674 matches
-
Rodica Zafiu În titlul volumului Scrisoarea de iubire, dragoste, amor (București, Ars docendi, 2009), există trei sinonime, a căror juxtapunere e o cheie de lectură pentru întreaga carte: cuvintele neutre, emoționale sau desuet-ironice coexistă; nimic nu se exclude. Volumul e o autentică manifestare postmodernă: savant și copilăros, sobru și ludic, nostalgic și updatat, preferă să nu aleagă, ci să juxtapună
Epistolar erotographic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6483_a_7808]
-
Lupta se dă aici cu diferențele, cu specificitățile, ce nu pot fi eradicate și nici măcar potolite. Așa se face că metișizarea are aspectul unui amestec de rase muzicale legitimat prin politica de integrare într-o entitate sonoră inedită, axată pe juxtapunerea unor varii genuri și forme, direcții și curente, tehnici și stiluri componistice. Nu întâmplător există suficienți compozitori care cred că varietatea și pluralitatea entităților culturale sunt sortite să dureze, iar una dintre esențele acestei paradigme a metișizării constă în capacitatea
Faza meti?iz?rii by Liviu D?NCEANU [Corola-journal/Journalistic/83846_a_85171]
-
el ca un gândac pe un dop de pluta într-un insectar, continuăm seară de seară să mă duc la spectacole." (Pag.362) Korotkov din Diavoliada e o altă natură labila, cedând sub presiunea unui real copleșit de irumperea fantasticului. Juxtapunerea gogoliană de elemente anodine și proiecții fabuloase minează coerentă interioară a funcționarului de la întreprinderea de produs chibrituri. Diavolul va apărea, deloc întâmplător, în ipostaza unui birocrat intransigent, Kalsoner, ce va proba o capacitate ieșită din comun de a-și schimba
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
1935), Arta lui Henri Matisse (1933) sau Arta lui Cézanne. Barnes a fost un apostol al valorilor „formale”, apreciind o pictură în funcție de abilitatea artistului de a stimula, prin culoare și compoziție, intelectul și sentimentele privitorului. A crezut cu tărie că juxtapunerile pe care le-a propus instalându-și colecția nu au nevoie de niciun fel de explicație, că ochiul unui novice va vedea aceleași legături între un Tintoretto, o scenă de junglă a lui Henri Rousseau și o banală natură statică
Reconsiderarea unei „crime estetice“ by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4122_a_5447]
-
în fond decît o opozițe ale cărei laturi nu coincid, caz în care al patrulea mod e tot o variantă a viziunii lui Cusanus, cu deosebirea că acum nu ne preocupă coincidența extremelor, ci coexistența lor separată (nu suprapunerea, ci juxtapunerea). Sobră în tonul ei didactic, cartea are virtuți polemice, nu doar prin afrontul de a arăta inutilitatea filosofiei în lumea calculatoarelor, cît prin felul în care autorul, încălcîndu-și coerența, face pasul de la matematică la principiul divin. În Neculai Andrei întîlnim
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
cu mult conotațiile textului, minimalizându-l. Misterul morții lui Osiris, Craniul anamorfotic al lui Lucas Brunn, Androginul din manuscrisul Aurora Consurgens, bacanala de pe un vas grecesc, toate acestea cu greu își găsesc corespondențe pe măsură în text. Urmarea este că juxtapunerea de text și imagine lasă cititorului dorința nu atât de a revizui partea de ilustrație cât de a vedea îmbunătățit conținutul însuși al cărții pornind de la amănuntul grafic.
