940 matches
-
următoarea telegramă: 304 bucureștii de altădată 67. Generalul N. Golescu a refuzat candidatura fiind „slăbit și condamnat la nemișcare printr-o lungă boală“, recomandându-l în locul lui „pe unul din cei mai infatigabili luptători ai naționalității și democrației române, pe junele redactor al Româ nului, pe Emil Costinescu“ („Scrisoarea lui N. Golescu“, TEL., an. VI, 5 iunie 1876, p. 2). 68. „Deputații aleși în Colegiul 77“, MOF., nr. 124, 7/19 iunie 1876, p. 3001-3002. 69. „Senatorii aleși în Colegiul I
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fie unanim în această cestiune. În sfârșit Moțiunea e votată cu 79 voturi albe și 7 abțineri.125 324 bucureștii de altădată pp. 342-343). În textul său Bacalbașa confundă Organizația Noii otomani fondată în 1865, cu Partidul Unitate și progres (Junii turci), creat la Istanbul în 1889 și care va juca un rol important în viața social-politică a Turciei de la începutul secolului trecut. 124. Prima constituție turcească a fost promulgată la 11/23 decembrie 1876; în articolele 1, 4, 7 și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și-n papuci? Mă duc taică-n mahalale Ca s-adun la haimanale Zidărași și dulgherași Că sunt buni de ciomăgași. ...Petre Grădișteanu Îi trage cu tufanu. Beizadea Mitică Găsi oala mică Că-i strâmtă la gură, Rea la-nghițitură. Junele Misir Suge din clondir. Bătăușii ține Isonul pe vine7 etc., etc. Ionică Frumosul, după ce-și debita cele două cântece și aduna gologanii, saluta frumos, spunând următoarele vorbe în limba franceză: „Je vous aime, je vous adore / Que pretendez vous
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Marghiloman / Trage din borcan, / Iancu Chipiliu / Preferă rachiu / Nea Andrei Purcică / Găsea oala mică / Și strâmtă la gură / Rea la-nghițitură... Popa Tache cântă / Rezemat în bâtă / Și bandiți-i ține / Isonul pe vine / Jucând tontoroi / Pe lân gă butoi... Junele Misir / Suge din clondir / Ca prim-procuror / Și ca cap al lor...“ (Chief electoral. Cântec poporar, datat 1870, în: N.T. Orășanu, op. cit., pp. 90-91). addenda 403 dovezi de dragoste. Una din aceste dovezi era să bea până în fund o sticlă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au fost introduse, pentru prima dată în România, munca sub acoperire (infiltrare), lucrul cu agenți acoperiți, și utilizarea numerelor pentru conspirarea agenților. Rezultatele muncii informative nu s-au lăsat mult așteptate, astfel că au apărut primele succese. Organizația revizionistă „Dobrogea Jună” a devenit „complet minată” de agenții români infiltrați în interiorul acesteia, chiar la Sofia, neutralizând toate inițiativele subversive la adresa statului sau conducătorilor români. De asemenea, operațiunile contrainformative desfășurate în jurul diplomaților Puterilor Centrale aflați la București au avut ca rezultat obținerea unor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din Bruxelles 73. Din prudență, dar mai ales din experiența altor încercări de același fel, diplomatul se eschiva. Pe 24 iulie 1904 Eliza Grecianu, doamna de onoare a Principesei României, îi scria lui Eugen Mavrodi despre epistola "disperată" a unui june student de la Bruxelles, în care se solicită un ajutor bănesc de vreo 700 de franci. Eliza Grecianu avea impresia că avea în fața ochilor scrisoarea unui nebun, dar indiferent de această trebuia să verifice situația tânărului solicitant, de aceea îl ruga
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
se atașează printr-o strânsă prietenie și prin care va intra în legătură cu Iacob Negruzzi și cu societatea Junimea. Pentru a-și asigura traiul, se întreține din meditații. În primăvara anului 1871, la întemeierea ei, este ales președinte al Societății România Jună și pregătește, împreună cu Eminescu și cu alți studenți români, serbarea de la mănăstirea Putna, din august 1871. Pentru continuarea studiilor universitare primește, din toamna anului 1871, ajutor material din partea Junimii. Peste un an se întoarce în satul natal, intrând, după un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
aș putea Înțelege supărarea, În numele solidarității noastre de breaslă. Însă atunci când am coordonat o disertație despre fenomenul prostituției În Transilvania interbelică, foarte bine documentată pe arhivele poliției, am realizat că poate nu mi-ar conveni să știe toată lumea că bunicul, june fiind, mai trecea și el pe la bordel. Nu a fost cazul. Dar este dreptul meu, ca persoană privată, să gestionez asemenea informații, iar istoricul trebuie să Înțeleagă că are nevoie de acceptul celor implicați pentru a le studia sau pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
oi, drace, Nu la fete, supt părete, se spune Într-o strigătură culeasă la 1838, ilustrând parcă pățania preotului Maior XE "Maior" : C-a veni bărbatu’ beat Și-ț’ va pune mâna-n cap! Culegătorul acestor versuri era tot un june paroh greco-catolic, preotul Nicolae Pauleti XE "Pauleti" . Un alt tip semnificativ al acestei „caracterologii” morale a clerului unit, asemănător celui anterior, este cel al tânărului profesor de seminar, posesor al unei solide formații intelectuale și, după 1830, al unei sensibilități
