3,080 matches
-
problemă pentru mass-media din România. Astfel, 72 la sută dintre repondenți sunt de acord afirmația “ Jurnaliștii au un comportament de turmă, care are ca rezultat o prezentarea exagerată a unor evenimente”, 68 au spus că “Presiunile economice distrug calitatea actului jurnalistic” iar 60 au fost de acord că “Jurnaliștii sunt prost plătiți”. Cursurile de perfecționare și aderarea la norme jurnalistice sunt considerate probleme importante. 32 de repondenți au o poziție neutră în privința afirmației “Jurnaliștii sunt prost pregătiți”, iar 24 nu au
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
de turmă, care are ca rezultat o prezentarea exagerată a unor evenimente”, 68 au spus că “Presiunile economice distrug calitatea actului jurnalistic” iar 60 au fost de acord că “Jurnaliștii sunt prost plătiți”. Cursurile de perfecționare și aderarea la norme jurnalistice sunt considerate probleme importante. 32 de repondenți au o poziție neutră în privința afirmației “Jurnaliștii sunt prost pregătiți”, iar 24 nu au răspuns sau au dat un răspuns neutru atunci când au fost întrebați dacă sunt de acord cu afirmația “Jurnaliștii nu
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
ar trebui să publice un cod deontologic (77), să anunțe public structura patronatului și afilierea politică și economică a instituției de presă (dacă aceasta există) (77) și să pună la dispoziția publicului o modalitate de contact pentru reclamații despre conținutul jurnalistic (75). Jurnaliștii au arătat un sprijin direct și pentru alte forme ale interacțiunii directe: 67 au fost de acord că “instituțiile de presă ar trebui să publice o declarație de principii” și să “pună la dispoziția publicului oportunități online pentru
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
de principii” și să “pună la dispoziția publicului oportunități online pentru a comunica direct cu jurnaliștii, de exemplu prin Facebook și Twitter”. 64 au considerat că instituțiile de presă trebuie să “pună la dispoziție linkuri spre sursele originale ale articolului jurnalistic” (o problemă destul de sensibilă) și să “răspundă la comentariile și sugestiile cititorilor” (63). Jurnaliștii sprijină, de asemenea, instrumentele de responsabilizare a media care sunt folosite puțin sau deloc în România. Astfel, 55 de jurnaliști au susținut că instituțiile de presă
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
într-o secțiune specială, cum ar fi un weblog sau o rubrică”. Această ultimă afirmație a divizat opiniile: 31 nu au fost de acord cu afirmația, iar 32 au ales un răspuns neutru la această întrebare. Ce mai influnețează comportamentul jurnalistic La întrebarea “Care dintre următoarele au cel mai mare impact asupra comportamentului jurnaliștilor din România?”, jurnaliștii au răspuns că următoarele forme de responsabilizare au avut cel mai mic impact: ombudsman-ul (55), departamentul juridic al companiei media (49), consiliul presei
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
de responsabilizare a presei sunt considerate slabe, în ceea ce privește influența lor asupra profesiei. Există, totuși, diverse instrumente de responsabilizare cu un impact mare asupra redacției: politica editorial a companiei (77 de răspunsuri pozitive), legile care reglementează mass-media (40 răspunsuri) și educația jurnalistică(41 răspunsuri). Există, în plus, o influență care vine chiar din interiorul profesiei. 54 de repondenți au spus că ei critică des materiale jurnalistice, fie prin comentarii online, prin intermediul blogului sau prin telefoane adresate colegilor. Cei mai activi critici sunt
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
politica editorial a companiei (77 de răspunsuri pozitive), legile care reglementează mass-media (40 răspunsuri) și educația jurnalistică(41 răspunsuri). Există, în plus, o influență care vine chiar din interiorul profesiei. 54 de repondenți au spus că ei critică des materiale jurnalistice, fie prin comentarii online, prin intermediul blogului sau prin telefoane adresate colegilor. Cei mai activi critici sunt jurnaliștii sub 35 de ani, în acest eșantion. Pe de altă parte, puține persoane admit că au primit critici. Cele mai critice persoane sunt
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
ca cele ale politicienilor (41 răspunsuri). În final, la întrebarea “Față de cine vă simțiți responsabil, ca jurnalist?”, mai mult de trei sferturi au răspuns că se simt responsabili față de propria conștiință, față de sursele lor, de publicul lor țintă, de standardele jurnalistice, de public în general și de valorile democratice (4.13).
