908 matches
-
în Grecia ministeriul se teme a chema Camera de frica unei stări anarhice în care nici un fel de guvern n-ar fi cu putință, în România nu avem a ne plânge de asemenea dispoziții, deși, cu limbagiul înverșunat pe care jurnalistica 'l ținea mai nainte, mai că ne-am fi așteptat să vedem nemulțămirile manifestîndu-se într-un mod neregulat. Pe de altă parte ofertele particularilor pentru echiparea armatei sunt foarte numeroase: în toate zilele Monitorul și ziarele din București înregistrează daruri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ntrebe: Ce este Romînia? Atârnătoare nu, neatârnată asemenea nu, prin urmare res nullius cedând primo occupanti. Drept că în realitate era altfel, căci România n-a fost niciodată vasală Turciei; dar în ochii diplomației engleze și a unei părți din jurnalistica austriacă România era ceea ce e {EminescuOpIX 376} și după opinia lui Savfet Pașa: parte integrantă a Imperiului otoman. Paralel cu concepția turco-engleză începuse a răsufla prin ziarele germane, în urma unui articol a ziarului "Post" din Berlin, veleitatea unui protectorat austriecesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
altă cale. Acuma d-nii scriitori căutau a altoi limbei noastre fizionomia alteia cu totului străine de ea și prin acest soi de cultivare a limbei au ieșit la lumină fenomene cari au dat ocazie penelor satirice să facă haz de jurnalistica de peste Carpați, care altfel în privirea onestității politice merită mai mult respect decât gazetele noastre. Înainte de toate scriitorii românești din Ardeal ignorau, unii cu, alții fără intenție, următorul lucru. Limba noastră nu e nouă, ci din contra veche și staționară
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Toată ziaristica din România liberă nu plătește doi bani tocmai din cauza tonului de șarlatanerie și impertinență care le caracterizează pe toate, fie ele din orice partid ar fi. Căci scopul lor e banul și mijlocul minciuna". Dar, cum zic, această jurnalistică și-a pierdut efectul pentru orice om mai liniștit și mai cuminte, de aceea trebuie inventată o nouă formă, lunecoasă, cu tonul cel mai natural, în locul strigatului de piață și plin de fraze a șarlatanilor de rând și ecce homo
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
posibil - inclusiv să crezi că știi, neștiind de fapt mare lucru. Nevoia și experiența te învață multe, dar ce rost are să reinventăm roata la nesfârșit? Un om avertizat face cât doi. Este tocmai ceea ce își dorește acest îndrumar de scriitură jurnalistică - să ofere câteva sfaturi și delimitări teoretice. Să ilustreze anumite reguli prin exemple convingătoare și să atragă atenția asupra celor mai frecvente greșeli de exprimare. Să ofere celor interesați un abecedar al meseriei, încercând să îndrepte realitatea unor texte teoretice
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
departajare între poezie, proză, teatru, reportaj, pamflet etc., nu ne rămâne decât să practicăm o maximă simplificare și să spunem, asumându-ne toate riscurile, că orice text apărut într-o carte este literatură, iar ceea ce apare într-un ziar aparține jurnalisticii. Cele două tipuri de scriitură mai sus amintite se apropie (ce este scris rămâne scris), dar se și despart în puncte deosebit de importante: gestionarea informației, absența unui continuum spațial, gradul de actualitate și saturarea contextuală, simplitatea, concizia, credibilitatea etc. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nr. 4, [14] 1989, 574 578. [15] CIOCÎRLIE, CORINA, Limba română de azi. Observații asupra limbajului „Mica publicitate”, în „Limbă și literatură”, Buc. Vol.1, 1990, p.27-31. [16] COJOCARU, GABRIELA, Comentariu privind rezolvarea subiectelor de limbă la Facultatea de jurnalistică din București - sesiunea septembrie 1990, LLR-S, 1991, 55-56. [17] COJOCARU, MARIA; COJOCARU, CONSTANTIN, Rolul dictărilor la începutul perioadei abecedare, RPed, 39, nr. 2, 1990, 30 32. [18] CONSTANTINESCU, NICOLAE, Literatura populară în școală Reconstituirea întregului (I), „Limba și literatura
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Forum, 36, nr. 1-2, 1994, 104-107; Universitatea din Cluj-Napoca. Facultatea de Litere (română B), 107-108; Universitatea din ClujNapoca. Facultatea de Drept, 108-111; Universitatea din Cluj Napoca. Specializarea Pedagogie (Probă mixtă - Limbă si literatură română), 111—112; Universitatea din Cluj-Napoca. Facultatea de Jurnalistică, 112-113; Universitatea din Timișoara. Facultatea de Litere, 114 116; Universitatea din Timișoara. Facultatea de Educație Fizică, 116-118 [s.t.c.: Subiecte de limba română date la admiterea în facultățile din centrele universitare Cluj-Napoca si Timișoara]. [107] IVĂNUȘ, DUMITRU; PITIRICIU, SILVIA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
