28,495 matches
-
al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra prevederilor legale criticate, dat fiind faptul că acestea continuă să își producă efectele juridice în cauza dedusă judecății, astfel încât, în acord cu jurisprudența Curții (Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
instanțelor judecătorești, astfel încât excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 20). ... 22. Potrivit jurisprudenței Curții, interpretarea dată de instanța de judecată textului de lege criticat, în vederea aplicării acestuia în cauza dedusă soluționării sale, este o problemă de interpretare și aplicare a legii, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
de interpretare și aplicare a legii, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că, pentru determinarea competenței sale de a exercita controlul de constituționalitate asupra unei interpretări a normei juridice, criteriul fundamental ce trebuie avut în vedere este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistența sa în timp, în
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Sentința civilă nr. 470 din 22 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.781/2/2019, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
lipsei de claritate, precizie și previzibilitate a dispozițiilor art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, se aduce atingere dreptului de asociere sindicală, consacrat de Constituție și de acte juridice internaționale. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind exigențele de calitate a legii, spre exemplu, Decizia nr. 473 din 21 noiembrie 2013 și Decizia nr. 62 din 13 februarie 2018. ... 8. În ceea ce privește încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, sunt invocate aspecte
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
Constituționale privind exigențele de calitate a legii, spre exemplu, Decizia nr. 473 din 21 noiembrie 2013 și Decizia nr. 62 din 13 februarie 2018. ... 8. În ceea ce privește încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, sunt invocate aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, Decizia nr. 117 din 14 martie 2018, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011 sau Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014) și se arată că textul art.
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
consacrate de textele de lege ce formează obiect al excepției de neconstituționalitate și de art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011. Or, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
textul respectiv nu le conține. În final, se apreciază că este fără putință de tăgadă că excepțiile instituite prin art. 134^2 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 571/2003 sunt distincte. În contextul criticilor de neconstituționalitate se menționează jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în materia normelor constituționale invocate în susținerea acesteia. ... 8. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. De altfel, apreciază
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare, conform art. 61 alin. (1) din Constituție. ... 19. În ceea ce privește interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
al pensiilor, este utilizat indicatorul „câștigul salarial mediu brut“, în cazul beneficiarilor Legii nr. 341/2004, pentru calculul indemnizației este menținut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel din luna octombrie 2010. ... 12. În susținerea criticilor privind existența unor discriminări se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul nediscriminării. De asemenea, se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014 și nr. 314 din 5 iunie 2014, prin care s-a reținut că măsura
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
caracter reparatoriu și compensatoriu, iar cuantumul acestor prestații sociale, care nu sunt prevăzute de textul constituțional al art. 47, poate fi dimensionat de către legiuitor în funcție de posibilitățile bugetare existente la un moment dat. În acest sens se invocă jurisprudența Curții Constituționale. ... 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție, prin Decizia nr. 228 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 8 august 2018, paragraful 33, Curtea a reținut că, așa cum a statuat în jurisprudența sa, indemnizațiile „restante“ ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie într-adevăr un „bun“ în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea a mai reținut că aceste tipuri de indemnizații
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, paragraful 59, Curtea a constatat că acesta nu are incidență în soluționarea excepției de neconstituționalitate. ... 31. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 32. Referitor la celelalte dispoziții din actele internaționale invocate, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauza de față. ... 33
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
lit. c) din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind egalitatea în fața legii și dreptul la un proces echitabil, întrucât exclud posibilitatea atacării cu recurs în casație a hotărârilor pronunțate în materia executării pedepselor. Astfel, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru ca o diferență de tratament să fie permisă într-o societate democratică, aceasta trebuie, în primul rând, să vizeze un scop legitim și, de asemenea, să fie proporțională cu scopul vizat. Dacă diferența de
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, așa cum a reținut în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 540 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 24 octombrie 2016, paragrafele 16-20, Decizia nr. 651 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
legii. Recursul în casație reprezintă, așadar, un mijloc de a repara ilegalitățile și nu are drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sancționarea hotărârilor necorespunzătoare, cu scopul de a asigura respectarea legii, recursul având și un rol subsidiar în uniformizarea jurisprudenței. Întrucât recursul în casație nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor și a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare, instanța de casare nu judecă procesul propriuzis
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
atac ce urmărește eliminarea erorilor de judecată -, recursul în casație are ca obiect verificarea conformității hotărârii atacate cu normele juridice aplicabile, în scopul îndreptării erorilor de drept. ... 13. Referitor la obiectul acestei căi extraordinare de atac, Curtea a constatat, în jurisprudența citată mai sus, că pot fi atacate cu recurs în casație numai hotărâri penale definitive prin care s-a soluționat fondul cauzelor. Potrivit soluțiilor de la judecata recursului în casație prevăzute de dispozițiile art. 448 din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
se stabilește existența vinovăției/nevinovăției inculpatului, astfel că diferența de tratament instituită nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă, generând discriminare. ... 18. Sub aspectul asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că, în instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut de respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii. Astfel, instituirea unor reguli speciale în ceea ce privește căile de atac nu este contrară acestui principiu
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală. Or, calea extraordinară de atac analizată are ca obiect verificarea conformității cu regulile de drept aplicabile hotărârilor penale definitive care soluționează fondul cauzelor, în scopul respectării legilor și al uniformizării jurisprudenței, iar instanța de casare judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este corespunzătoare din punctul de vedere al dreptului, prin instituirea recursului în casație acordându-se prioritate principiului legalității în raport cu principiul autorității de lucru judecat. În acest context, Curtea apreciază
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
Consiliului Local Balotești atât cu privire la dobândirea dreptului de proprietate, cât și cu privire la administrarea terenurilor respective atrage încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituție, care consacră principiul autonomiei locale. ... 10. În susținerea criticilor de neconstituționalitate este invocată jurisprudența în materie a Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 384 din 29 mai 2019), potrivit căreia inexistența acordului unităților administrativ-teritoriale în ceea ce privește transferul bunurilor în patrimoniul acestora, inclusiv al celor din domeniul public, reprezintă o încălcare a principiului
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
în absența unui temei-cadru în corpul actului normativ, contravine nu numai art. 1 alin. (5) din Constituție, ci și art. 120 din Legea fundamentală, care consacră principiul autonomiei locale, precum și art. 147 alin. (4) din Constituție, având în vedere jurisprudența constituțională în materie. ... 12. În considerarea argumentelor expuse, Președintele României solicită admiterea sesizării de neconstituționalitate și constatarea neconstituționalității legii, în ansamblul său. ... 13. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, obiecția de neconstituționalitate a fost
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
pentru a comunica punctele lor de vedere. ... 14. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este întemeiată prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 120 alin. (1) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție. Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la exigențele de calitate a legii (spre exemplu, Decizia nr. 193 din 6 aprilie 2022 și Decizia nr. 678 din 29 octombrie 2019) și reține că lipsa temeiului-cadru în corpul actului normativ modificator sau în cel în
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menționată
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea a statuat că acestea pot fi avute în vedere în exercitarea controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Aceasta este concluzia care se desprinde din jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, dar prin reglementarea lor legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
și (2) din aceeași lege]. De asemenea, prevederile art. 57 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 urmăresc circumscrierea dispozițiilor cuprinse în anexele la un act normativ la temeiul-cadru din acest act. ... 31. Referitor la anexele la Legea nr. 45/2009, în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 852 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 6 mai 2022), Curtea Constituțională a reținut că acestea realizează o inventariere a terenurilor ce fac
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]