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
Posturile Fox News și CNN sunt vinovate de cea mai mare eroare jurnalistică a anului în Statele Unite ale Americii. Jurnaliștii de la CNN și Fox News au relatat greșit despre o decizie a Curții Supreme din Statele Unite ale Americii, referitoare la legea sănătății, făcându-l chiar și pe președintele Barack Obama să se îndoiască
Gafa jurnalistică a anului 2012 () [Corola-journal/Journalistic/80545_a_81870]
-
asupra faptului că acțiunea să reprezintă o acțiune de intimidare și cenzurare a activității jurnaliștilor care au datoria de a informa corect opinia publică. Menționam și faptul că redactorii noștri au solicitat puncte de vedere privind acțiunile prezentate în materialul jurnalistic atât doamnei Kovesi Lăură Codruța, cât și doamnei Livia Saplacan, purtătorul de cuvânt al DNA, lucru menționat și în materialul incriminat. Totodată, considerăm că demersul doamnei Kovesi este menit să creeze prejudicii de imagine postului Antenă 3, multiplu premiat internațional
Antena 3: Kovesi vrea să intimideze jurnaliștii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78537_a_79862]
-
și la un cost lunar de 10 lei al abonamentului, sperăm noi ca AntenaPlay.ro să fie de la început un site de 10!”, a mai spus Augustin Roman. Horea Bădău: ”Romanii nu au deprinderea de a plăti online pentru conținutul jurnalistic” În acest moment, în România funcționează foarte prost chiar și sistemele cu plată pentru produsele perene, cum sunt filmele sau serialele. Voyo.ro este o gaură neagră în bugetul MediaPro. Cu atât mai puțin vor funcționa sisteme de plată pentru
Antena Play se lansează pe 10 iunie. Vezi cât costă abonamentul by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78617_a_79942]
-
produsele perene, cum sunt filmele sau serialele. Voyo.ro este o gaură neagră în bugetul MediaPro. Cu atât mai puțin vor funcționa sisteme de plată pentru emisiuni tv sau știri. Românii nu au deprinderea de a plăti online pentru conținutul jurnalistic, iar o schimbare a acestor obiceiuri de consum nu va apărea mai devreme de 5 ani. Românii încă percep serviciile tv prin cablu ca pe niște servicii gratuite pentru ca s-au obișnuit să le aloce o sumă lunar. Pentru formarea
Antena Play se lansează pe 10 iunie. Vezi cât costă abonamentul by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78617_a_79942]
-
întâmplat lui Dan Diaconescu, în 2010? -Cazul pare similar, prin povestea care a apărut în presă (nu știu amănunte în dosarul Alexandrescu). Dan Diaconescu a fost acuzat că a șantajat un primar, de undeva din vestul țării, cu o anchetă jurnalistică. Aduce oarecum cu cazul Alexandrescu. Dan Diaconescu a fost reținut, după audieri, apoi condamnat, preventiv, 29 de zile, de aceeași judecătoare care a dat condamnare în cazul Alexandrescu. A stat în arest patru zile, sau mai precis 100 de ore
Tudor Barbu, PPDD: asemănări și deosebiri între arestarea lui Diaconescu și a lui Alexandrescu by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/78667_a_79992]
-