îndrumător literar: pentru clasa a III-a / Rodica Birău. - Pitești: Carminis, 1995 (Tiparg). [26] BOATCĂ, SILVESTRU; CRIHANĂ, MARCEL; MARDARE, MIRCEA, Gramatica limbii române pentru admiterea în licee, examenul de bacalaureat și admiterea în facultățile de: drept, Academia de Poliție, filologie, jurnalistică, filozofie, sociologie, teologie ortodoxă, arhivistică, psihopedagogie, muzeografie, biblioteconomie, birotică, cibernetică, kinetoterapie, Academia de Educație Fizică și Sport, Colegiul de Administrație și Secretariat. București, ECȘ, 1995, 240 p. [27] BORDEI, RIȚA, Povestea unui manual. [Marcela Peneș, Vasile Molan, Abecedar. București, Editura
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
dezlegăm tainele abecedarului / Rodica Birău, Carmen Iordăchescu ; il. Mihaela Dinu-Pițigoi. - Pitești: Carminis, 1996. [11] BOATCA, MARIA, Manual preparator de gramatica a limbii române pentru admiterea în, licee, examenul de bacalaureat și admiterea în facultățile de Drept, Academia de Poliție, Filologie, Jurnalistică, Filosofie, Sociologie, Teologie Ortodoxă, Psihopedagogie, Muzeografie, Biblioteconomie, Birotică, Cibernetică, Kinetoterapie, Arhivistică, Academia de Educație Fizică și Sport, Colegiul de Administrație si Secretariat. Subiecte propuse candidaților. Bareme de corectare și notare, Mondan, 1996. [12] BOATCĂ, SILVESTRU, Limba și literatura română: antologie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
română, manual pentru clasa a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1998. [148] MĂNESCU, CRISTINA; CĂTUNESCU, CARMEN, Teste de limba română. Pentru admitea în liceu - liceele pedagogice și de filologie. Facultățile de Drept, de Litere, de Teologie și de Bibliologie, Jurnalistică și Academia de Poliție, Colegiile de birotică și de Biblioteconomie. Ploiești, Novelnet, 1998, 14 p. [149] METEA; ALEXANDRU, Limba română. 111 modele și teste rezolvate pentru concursurile de admitere. București, Editura Petrion, 1998, 239 p. (Gimnasium). [150] METEA; ALEXANDRU, Limba
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cerul albastru. De pildă, o reclamă foarte interesantă, cu o loțiune de ras, la care sticla stă ușor Înclinată spre dreapta. Atunci când citesc mă duc de la stânga la dreapta și ușor Înclinat (de aceea e bine să se știe În jurnalistică faptul că undeva, jos, În dreapta, trebuie să fie articolul de fond). Sticla e ușor Înclinată spre text, care este de fapt o narațiune despre virtuțile acestei ape care are o culoare de ulei, este un pic lemnoasă etc. Dar există
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Doru Pop: Cartea Ruxandrei Cesereanu despre imaginarul violenței reprezintă un Început În această direcție. Structurile imaginarului românesc pot fi un foarte bun obiect de studiu, fiind un Început pentru un Întreg ansamblu de cercetări pe această problematică. Cu studenții de la jurnalistică am Încercat să fac lucrul acesta, nu neapărat pe teme date, ci doar ca să le deschid apetitul spre asemenea abordări, cum ar fi monitorizarea constantă a surselor de informare În masă, modul cum se conturează imaginarul sub influența anumitor tipologii
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
folosite În cercetarea referenților imaginilor, ar putea fi transportate În cercetarea imaginilor Înseși, investigate de obicei cu metode estetice, filosofice, metafizice etc. Doru Pop: Ca să dau un exemplu despre specificul metodelor calitative. Le-am cerut studenților din anul patru de la jurnalistică să urmărească sau să descrie „dens” o serie de emisiuni de televiziune, respectiv una dintre emisiunile distractive gen Vacanța Mare, Divertis, la alegere. Ce-au Înțeles ei? Nu au Înțeles că a face o descriere nu presupune să descrii ce
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Colecția ACADEMICA 69 Seria Jurnalism Coordonatorul seriei Jurnalism este Dorin Popa Minodora Sălcudean este lector dr. la Facultatea de Litere, Istorie și Jurnalistică a Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. A organizat și participat la seminarii, conferințe și colocvii, schimburi de experiență, traininguri pe teme de interes național și internațional din domeniul managementului în jurnalism, al politicilor massmedia, al eticii în spațiul public și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
despre Urmuz („Revista de istorie și teorie literară”, 1988), cu o abordare mai puțin obișnuită a Paginilor bizare, relevând în spatele prozatorului avangardist un creator realist sau un neoromantic. Odată cu Mass-comedia. Situații și moravuri ale presei de tranziție (2001) prinde contur jurnalistica lui V. Nucleul volumului poate fi socotit articolul „Noi” și „ei”, cu presa la mijloc, care exploatează o temă predilectă: analiza formelor de camuflare a contextului identitar specific românității. Din aceste texte se poate observa - și în acest punct apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
în 1904, al secției clasice, se înscrie la Universitatea din București, unde frecventează cursurile Facultății de Litere și Filosofie și pe cele ale Facultății de Drept. Nu își susține examenul de licență decât la Drept, devenind avocat pledant. Intră în jurnalistică încă din timpul studiilor universitare, nevoit fiind să se întrețină singur. Din 1906 publică versuri, schițe, nuvele, cronici literare și articole diverse în „Convorbiri critice”, „Epoca”, „Sămănătorul”, „Lupta” (Budapesta), „Minerva” (unde este, în primii ani de apariție, și redactor), „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