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Johannei, pe nume Ioana Boer, era de origine românească, dar se maghiarizase cu timpul, fiind de confesiune romano-catolică. Potrivit datinei, Háni va fi botezată, de asemenea, În religia mamei sale. Tânăra se născuse prin 1834 (era cu zece ani mai jună decât Iancu XE "Iancu" ), așa că În 1849, de când aveau cunoștință un moment din dragostea lor, nu avea decât cincisprezece ani! Povestea lor de iubire se leagă, cum este și firesc, tot de un episod cu coloratură națională. O mărturie orală
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Paștilor, În care face apologia Reformei. Fiul său se va afla În relații bune cu August Treboniu Laurian XE "Treboniu Laurian" , care i-l recomandă călduros lui Pavel Vasici, În 1846 („un tânăr foarte amabil și de bună speranță”), deoarece junele maghiar contribuia la o acțiune cultural-națională românească de mare importanță În acei ani: difuzarea semiclandestină a Magazinului istoric pentru Dacia În Transilvania (vezi George Bariț XE "Bariț" și contemporanii săi, vol. II, Editura Minerva, București, 1975, p. 15). La București
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1837-1838). Indice bibliografic de Cornelia Oprișanu. Iași, [BCU „Mihai Eminescu”], 1969, 50 p. Albina românească, vol. I-II, (1829-1849). Indice bibliografic de Lenuța Drăgan și Mariana Stescu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1999, 950 p. Almanachul Societății Academice Social Literare „România Jună” (1883; 1888). Indice bibliografic de Silvia TomescuMoșneguțu și Leonida Maniu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1983, 11 p. Analele Științifice ale Universității „Al. I. Cuza” din Iași (serie nouă). Secțiunea I. Vol. III. Matematică, fizică, chimie (1955 1973). Indice pe materii
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
clasice, unde în 1903 obține licența cu teza O chestiune de sintaxă latină. Îi audiase pe Titu Maiorescu, D. Evolceanu, Grigore Tocilescu, C. Rădulescu-Motru, Ovid Densusianu, N. Iorga; printre colegi - Panait Cerna, Ion Petrovici, D. Caracostea. Colaborează la ziarul „România jună”, condus de A.C. Popovici (februarie și aprilie 1900), dar L. apreciază drept debut („cea dintâi manifestare critică”) studiul O tragedie antică..., despre Perșii lui Eschil, publicat la 22 octombrie 1903 în revista „Litere și arte”, supliment al cotidianului bucureștean „Adevărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
DOBROGEA LITERARĂ, revistă apărută la Constanța, bilunar, între 1 aprilie și 1 noiembrie 1925, ca supliment al ziarului „Dobrogea jună”. Din redacție fac parte, între alții, Hortensia Papadat-Bengescu, C. Brătescu, N. Dunăreanu, Al. Gherghel și N. Țimiraș. Publicația urmărea „strângerea energiilor” și reliefarea „notelor locale în sufletul național”, cultivând, cel puțin programatic, ideea stimulării vieții culturale a zonei. Primul număr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
inima sfântul Foca de astăzi...” ( I. Creangă -Amintiri din copilărie) Interogația retorică este figura de stil care constă în adresarea unei întrebări (sau a unei serii de întrebări) al cărei răspuns este cuprins în ea. Exemplu: "Au nu ai fost jună, n-ai fost tu frumoasă? Te-ai dus spre a stinge o stea radioasă?” ( M. Eminescu- Mortua est) Inversiunea este figura de stil constând în schimbarea topicii obișnuite a cuvintelor în propoziție sau frază. Exemplu: "Peste vârfuri trece lună, Codru
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
și unul din conducătorii Partidului Național din Transilvania și nu în ultimul rând, cu Ilarie Chendi, critic literar și fruntaș al luptei pentru unitatea națională. În același timp, a colaborat la diferite reviste: “Convorbiri literare”, “Sămănătorul”, “Tribuna poporului” și “România jună”, la ultima revistă fiind angajat corector în 1899. În acest fel, și-a descoperit talentul publicistic 43 . Primele sale articole istorice se intitulează 3∕15 mai 184844 și În chestiunea națională 45 publicate în anul 1897. Acestea aveau ca idee
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
București. Practică un timp avocatura, apoi funcționează ca magistrat la Craiova. Debutează în „Noua revistă olteană” (1903), unde susține cronica literară și publică versuri. Prima carte, Viorele, îi apare în 1904. Colaborează la „Viitorul”, „Apărarea națională”, „Noua revistă română”, „România jună”, „Ramuri”, „Românul literar”, „Sămănătorul”, „Revista modernă”, „Carmen”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „ Revista idealistă”, „Convorbiri critice”, „Luceafărul”, „Presa Olteniei”, „Gorjanul”, „Situația”, „Jurnalul”, „Condeiul” ș.a. A mai semnat cu pseudonimele Alexandru Amar, Polyclet, I. Polyclet, I.C.P. Polyclet. Prin versurile din Viorele și din Zări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