cu Ștrul", "faci armata cît Berilă", va exista pe vecie asocierea "Năstase-Mătușa Tamara"" (nastase.wordpress.com, 2007). Comparația în discuție are o explicație istorică, destul de ușor de reconstituit: trimite la un personaj real, evocat de mai multe texte polițienești și jurnalistice: un anume Andrei Berilă, criminal în serie din anii '30. Condamnarea lui la închisoare pe viață a fost bine cunoscută în epocă și a produs un reper maxim pentru o evaluare hiperbolică; e foarte probabil ca la început sintagma să
"Cît berilă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7873_a_9198]
-
a le da sfaturi și a-i ajuta să traverseze câteva "frontiere umane". Personajele sunt scriitori care trăiesc sub tirania scrisului și e firesc ca în carte să fie dezbătute numeroase chestiuni de literatură (sinceritatea jurnalelor, ficțiune și autoficțiune, limbajul jurnalistic, eterogenitatea genurilor literare, scrierea în comun etc.). De fiecare dată se ajunge la ...cuvânt. Ratarea și succesul personajelor sunt provocate de "relațiile" autorului cu materialul lexical. Grecul Pantelis Vassilikioti, "scriitorul ratat de origine multiplă", poliglotul cu un limbaj lexical de
Sublinierile autorului by Gheorghe MOGA () [Corola-journal/Journalistic/7013_a_8338]
-
toate timpurile), își mai poate găsi o justificare în climatul epocii Biedermeier, în care lui Petöfi, lui Pușkin, lui Mickiewicz, ori chiar lui Hugo li se încredința de către națiunile lor acest rol simbolic (după cum arată Monica Spiridon în Eminescu, proza jurnalistică, 2003, fără a explica totuși perpetuarea formulei dincoace de apusul romantic), definițiile lui Iorga și Noica sunt lipsite de măsură și potrivnice spiritului critic." (pag. 377) Două lucruri au trecut neobservate în legătură cu cele treizeci și două de pagini pe care
Câteva sentințe (V) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7402_a_8727]
-
lui Ion Iliescu: "Îmi amintesc. Nu-l lăsa să vorbească, îl întrerupea din secundă în secundă". Întrebat de ce crede că liderul SAR a ales să fie agresiv cu Iliescu atunci, editorialistul ne-a răspuns: "Așa a considerat că este bine jurnalistic să procedeze. A ales această formulă de agresivitate și fragmentare a discursului celui intervievat, care e o formulă de interviu. Firește, nu este cea mai recomandată, eu nu agreez așa ceva, dar poate fi utilizată. Pe asta a ales-o atunci
Ce spun Ion Iliescu și CT Popescu despre interviul luat de Alina Mungiu-Pippidi președintelui by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/68832_a_70157]
-
Intact Media Group, cea mai importantă platformă multimedia din România cu capital integral autohton. Analist politic și realizator al unor emisiuni TV de success, Adrian Ursu va coordona politica editorială a instituțiilor media din grupul Intact și va integra proiectele jurnalistice ale grupului atât în print, cât și în televiziune, radio și online. În dezvoltarea strategiei de conținut a grupului va colabora îndeaproape cu echipele de management ale fiecărei entități - Jurnalul Național, Antena 3, Observator, Radio Zu, antena3.ro, observator.tv.
