiul său. O dulce al meu stăpân, uită-te la ochii mei căci în curând n-au să mai vadă strălucirea ființei tale! L 27 M 28 M 29 J 30 Iunie L-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mereu alte și alte momente pentru a-L primi, acest necunoscut. Sau din teamă de „ceilalți”, care ar putea să-l excludă sau să-l acopere de sarcasm sau pur și simplu din comoditatea ființei, leneș instalată Într-unul din jilțurile sociale și psihologice. Dar, pentru mine, Încă o dată, aceste „stări” sunt nu numai un semn, acum, la senectute, al deschiderii mele și pentru ceea ce e „nou”, o stare poetică a nervilor, a sensibilității, să-i spunem, dar și un semn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Vulcănescu, Profesorul Nae Ionescu), Vintilă Horia (versuri), Mircea Popescu (Dan Botta și tainele poeziei populare), André Scrima (Fărădesațiul limitelor, După o rostire inedită a lui Heidegger, Cuvinte târzii despre Nae Ionescu), Monica Lovinescu (Despre un sens al istoriei și două jilțuri, O istorie a logicii fără Nae Ionescu), Virgil Ierunca (versuri, articolul Dan Botta, traducător al lui François Villon ș.a.), I. Dominic, Jean Pârvulescu (poeme), D.C. Amzăr, Paul Barbăneagră ș.a. Numerele 5/1966 și 10/1970 cuprind mari grupaje de texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289031_a_290360]
-
un război universitar care, purtându-se mai mult pe dos, arată mai degrabă a terorism soft. Ofensiva celor dintâi este, după părerea mea, perdantă nu numai fiindcă establishment-ul nu cedează și se regrupează ori de câte ori se mișcă importantul sau pricăjitul jilț universitar, lipsit de alte mize majore decât de a-i avea pe alții la mână, a mai primi un honoris causa, a mai primi câte o normă într-un cumul adesea fictiv, ci și fiindcă această ofensivă este purtată cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
în Convorbiri literare. „Femeia este aprigă în ură și crudă în răzbunare, pentru că știe mai bine a iubi”. Lui Pogor nu-i plăcea politica,dar nu a scăpat de ea. Spiritul lui nu se astâmpăra nici când se afla în jilțul oficial de primar. Se știe că a fost un vrednic primar al Iașilor în mai multe legislaturi. Într-una din zile, intră în audiență la primar „papa Petit”, un francez care ținea pe strada Lăpușneanu un elegant magazin de parfumuri
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
din cele unsprezece amenajate pentru vizitare, este dedicată poeților Văcărești, lui Costachi Conachi și Alecu Beldiman. Spațiul a fost gândit ca un birou de lucru din anii 1840, din care nu lipsesc obiecte specifice perioadei: lampa cu petrol, oglinda venețiană, jilțul tapițat cu piele. Un obiect cu totul special este caseta de corespondență, originală, a poetului Alecu Beldiman: din lemn de nuc, cu decorații stil Boulle din alamă, os, sidef și lemn exotic, a fost creată în Franța secolului al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și a lui ș. După ce sunetul z este corect articulat se poate trece la articularea lui j ridicând progresiv vârful limbii către palat, pe fondul vibrației laringiene. Se exersează articularea silabelor: ji, jo, ju, ja, je, apoi în cuvinte ca jilț, joi, jar, jeton, ulterior în cuvinte în cele trei poziții: joacă, lejer, montaj, și în final în propoziții cu voce normală, șoptită și tare. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei Ț - Corectarea africatei Ț (TS) Fonemul ț este o consoană africată
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
familiei sale, arestați la rândul lor de reprezentanții noii orânduiri. Pe Nicolae Ceaușescu, istoria îl va judeca și sperăm ca aceasta să fie dreptă. Fig. 1 - Lui Ceaușescu îi plăceau vizitele pe câmpurile României Fig. 4 - dulce ca mierea e jilțul puterii comuniste. Biografia neretușată a celui de-al doilea președinte al României, cu nume terminat în ”escu”, este destul de complexă, dar și contradictorie. Într-un interviu acordat unei prestigioase publicații de după 1989, Ion Iliescu, căci despre el vom vorbi în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
performanță culturală unică!... Ei bine, dacă e să-mi continui demonstrația, trebuie s-o aplic și asupra Întregii viziuni a autorului nostru, atât de dificil, de „contorsionat”, de surprinzător aproape la fiecare paragraf și atât de „insultător” față de comodele noastre jilțuri ale gândirii, față de, mai ales, atât de necesarele noastre cârje ale judecății, numite și prejudecăți de către spiritele ironice, dar fără de care nu am putea viețui În lumea care ne acceptă și ne onorează... Față de scepticismul lui, ce curge, e drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mănânci bine, fiindcă te-ai purtat bine. Pe masa întinsă, încarcată cu felurite mezeluri, ne așteptau două tacâmuri: unul pentru Millu, și altul pentru mine, căci familia de gazdă era în ziua aceea absentă din Spătărești. Acolo, așăzat