676 matches
-
construiască ziduri joase, groase, cu rare deschideri de mici dimensiuni. Pentru a compensa inconvenientele acestei tehnici care condamna biserica romană la a rămîne un edificiu îndesat și prost luminat, începînd cu secolul al XI-lea vor fi adoptate soluții variate: juxtapunerea mai multor cupole, bolți în umbrar susținute de arcuri ce dublează bolta, bolți cu linii de intersecție a două suprafețe, și unele și altele sprijinindu-se pe coloane robuste, pe ziduri consolidate de puternici contraforți etc. Arhitectura aceasta nouă, apărută
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
piciorului, mi-a ars pielea și am de atunci amintirea acelor vremuri, „amintire topită în carnația neamului meu”. Paradoxal, de câte ori îmi vizualizez semnul - o mică cicatrice pe picior - îmi aduc aminte de celebra replică din „Desculț” și automat fac o juxtapunere a ceea ce-mi spunea și cerea bunica : - Mariana mamaie, să nu uiți niciodată ! Să nu uiți niciodată de unde ai plecat, unde te-ai format, să nu-ți uiți rădăcinile. Și mai spunea bunica un lucru de mare încărcătură spirituală
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
profesorii noștri, de fapt dacă mă gândesc bine, un singur aspect mi-a dat de furcă, la chimie n-am știut niciodată dacă doamna Colibă pronunța în scheme și formule „șase” ori „șapte”. Avea doamna Colibă o certă tendință de juxtapunere în plan auditiv a celor două cifre. Anii de liceu m-au făcut să cresc și să capăt încredere în mine, în valorile mele, în colegi, profesori, oamenii din jur. Colegii mei, dragii mei colegi de liceu erau superbi. Din
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
un statut, de o situație profesională sau socială de referință; ea înglobează savoir, savoir-faire și savoir-agir, intim legate. În viziune cognitivistă, o competență implică în același timp cunoștințe „declarative”, cunoștințe procedurale și atitudini. Aceste trei dimensiuni apar sub forma unor juxtapuneri ezitante și neîndemânatice în cazul „novicilor” și fuzionează într-un ansamblu performant în cazul „experților”. [Raynal F., Rieunier A., 1997] Competența profesională depinde de aptitudini și de capacități, dar ea este în primul rând un rezultat al experienței profesionale; ea
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
joviale, ironice și comice, de la călătoria cu carul cu boi..., la 677 călătoria Într-un vagon de dormit cu trei etaje, cu un tren care pufăie obosit, În timp ce ceilalți pasageri sforăie...”. Printr-o privire urieșească, geologică, atrage și generează o juxtapunere de descrieri științifice și artistice, Încercând să creeze acel sentiment asiatic al spaimei de gol, căruia i s-a contrapus, construirea templelor și „casele de pământ ce se Înmoaie și Încep să curgă În nămol”. Însă, efect comic, apar strecurate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tranziție. Spiritul educativ al editorului revistei, preocupat, în egală măsură, de formarea cititorilor săi ca și de fundamentarea teoretică pe care trebuiau s-o primească ideile difuzate, se concretizează limpede în diversitatea materialelor publicate.Cu toate acestea, rubricile nu sunt juxtapuneri de material eterogen. Materialul tipărit, variat în conținutul lui, este disciplinat și armonizat prin prestigiul animatorului Kogălniceanu, bun cunoscător al rosturilor unei mari publicații periodice românești, care și-a asociat existența cu însăși istoria culturii românești, cu toată evoluția firească
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de cărți, de opere literare, muzicale; - formulele de adresare din acte oficiale, scrisori, în care substantivul, fiind la vocativ cere virgula. Virgula delimitează grafic unele propoziții în cadrul frazei și unele părți de propoziție, marcând sau întârind raportul de coordonare prin juxtapunere sau subordonare. Se pune virgulă între părți de propoziție de același fel când nu sunt legate prin și copulativ ori prin sau. Construcțiile gerunziale și participiale așezate la începutul frazei se despart prin virgulă. Virgula se utilizează și pentru a
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
un dispozitiv cu magnet permanent. 2.4.1. Citirea indicației trebuie să fie sigură, ușoară și clară. 2.4.2. Dacă dispozitivul indicator are mai multe elemente, construcția să trebuie realizată astfel încât citirea indicației să poată fi făcută prin simpla juxtapunere a indicațiilor diferitelor elemente. 2.5. Valoarea maximă a indicației dispozitivului indicator trebuie să fie de forma 1 x 10^n, 2 x 10^n sau 5 x 10^n, n fiind un numar întreg, pozitiv sau negativ, ori zero
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ CEE din 18 februarie 2002 "NML CEE-71/319 Contoare volumetrice pentru lichide, altele decât apa". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140423_a_141752]
-
imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple și compuse; diateza activă, reflexiva și pasivă*); - Adverbul: tipuri, gradele de comparație*); - Sintaxa propoziție: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale; - Sintaxa frazei: juxtapuneRe, coordonare și subordonare; - Tipuri de fraze: imperativa, exclamativa, interogativa (directă și indirectă), negativă; - Tipuri de subordonate*): completiva directă, indirectă, relativă, circumstanțiala de timp, de cauză, de scop, condiționala, si condițional, si dubitativ, consecutivă, concesiva, sisteme comparative. *) elementele gramaticale notate cu