Adrian Ursu, noul director editorial al Intact by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/67677_a_69002]
-
revista 22 nu există „grupuri“ de genul la care face referire, doar Grupul pentru Dialog Social, editorul revistei, iar soarta brandului, de care văd că e îngrijorat, e pe mâini bune: ele sunt ale cititorilor. Tocmai de aceea, consecvenți deontologiei jurnalistice, ne cerem scuze pentru greșeală și îi dăm asigurări d-lui Goțiu că revista 22 funcționează după criterii și principii de la care nu s-a abătut vreme de 25 de ani, în pofida neprietenilor și a loviturilor sub centură. Revista 22
Mihai Goțiu - Andreea Pora, scandal monstru din cauza unui articol despre Klaus Iohannis by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/78889_a_80214]
-
creat în mod injust, cu sau fără intenție - o apărătoare a statului de drept ar trebui să știe că nu poți încălca drepturile - inclusiv cel la imagine - nici măcar în cazul infractorilor). Și pentru că tot aduce în discuție consecvența față de deontologia jurnalistică, s-ar fi cuvenit ca scuzele și corectarea greșelii să fie făcute oferindu-i articolului același spațiu și vizibilitate (articolul principal de pe home-page, menținut în aceeași poziție un timp comparabil). În acest moment sunt cel puțin vreo zece articole mai
Mihai Goțiu - Andreea Pora, scandal monstru din cauza unui articol despre Klaus Iohannis by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/78889_a_80214]
-
Goțiu nu atrage atenția cititorilor nici pe a o suta parte ca subiectul Iohannis. Și că, de fapt, recentul articol al doamnei Pora nu e o normală asumare și corectare a greșelii, ci continuarea răfuielii cu Iohannis (consecvența față de deotologia jurnalistică ar fi obligat și la menționarea faptului că Iohannis a câștigat procesul la care se făcea referire în "greșeala regretabilă"), precum și un atac la adresa celui care a făcut publică "greșeala". De asemenea, ca posesor al unei experiențe "nefericite și limitative
Mihai Goțiu - Andreea Pora, scandal monstru din cauza unui articol despre Klaus Iohannis by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/78889_a_80214]
-
însă, cu certitudine, eu vă dau numele complet și real al 'bătrânului de la București', personaj care figurează și în dosarul Bercea. Pornind de la datele din dosar, dar și de la cele furnizate în diverse emisiuni de domnul general Abraham, investigațiile mele jurnalistice m-au condus la identitatea celui care la un moment dat apare ca 'Bătrânul de la București'. Este vorba de Costică Alexandru, zis Nașul, din comuna Bragadiru. Într-adevăr, îl cunoaște din copilărie pe Traian Băsescu, așa cum a spus și domnul
"Costică nașul" ar fi fost descoperit. Abraham confirmă numele "Bătrânului de la București" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78959_a_80284]
-
până la "țăran care ascultă în general manele, poartă tricouri mulate, poartă lanțuri (de preferat de aur) mai ceva ca un bou și se dă mare șmecher el fiind de fapt un nimic". Cuvântul-emblemă a intrat de mult și în uzul jurnalistic; o tipică fiziologie, în tradiția prozei noastre din secolul al XIX-lea, poartă titlul "ii. Un studiu" (de Lelia Munteanu, în Gândul, 8.09.2008) și cuprinde enunțuri de tipul "Istoria cocalarului începe din fragedă pruncie, de când pune timpanu pe
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
Soluția standard - adăugarea articolului - e destul de greoaie, mai ales pentru denumiri de profesii: "paparazzo-ul iubirilor-voastre" (morar.hotnews.ro, 5.08.2008); "Paparazzo-ul lui Britney Spears vrea să o ia de nevastă" (revista-presei.phobia.ro, 23.01.2008). Limbajul jurnalistic tinde de aceea către o folosire invariabilă, ca în cazul numelor proprii, ceea ce nu reprezintă totuși o soluție gramaticală corectă: "Britney s-a măritat în secret cu paparazzo Adnan Ghalib" (Gândul, 14.08.2008); " Numai că solistul trupei Coldplay s-
Paparazzi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7976_a_9301]
-
fost înregistrat de dicționare (Florica Dimitrescu, Dicționar de cuvinte recente, 1997; Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, 1996, George și Anca Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române, 1998) și circulă intens în stilul jurnalistic relaxat din ultimele două decenii - "S.D. i-a aburit pe libanezi cu Ťsuccesul" privatizării în România" (Evenimentul zilei, 1881, 1998); "Banca Națională s-a lăsat aburită de bancheri" (realitatea.net, 18.11.2006) etc. Abureala e o vorbărie în genere
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]