, Aura (pseudonim al Aureliei Potlog; 12.I.1967, Chișinău), poetă și eseistă. Este fiica Liubei (n. Caraman) și a lui Semion Potlog, intelectuali. Urmează școala primară și Liceul „Gh. Asachi” în Chișinău (1974-1984). În 1990 termină cursurile Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din același oraș. Între 1988 și 1991, este redactor la ziarul „Tineretul Moldovei” și apoi la revista „Galaxia Gutenberg”. În 1993 se stabilește în București, unde devine redactor la „Contemporanul. Ideea europeană”. Colaborează cu poezii, eseuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
H. Sima, F. Verca, F. Brădescu)63, și În lucrările aparținând unor personalități românești tot din exil, consacrate În mediile academice occidentale, precum Ghiță Ionescu, Vlad Georgescu etc.64. Tema rezistenței anticomuniste a fost reluată și dezvoltată În istoriografia și jurnalistica românească abia după 1989. Receptarea fenomenului rezistenței a fost una din cele mai fascinante teme de istorie În discursul public după 1989. Subiect interzis de ideologia comunistă, el a fost recuperat mai Întâi la nivelul publicisticii populate de interviuri și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
inițiază, în ianuarie 1928, editarea cotidianului „Curentul”, pe care îl va conduce până la evenimentele din 1944. Prin efortul său zilnic, „Curentul” și publicațiile satelit ale acestui trust de presă, în primul rând „Curentul magazin”, devenit „Curentul literar”, au impus în jurnalistica românească interbelică o ținută, rivalizând cu cele mai importante jurnale europene. Colaborează, de asemenea, la „Brazdă nouă”, „Vremea”, „Epoca”, „Pământul”, „Acțiunea” (Sibiu), „Fapta”, „Evenimentul zilei”, „Facla românească”. A fost ales în trei rânduri (1928, 1931, 1933) deputat independent în Parlamentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
lui Ion Grigorescu, petrolist. Învață la Liceul „Spiru Haret” din Ploiești, absolvit în 1948. Va urma cursurile Institutului de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1950-1955), avându-l ca dascăl pe prozatorul Konstantin Paustovski. Face o specializare la Institutul Internațional de Jurnalistică de la Strasbourg (1959-1960) și o alta în Statele Unite ale Americii (1984). Își începe cariera ca reporter la „România liberă” (1950-1956), va fi corespondent Agerpres în Polonia (1956-1958), redactor-șef al redacției de scenarii din Studioul Cinematografic București (1960-1962), redactor-șef
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
a atrage atenția (coafură, picioare, gesturi aiuristice) fac parte din mărirea de care are fiecare nevoie, chiar cu nesăbuințe. în orice competiț ie se realizează un clasament: topul bogaților, topul melodiilor, top în sus, top în jos ! deci și în jurnalistică. Toată lumea vrea... ce-i mai bun; și întreabă curent, cine-i mai...! Spun că pentru judeul Vaslui Gala Ziariștilor a vrut să fie o manifestare de AUTORITATE dar și de autorizare, cu inerente discuții legate de atare clasament bazat pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
comunicare și relații publice, a realizat peste 3000 de articole în presa centrală și locală; 2500 de emisiuni de radio și televiziune; circa 1000 de transmisii sportive de radio și televiziune de fotbal, handbal și baschet. în 359 paralel cu jurnalistică sportivă, a inițiat ciclul de emisiuni de călătorie "Descriptio Moldaviae", difuzate pe TVR 2 și TVR 3, și a realizat documentare de televiziune. Pentru acestea a primit 10 premii naționale și unul internațional la Festivalurile de profil. Din 2003 este
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Popa (Impact TV), Lili Trifu (Antena 1 Vaslui), și alți câțiva ziari ști locali, încă fără alte opere decât înfăptuirile jurnalistice. Stele la răsărit: Andreea Apostu, Lioara Leogan, Sorin Poamă ș.a. Evident menționăm ce ni se pare mai valoros în jurnalistica locală și națională neuitând că sunt încă 386 destui smângălitori pe hârtie (sau în mass - media) care se dau ziariști (cu școală profesională) și fac talente ! Cine a împins spre afirmare valul de tineri jurnaliști, cu vorba, fapta, exemplul, aprobarea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
lui Radu Pavel Gheo aduc o altă dimensiune relației noastre cu noi înșine și cu lumea civilizată, cu America. De ce să pleci din România, țara unde tânărul scriitor reușește să facă atâtea lucruri interesante și de foarte bună calitate, de la jurnalistică la profesorat, de ce să pleci unde vezi cu ochii, adică în America? Din nou avem o hartă a nevredniciilor românești. Salariile profesorilor îi condamnă pe tineri la inaniție, deci a fi profesor e de neales. Posturile în universități ori la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]