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
grupe, conform următoarelor valori maxime ale pierderii de presiune: 1; 0,6; 0,3 și 0,1 bari. Această valoare este indicată în certificatul de aprobare de model CEE. 3.5. Dispozitivul indicator Dispozitivul indicator trebuie să permită, prin simpla juxtapunere a diferitelor elemente constituente, citirea sigură, ușoară și neambiguă a volumului de apă măsurat, exprimat în mc. Volumul este dat prin una dintre următoarele variante: a) poziția unuia sau mai multor ace indicatoare pe o scară circulară; ... b) afișarea unui
NORMA din 7 mai 2002 de metrologie legală CEE "NML CEE - 75/33 Contoare de apa rece". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143988_a_145317]
-
16 mm. Diametrul scării gradate prevăzute la pct. 5.2.2 din cap. I.B trebuie să fie de cel putin 32 mm. 5.4. Citirea integratorului Integratorul trebuie să fie astfel desenat încât să poată fi citit prin simpla juxtapunere a cifrelor. 5.5. Avansarea cifrelor Avansarea cu o cifră și a unei părți a indexului trebuie să fie completă în timp ce rola de rang imediat inferior parcurge ultima zecime din cursă ei. 5.6. Schimbarea integratorului Contoarele de gaz trebuie
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ CEE din 4 iunie 2002 "NML CEE-71/318 Contoare de gaz". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145214_a_146543]
-
și râdeau.” (E.Barbu, 400). Indivizii au doar atâta răgaz cât să se mânânce unul pe altul.” (G.Călinescu, C.O., 12), „Au să se vadă unul cu altul din an în Paște.” (M. Eliade, 416) sau urmându-se prin juxtapunere: „- Bună seara! își urau mesenii unul altuia și beau mai departe” (E. Barbu, 98) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Relația de dependență de la baza complementului de reciprocitate este marcată în planul expresiei prin prepoziția între, când acesta are
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ca și când n-ar fi viața-mi, ca și când n-aș fi fost.” (M. Eminescu, I, 71) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Principalele mijloace de exprimare a relației de dependență de la baza circumstanțialului modal sunt elementele relaționale și, mai rar, juxtapunerea. Se juxtapune termenului regent numai circumstanțialul modal infrapropozițional realizat prin adverbe (locuțiuni adverbiale), substantive întrebuințate adverbial, pronume, gerunziu, interjecții sau prin sintagme cu regent substantival (picior peste picior, doi lei etc.). Identitatea de circumstanțial modal a acestor termeni rămâne implicită
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
IV, 384), „Au mai vorbit mult dar prea încet, astfel că nu i-am mai auzit ce spun.” (N.D.Cocea, 256) Observații: Uneori relația semantică de consecință nu primește expresia sintactică a relației de dependență; aceasta este evitată prin simpla juxtapunere și inversare a termenilor, totdeauna propoziționali: „Pare că părul ei e o spumă de aur, atât de moale-i...” (M. Eminescu, P.L., 92) CIRCUMSTANȚIALUL DE PROGRESIETC "CIRCUMSTAN}IALUL DE PROGRESIE" La sintaxa frazei, între variantele circumstanțialului de mod, G.A
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
C.P., 54) iar potențial-optativul, modul concesivei ipotetice: „Oricât de bine ai povesti un lucru, este greu să redai prin cuvinte anumite stări ale sufletului.” (P. Sălcudeanu, 148) Uneori, relația de dependență pe care se întemeiază circumstanțiala concesivă se exprimă prin juxtapunere. Identitatea sa sintactică este asigurată în aceste enunțuri de: • existența unui verb semiauxiliar de modalitate (a putea), în structura predicatului compus: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rela]iei de coordonare copulativ\" În planul expresiei, relația de coordonare copulativă se realizează prin două mijloace principale: • joncțiune; prin conjuncții (locuțiuni conjuncționale): și, nici, iar, și cu, precum, și, nu numai... ci (dar) și, atât... cât și, cu, împreună cu; • juxtapunere; prin pauză între termenii relației. Cele două mijloace pot coexista în desfășurarea aceleiași relații de coordonare sau se pot actualiza numai câte unul. Se întrebuințează amândouă, când relația de coordonare implică mai mulți termeni; primii se coordonează prin parataxă iar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ziduri răsfrângea ca-ntr-o oglindă de argint: dumbravă și luncă, lac și țărmuri.” (M. Eminescu, P.L., 5) Exprimarea relației de coordonare copulativă numai prin unul din cele două mijloace nu este condiționată de numărul termenilor implicați. Se realizează prin juxtapunerea tuturor termenilor: „De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile?” (M. Eminescu, I, 137), „Hangiul a încuiat ușa, a mai aruncat o răgălie în sobă, a mai băut un păhăruț, a mai cotrobăit prin odaie...” (I.L. Caragiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvoltarea limbajului: pronunțarea defectuoasă a unor cuvinte este cu greu abandonată datorită particularităților lingvistice și lentorii procesului de învățare a formelor corecte de limbaj. Mai mult chiar, învățarea unei noi forme corecte nu provoacă abandonarea celei incorecte, creându-se o juxtapunere continuă a frazelor corect construite cu cele incorecte sau incomplete. Că și în cazul logopatului fără deficiență mintală, cele mai frecvente tulburări de limbaj la elevii școlii speciale sunt tulburările de pronunție: dislaliile simple și polimorfe și, mai rar, se