Cervantes resuscitat by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14716_a_16041]
-
serioasă" a lui Liviu Capșa. Volumul recent apărut, Mesaje pe robot, ilustrează, inclusiv prin titlu, tendința poetului de-a se juca de-a viața, de a privi dintr-un unghi fantezist ceea ce semenii săi privesc cu toată gravitatea. Prin simpla juxtapunere a mesajelor pe care ei le lasă, în mod curent, pe un robot telefonic, autorul cărții evocă, de pildă, simpatica hărmălaie a vieții de fiecare zi: "nu uita să achiți imediat ceaseul/ vezi că diseară apar la talk-show/ îți eliberez
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
romanul va mai fi o artă pentru noile clase dominante provenite din globalizare.” Molina: „Eu sunt mai optimist. Deși nu mai ocupă un loc central în cultură, romanul nu și-a pierdut puterea de rezistență. Romanul e democratic, el permite juxtapunerea fără cenzură și fără interdicții vocilor diferite ale personajelor. Și vor exista mereu autori de istorii. Întrebarea e dacă vor exista, și cât timp, oameni care să le citească”.
Mai are romanul viitor? () [Corola-journal/Journalistic/3435_a_4760]
-
ales despre felul în care acestea amalgamează credințe străvechi și detalii de viață modernă, am mai scris și altădată. Enumerațiile situațiilor negative, ale cauzelor și ale remediilor lor - minuni, leacuri - sînt cu siguranta părțile cele mai pitorești din anunțuri, prin juxtapunerea limbajului folcloric cu cel comercial-publicitar. Competențele vrăjitoarelor sînt foarte diversificate - afaceri, pierderi, "schimba situații familiare, financiare, medicale, sentimentale, dezleagă farmece, blesteme", "îndepărtează farmece, coșmare", "pentru spor cîștig", "ajuta în dragoste și afaceri", verbele cele mai frecvente ale acțiunii magice fiind
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
unor secvențe (scv) orientate ca profil-vectorial (pfv) în susținerea variabilității intervalizând între dev succesive, pe/din linearitatea L-dpc. De exemplu, durata unui motiv (unități de expresie) muzical(ă) odată dat, are calitatea de dev. Dacă acestui motiv îi succede prin juxtapunere imediată unul major diferit, avem o nouă dev. Dacă însă între cele două motive se trece prin câteva repetări minim-asemănătoare ale primului motiv, șirul consecvențelor se va subsuma unei div. Totodată, repetițiile (consecvențele) se vor ordona pe baza unui criteriu
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
o)-secvență, ai cărei termeni sunt identici figurativ (consecvenți). Cum respectivii termeni sunt configurați cel puțin pe perechea coordonatelor înălțime-durată, repetarea va aspecta și ceea ce este relevant pulsației tempice: echidistanța sau periodicitatea. Și cum evenimentele se succed tangent (nonintervalic) prin juxtapunere, având deci numai durate-expresii de continuitate (asociate înălțimilor), nu putem vorbi formal de o linie-timp pe care incidează succesiv-periodic evenimentele (într-un aspect Sdp), ci de o configurare a timpului din chiar evenimentele ca atare. Doar la nivelul-cadru al fiecărui
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
mai pertinent decât sgm A (repetat de doar două ori în succesiunea acelorași rime). În schimb, după o absență de două rime (R3-4), sgm A se rememorează pertinent, dinspre un trecut mediu (R5-6), pe parcursul a trei repetări consevențiale prin strictă juxtapunere (neintercalate nici măcar de segmente ale perechii-model). Deși nu face parte din compusul perechii originare, sgm f apare și el de două ori, prima oară ca eveniment (extensiv R4), iar a doua oară, ca palidă amintire sau umbră (extensiv unei pseudorime
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