poezia lui Petőfi (1893-1895). Sunt probabil primele lui scrieri literare tipărite. Cam în aceeași vreme îi apare în „Tribuna” schița Sonata Kreutzer (1895). Colaborează mai intens la „Foaie literară”, condusă de Lucreția Suciu-Rudow, la „Tribuna poporului” din Arad, „Familia”, „România jună”, „Luceafărul”. În „Convorbiri literare” (1899) îi apar câteva însemnări în completarea unui studiu istoric, Țara de Sus și Țara de Jos în Principatele Române, tipărit cu un an înainte. Va fi mult timp redactor la „Biserica și școala” (1900-1910). Ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
1933 până în octombrie 1934. Bilunară în primii patru ani, revista a apărut după aceea lunar. Redactorii ei sunt, la Cluj, Cezar Petrescu și D.I. Cucu. Primul, aflat temporar în capitala Transilvaniei ca ziarist, împreună (potrivit mărturiei sale ulterioare) cu alți „juni cărturari din toate ungherele vechiului Regat”, printre care Adrian Maniu, Gib I. Mihăescu, Radu Dragnea, gira conținutul revistei; al doilea, redactor și el la cotidianul local „Voința”, se străduia să asigure condițiile materiale de apariție. După mutarea la București, Cezar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
de știri a (sic! n.n.) ziarului <<Fapta Moldovei>> înfăptuirile Tineretului Progresist Vaslui și starea mizeră a tineretului dela Fabricile din oraș precum și dela Căminul de Ucenici”. Mișcându-se cu o rapiditate demnă de o cauză mai bună și mai pragmatică, junii comuniști vasluieni înființaseră și echipe de teatru „agitatoric” ce interpretau, evident, încropeli propagandistice de doi lei perechea „compuse” de „autori” la fel de imbecili sau imbecilizați în „celebrele” școli de cadre comuniste, ca și „actorii” de ocazie. Iată o mostră, extrasă din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cumva trebuie să acordăm credit deplin istoricilor necomuniști care au scris sau au spus că acestea au fost masiv fraudate?! d. „U.T.S. nu are nici o forță în județ” În continuarea raportului sunt prezentate alte și alte greutăți de care junii bolșevici vasluieni se împiedicau la tot pasul. Iată ce mai scria Bălteanu: „...forțele Tineretului din B.P.D. (blocul partidelor democrate, alianță electorală orchestrată de comuniștii români, n.n.) sunt mai slabe ca partidele democrate din B.P.D. (adică, față de „seniorii” aceleași alianțe, n.n.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
au contribuit efectiv în munca zilnică pe care o ducem în cadrul organizației”. Iată, deci, o afirmație tranșantă care acoperă de adevăr toate speculațiile noastre referitoare la bunăstarea și îmbuibarea cu care-i gratulaseră „frații” mai mari de „suferință” proletară pe junii ucenici în ale minciunii, ce deveniseră, astfel, mai deciși și mai stimulați ca oricând să-și continue „crâncena” lor luptă cu „agenții reacțiunii” care aveau curajul de a spune oamenilor cam ce-i vor aștepta în perspectiva stăpânirii discreționare comuniste
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
târziu, la „subsecțiile resortului cultural” mai fuseseră adăugați următorii: Daiciu Jan, Vizitiu Maria, Ionescu Ilie, Artenian Sia, Savin Stratulat, Agafiței Virginia, Pricop Nuța, Bardeș Maria și Bălteanu Jana. Citarea acestor nume ne arată practicarea unui „nepotism” timpuriu în rândurile organizației junilor bolșevici vasluieni, așa cum vom remarca și mai departe. Probabil, membrii „biroului” dăduseră curs cererii imperative a tov-ului Bighiu de a aduce câți mai mulți adepți așa că, cei mai la îndemână erau frații, surorile, verii, nevestele, soții, poate amantele și amanții
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
alături de prima lui iubire, o fetișcană cu păr bălai? Ah, Doamne! Era atât de timid, de sfios și de pămpălău, încât mergea ca un îngrămădit privind în jos, cu limba-n dinți și cu fălcile-ncleștate, neîndrăznind o apropiere suspicioasă față de juna libelulă, prima și penultima lui iubire nemuritoare...! Și-ntr-o fină discordanță Cu priveliște sonoră Merg așa cam la distanță El major și ea minoră." (G. Topîrceanu) "Când eram pe Ialooo...." Nu, nu se mai puteau abține, degeaba! Cântecul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
iubitul cânta de lângă fosă. June se ascundea În grotă, așteptându-l pe Krauss, dar el Îi făcea semne drăgăstoase de lângă dirijor, din centrul scenei, chemând-o să iasă din decor. La Los Angeles am reluat Lucia, dar fără Alfredo Krauss. June, care a revenit În rol, se simțea foarte acasă În decorul romantic, găsind un suport În pericolele ce trebuiau Înfruntate În realismul filmic al scenei. Deși lucrurile au mers mai bine cu noul tenor, eu eram din ce În ce mai puțin convins de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]