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
iar sufletul detaliile. Acuarelistul nu are cum să mizeze pe construcție atent și îndelung elaborată, ci doar pe instinctul de a surprinde din verbiajul spontan al liniilor dinamice tensiunea unui cadru și amplitudinea unui sentiment. Tușe largi, generoase, suprapunerile sau juxtapunerile fac din fantezie un elogiu adus realului . Prin lucrarea în priză directă, izbutește ritualul unei reverențe adresată Memoriei. Viorica Toporaș face în toate acuarelele ei un fel de autoportret sentimental, o dezbatere asupra propriei sale ființe dăruită frumosului. Se simte
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
sine”, elementului ornamental ce se dorește absolvit de orice semnificație plastică. Numai astfel, potrivit concepției debussyiste, natura abstractă a ornamentelor va oferi posibilitatea unei multitudini de imagini semnificante, a acelei plurivalențe de interpretări declanșate la nivelul mental al auditorului. Prin juxtapunerea armonioasă și abundentă a motivelor decorative, Debussy vizează obținerea unui efect psihologic, în care ornamentația muzicii sale să declanșeze jocul capricios al corespondențelor imaginative, acel potențial latent aflat în universul spiritual al fiecărui auditor. Dar, contactul cu lumea spirituală a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
rezulte din forța introspecției sale în spațiul conceptual al lumilor supuse imaginației. Analiza retrospectivă a întregii viziuni sonore atrage atenția asupra concepției inedite, semnalată de construcția sa fragmentată. Astfel, conștientizăm modalitatea prin care apare reînviată atmosfera Andaluziei, apelându-se la juxtapunerea a diferite elemente structurale ce îndeplinesc rolul de convenții sonore, ușor de recunoscut în scurtele crâmpeie ale ritmurilor de chitară sau melodiile languroase de flamenco, ordonate în maniera tehnicii clișeelor cinematografice. Valoarea spiritului debussyist se distinge în măiestria cu care
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
crâmpeie ale ritmurilor de chitară sau melodiile languroase de flamenco, ordonate în maniera tehnicii clișeelor cinematografice. Valoarea spiritului debussyist se distinge în măiestria cu care asigură unitate și integralitate unui tablou construit în excelență prin recursul la acel tip de juxtapunere, aparent aleatorie, a unor entități structurale distincte. În mod similar, această modalitate inovatoare de compoziție, împrumutată din arta cinematografică, o vom regăsi în multiple „adaptări” ulterioare din creația debussyistă, precum Minstrels sau La sérénade interrompue (caietul întâi de Preludii). Apelul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
bine temperat al lui J. S Bach, precum și virtuozității expresive a Studiilor lui Frédéric Chopin. În pofida uniformității de avansare, figurațiile dețin o mare forță sugestivă, creând cu ingeniozitate o adevărată pictură sonoră, un caleidoscop de lumini și umbre creat prin juxtapunerea unor variate culori tonale (minor, major, scară în tonuri, cromatic). În același timp, descoperim „reflexii” ale concepției artistice inițiate de Hokusai și Hiroshige, în care măiestria tehnicii decorative se îmbină cu acea perfecțiune desăvârșită a formei de reprezentare. Derivația naturalistă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
concordanță cu regulile Secțiunii de Aur. În circumstanța construcției acestui climax sonor, Walter Gieseking recomanda menținerea aceluiași efect de rezonanță pe parcursul figurației arpegiale din măsurile 126, și respectiv, 133. Coda operează o recapitulare a celor două materiale tematice, reeditate în juxtapunere sau suprapunere, variind spațiul armonic al expunerii acestora (mi major - tema secundă; sol# minor - tema întâi în ipostază acordică). Atmosfera optimistă și plină de vitalitate, la care contribuie în mod crucial tonalitatea de mi major a finalului, alături de fermitatea cadenței
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al esențializării. Sfera armonică asociază variate culori diatonice cu scara în tonuri, precum și succinte momente pentatonice, toate expuse într-o concepție prioritar acordică. Aceasta, la rândul său, este construită din multiplele planuri contrapunctice ale motivelor suprapuse, operând frecvente intersectări sau juxtapuneri într-o libertate desăvârșită. Dimensiunea agogică se bazează cu predominanță pe menținerea nivelului inițial de tempo (Andantino molto - Tempo rubato, cu o recomandare metronomică de ), abaterile de la valoarea acestuia derivând din strategia de concepere a diferitelor momente esențiale ale tabloului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]