îndemânatec pe jilț, la lumina unui mare candelabru, dinaintea unor farfurii pline, și a unor butelci de asemenea pline, mă simțeam cuprins de un fel de voie bună, care îmi îndoia pofta de vorbă și pofta de mâncare. Eram la mii de poște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mai complectă, o mulțămire sufletească mai nețărmurită decât în aceste odăi retrase unde nici un vuiet de afară nu pătrunde, unde au răsunat cele întâi glasuri de veselie ale copiilor mei, unde am îmbătrânit cu condeiul în mână pe vechiul meu jilț ros de lungă ședere, odăi pline de visurile unei vieți întregi. Fiecare colț, fiecare mobilă au fost mărturie la diferite ceasuri bune sau rele care au sunat în casa mea; fiecare cadru din părete îmi vorbește duios din trecut, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cursul lucrărei după cum îmi venea la condei, după cum rezulta din țesătura intrigei, din dezvoltarea firească a subiectului și niciodată chiar subiectul nu l-am ales așa din senin, după capriciu, cum fac unii care se așază la biurou pe un jilț îndemănatic și își zic: Am să scriu o poezie sau o novelă". Din contra, subiectul mi-a venit totdeauna fără veste, neprecugetat, prin un impuls exterior, ca o comoțiune electrică ce mi-a pus nervii în mișcare, ca o zare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
că este soarta criticii de direcție? Există un pluton de critici cu autoritate specializați în a impune valori reale? Critica de direcție nu mai are, în clipa de față, gloria și entuziasmul de dinainte de 1989. Puțini anahoreți au rămas în jilțul lor cu spetezele roase, încăpățânându-se să citească metodic și să dea verdicte corecte. Toți fruntașii acestei critici s-au risipit în diverse alte activități, dar eu nu cunosc o altă publicație, în afară de "Cuvântul", care să-și fi propus și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să se poarte cu el. încă nu se dezme ticise, nu putea pune un semn de egalitate între Bobo cel din urmă cu douăzeci de ani și bărbatul impunător și distant care ședea în fața ei pe taburet ca pe un jilț și o scruta cu aceeași încordare cu care mai devreme o scrutaseră figurile de pe pereți. Chipul lui Bobo se însenină dintr-odată. — în cep să te recunosc, spuse el, ridicându-se de pe tabu ret. Mi-era teamă ccă o să dau
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Aș putea-o privi zile întregi, aș putea vorbi zile întregi, dar ca un bătrân c-o copilă de 18 ani... Sunt bătrân, sunt foarte bătrân ", zise el suspinând. Doctorul de Lys s-apropie de el... El își luă un jilț și-l puse față-n față cu Angelo, s-așeză, își bătu cu palmele pe genunchi și se uită mut în fața tânărului, zâmbind cu gura strânsă și nălțîndu-și bărbia... și întrebă ceva cu ochii... ca și când ar fi vrut să zică
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care împleau c-o dulce răcoreală sala, într-un loc era un joc de ape cari sticleau ca [argintul] izbucnind în sus și recăzând în bazinul lor de marmură albă în snopuri înalte de fire de diamant... Angelo ședea în jilțul lui și se uita cu mirare la această zi de primăvară îngropată-n noaptea pământului. Toți amicii întunericului purtau câte o mică jumă [ta]te de mască de catifea care le acoperea fruntea și nasul, numai unele din fetele tinere
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
opri. - Sunt demonul amorului, nebunule! De ce te-njosești înaintea mea [? ]... - Nu mă-njosesc de fel... dar eu sunt om... Lasă-mă să recapăt putere asupra simțurilor mele crude... Ea râse tare, s-aruncă în brațele lui, îl răsturnă într-un jilț, îi încleștă grumazul și-ncepu să-i netezească părul, își puse gura deschisă pe ochii lui, parec-ar fi voit să-i soarbă, îi netezi fruntea, îl sărută... O voluptate nespusă îi cuprinse tot corpul... inima lui tremura... era slab, ar
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lăsă singur... El își luă legătura de la ochi... Se afla într-un cabinet mic, tapisat cu negru... Un cămin de marmură roșie, cu foc, o oglindă-n părete... covoare moi pe jos, o masă c-un sfeșnic de argint, două jilțuri cu sprijoane nalte... Cezara intră... - De Lys m-a mințit, îi zise el cu imputare, iartă-mă... dar n-am vrut să te mai văd... Ea era foarte tristă... - Bine, bine, înțeleg simțirea ta... vrei o fericire calmă, pe care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
chip de om ca acuma-n fața ei... Era îngerul milei ș-a îndurărei.., {EminescuOpVII 269} El se uita mult în fața ei, apoi se-ntoarse și se uită în jăratic... astfel încît nu-l puteai vedea de spata naltă a jilțului... Ușa se deschise și el auzi un glas dulce și molcom, auzi foșnind lin o haină de gaz, auzi atingând picioare mici și ușoare covorul moale... - Bună sară, Cezara, zise ea c-o copilărească veselie... El se uită îndărătul scaunului
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]