ultimele la Actes Sud. Romanele sale au în comun structura binară: ,,jurnalul" textului alăturat textului propriu-zis dar și problematica dublului, a ,,gemenilor", (,,Les Instruments des ténèbres" a obținut Prix Goncourt des Lycéens în 1996 iar în 1997 premiul Livre Inter), juxtapunerea evenimentelor reale cu cele ficționale (,,L'empreinte de l'ange), clivajul dureros al existenței unei artiste ce trebuie să aleagă între familie și creație (,,La Virevolte"). Interesant este că personajele acestui ultim roman se regăsesc, printr-un procedeu de factură
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
a celui consacrat ca atare de către ,,doxa". De altfel, autoarea pendulează între critica marilor narațiuni totalizatoare și complicitatea cu acestea, romanul fiind o construcție unitară, în buna tradiție a canonului pe care îl prezintă și îl ironizează în același timp. Juxtapunerea celor două tipuri de reprezentări ale unui discurs totalizator subminează tocmai ideea de narațiune totalizatoare, rămînîndu-i în același timp complice. Astfel, în finalul primului capitol se face aluzie la lumină ca metaforă (topică) a cunoașterii prin citarea celebrei fraze goetheene
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
construiesc în principal din reacții (doar pe Costi îl apucă o inițiativă eroică), iar subiectul acestora trebuie făcut vizibil, pentru că astfel se pune în valoare contrastul - situații absurde, la care se reacționează firesc, de bun-simț. Aici e poanta, provine din juxtapunerea inocenței și a unor răspunsuri cu care te identifici. Fac ce ai face și tu, nu simți nevoia să le strigi - ca-n filmele de groază - "Uită-te în spatele tău!". Sutura merge înainte. Neglijez exact subiectul cu care începusem. Ritmul
Turnesolul Rrrrevoluției by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10183_a_11508]
-
însă care-și recîștigă prospețimea tocmai datorită pierderii coerenței sale realiste, a fiabilității sale. Încetînd a fi utilitar, se deschide de la sine poeziei. Gratuitatea îi acordă șansa senzaționalului. E un epos static al "micilor invenții" ce se înregistrează spontan prin juxtapunerea particulelor realului sfărîmat, pulverizat pînă la putința recompoziției sale întru mister, aidoma unei "tristeți nucleare": "Am ieșit din camera încălzită/ prin pereții ei șoareci decalcifiați de iarnă/ omătul pe tufe un cîrd de rechini/ sub dud se-auzea geamătul/ unei
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
psihanalizei freudiene, reconsiderarea legităților fizicii prin teoria relativității einsteiniene, intuitivismul bergsonian în filosofie, hegemonia marxismului în reformularea imaginii interacțiunii sociale, teoria evoluționistă darwiniană sau nașterea geopoliticii ca imagine asupra interacțiunii, formulării și distribuirii de autoritate și putere la nivel mondial). Juxtapunerea celor două secole - al XIX-lea și al XX-lea - se articulează ca una extrem de violentă și evoluează sub imperiul ideii de ruptură de vechea ordine a lumii sau, altfel spus, prin revoluționarea radicală a tempo-ului existenței și conștiinței
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
cum ar fi Latrinian Găunescu, Gilda Tudor, Sander Demollari, Gellu Globescu, ,arămiul" Shalla Sayub și altele. Se constată astfel o ,punere alături" a unei realități evenimențiale și a unei ficțiuni - prim element al ceea ce aș numi ,juxtalism" (derivat personal de la ,juxtapunere"). Aceasta ar fi partea de senzație, iarăși de natură jurnalieră a cărții. Mai însemnată (în acest roman, care cred că este cea mai importantă scriere a lui Marius Tupan) este partea ei teoretică. Autorul construiește în romanul său, în sfârșit
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
tip de expresie: "Dară ce voiu să zic de nesimțirea cea mare a oamenilor acestui veac? Toți pătimesc, toți sînt în scîrbe, toți suspină supt jugul cel greu al nevoii". Merită evidențiate atît crescendo-ul tensional, rezultat din acumularea, prin juxtapunere, a trăsăturilor negative generalizate ce sînt invocate, cît și adecvarea răspunsului dat la interogația formulată. Plasticitatea constantă a limbajului, reliefarea personalității proprii, intuirea inefabilului, alegoria, comparația, definițiile lirice, imaginile poetice sau anafora sînt doar cîteva dintre instrumentele literare utilizate de
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
picioare, nemarcat de harapnic, sacrificatul ilustrează tăcut, în metaforă, o biruință a spiritului. Luată ca filă îndrăzneață de jurnal, Fosila din Jurasic, deschide, în cu totul alt cod de expresie, ochiul minții asupra firului cosmic de continuitate a ființei: prin juxtapunere, de la Facere și abisul erelor geologice, la mereu împrospătata revenire în ființă, - mulțumită femeii-mamă - a trupurilor celor vii, de azi, de ieri și de mâine. E un delicat colaj, mic, dar de concentrată profunzime, evocând în racursi genealogia imemorială a
Universul picturii lui Vladimir Zamfirescu by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/7228_a_8553]
-
mult de douăsprezece mii de cămine culturale, cu biblioteci, cu sute de mii de colective culturale și artistice, coruri, dansuri, lecturi, colțuri roșii, adunări ale partizanilor păcii au devenit un instrument puternic al schimbărilor dorite, al pregătirii omului nou"10. Juxtapunerea dezvăluie, prin ricoșeu, amploarea ofensivei iluministe purtate de partid. "Superstițiile se sting, îndărătnicia veche cedează." Destinul individual al deportării/ detenției este identificabil, arheologic, printre rânduri. În elogiul clasicului se întrevede viitoarea energie a noii revoluții agrare și ridicarea blocurilor de
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
John Adams - ironie la adresa metanarațiunilor - a tonalității sau structurii narative, Philip Glass, Steve Reich, Michael Nyman și Louis Andriessen - deconstrucția narativismului prin implicarea principiului repetitiv; 3. Al treilea postmodernism, unul al conexiunii și reinterpretării în opinia autoarei, rezultă din principiul juxtapunerii care implică o includere eclectica de material (împrumutat) din surse disparate și uneori chiar a unor elemente care nu sunt muzicale: (a) citatul: Luciano Berio - Sinfonia (1968), Alfred Schnittke - Cvartetul nr. 3 (1983); (b) colajul: John Cage - Musicircus (1967), John
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
implică o includere eclectica de material (împrumutat) din surse disparate și uneori chiar a unor elemente care nu sunt muzicale: (a) citatul: Luciano Berio - Sinfonia (1968), Alfred Schnittke - Cvartetul nr. 3 (1983); (b) colajul: John Cage - Musicircus (1967), John Zorn - juxtapuneri din jazz, swing, pop, reggae, muzică de film și televiziune; (c) disoluția autorului în lucrarea muzicală că proces/performance - Laurie Anderson (anii '70); (d) anii '90: implicarea muzicii populare comerciale în lucrări proprii - David Lang, Julia Wolfe, Michael Torke și
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
opera Tristan și Isolda de Richard Wagner. Amândouă citatele, pe lângă altele utilizate în această simfonie, dețin atât o functie expresiva propriu-zisă, dar și una alegorica, de trimitere mediate la biografia compozitorului. footnote> pe care citatul o exercita la Schnittke. Însăși juxtapunerea sau chiar sincronia materialului original cu inserția străină nu reprezintă o simplă alăturare, ci din contră, un factor generator de tensiune sugestiva (intertextuală), discursiva (citatul stând drept semn pentru întregul câmpul stilistic originar cu sintaxa lui specifică) și procesuală (determinând
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Pavel Șușară au deschis, de curînd, o expoziție la Allianz -}iriac. Deși pot fi văzuți individual, cei doi artiști trebuie înțeleși împreună pentru că asocierea lor este mai mult decît o simplă juxtapunere într-un spațiui anume. Ea este o adevărată metaforă a unității și coerenței lumii, cel puțin a acelei lumi pe care artistul încearcă să o surprindă, iar privitorul o așteaptă întreagă și nealterată. Ovidiu Maitec, prin chiar natura genului artistic
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]