1,484 matches
-
Moangă și Daniel Cristea-Enache, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1997; Gheorghe Grigurcu, Amintiri despre Tudor Vianu, F, 1998, 1; Vasile Voia, Modelul comparatist, ST, 1998, 1; Liviu Petrescu, Tudor Vianu și „idealul clasic al omului”, APF, 1998, 1-2; Alexandru Surdu, Influențe kantiene în „Estetica” lui Tudor Vianu, „Revista de filosofie”, 1998, 1; Z. Ornea, Corespondența primită de Vianu, RL, 1998, 21; Mircea Anghelescu, Corespondenții lui Tudor Vianu, LCF, 1998, 26; Elvira Sorohan, Recitindu-l pe Vianu, DL, 1998, 28; Sorin Alexandrescu, Atitudinea
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
probleme de teorie și estetică literară, precum exotismul în literatură, specii literare noi, feminitate și literatură, psihologia simbolului. Eseul Iarăși problema fond și formă pleacă de la articolul lui Mihai Ralea Saturația fenomenelor sufletești, care propune o teorie ce conciliază teoria kantiană și cea bergsoniană asupra formei. S. analizează fondul și forma ca realități estetice relativ distincte și necontemporane și deosebește două metode de creație artistică: clasică și romantică. În volumul următor, Puncte de vedere (1930), interesul eseistului se îndreaptă spre fenomenul
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
și noile curricula nu o pot ignora. Doritori să pară novatori și „deschiși la nou”, participanții, care altădată l-ar fi huiduit, l-au ascultat cu o evlavie ipocrită, regretând în surdină „vremurile de altădată”, când se dezbăteau „în stil kantian” problemele serioase ale articulării riguroase și coerente a curriculumului modern și când se puneau bazele științei curriculare pozitive. Conferința de la San Francisco a fost aparent calmă. Dar nu a mai avut deloc serenitatea celor din anii ’50-’60. Dincolo de liniștea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
XX - care a determinat o adevărată revoluție științifico-tehnică. Era omului-stăpân! Enciclopedia, Revoluția franceză, filosofia clasică germană și industrializarea muncii au impus diverse convingeri de infaibilitate: rațiunea dominantă, știința triumfătoare, adevărul transcendent, puterea nelimitată a educației asupra naturii umane etc. Criticismul kantian ajunsese însă la o distincție care a suscitat și mari îndoieli în legătură cu toate aceste convingeri. Ea privea limitele cunoașterii. Kant stabilise că există granițe impenetrabile între „lucrul pentru sine” și „lucrul în sine”. Putem cunoaște doar fenomenul, nu și noumenul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
există granițe impenetrabile între „lucrul pentru sine” și „lucrul în sine”. Putem cunoaște doar fenomenul, nu și noumenul. Adevărul profund, „lucrul în sine”, noumenul, va rămâne etern inaccesibil omului și cunoașterii sale raționale sau empirice. Ca și „taina pitagoreică”, agnosticismul kantian deschidea o poartă către imperiul iraționalității. c) Viziunea postmodernă a lumii. Postmodernismul pare a-și avea originea epistemologică în această dubitație kantiană. El încearcă să depășească limitele cunoașterii raționale impuse de fenomen, căutând căi de acces către „lucrul în sine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sine”, noumenul, va rămâne etern inaccesibil omului și cunoașterii sale raționale sau empirice. Ca și „taina pitagoreică”, agnosticismul kantian deschidea o poartă către imperiul iraționalității. c) Viziunea postmodernă a lumii. Postmodernismul pare a-și avea originea epistemologică în această dubitație kantiană. El încearcă să depășească limitele cunoașterii raționale impuse de fenomen, căutând căi de acces către „lucrul în sine” printr-o cunoaștere mai profundă. Dar postmodernismul nu se mulțumește cu soluționarea acestei probleme epistemologice, ci are ambiții mult mai mari. Postmoderniștii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o bună pregătire filosofică (citise temeinic pe Aristotel, Spinoza, Voltaire, Rousseau, tradusese Fizica lui Fr. Chr. Baumeister), formată mai ales în spiritul kantianismului, se întoarce în 1846 la Blaj, unde ține un curs de filosofie, prelucrând, ca și Bărnuțiu, prelegerile kantianului W. T. Krug. În publicistică debutase încă din 1845, la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, cu un studiu privitor la ortografia limbii române (Literele corespunzătoare firei limbei rumânești și încă ceva). Unele articole sunt semnate și Pumne, care pare
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
Câteva pagini inedite din tinerețea lui Eminescu (1903) -, o parte din articolul Naționalii și cosmopoliții, iar în altă lucrare - Kant și Eminescu. Traducerea „Criticii rațiunii pure”, (1906) - semnalează și comentează echilibrat (ținând seama de dificultățile întâmpinate de tălmăcitor) traducerea opului kantian, urmărindu-i implicațiile în opera eminesciană și inserând în corpul studiului fragmente elocvente. Cercetează laboratorul nuvelei Cezara, editează fragmente din Archaeus, articolul Ecuilibrul (vorbind primul de influența lui Hegel), precum și pagini din corespondența poetului cu Maiorescu și Creangă. Alte contribuții
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
regie textualistă - asemănarea cu Proust, identificată de Tudor Vianu la nivelul construcției frazei ca „acumulare de asociații în jurul unei impresii unice”, fiind o problemă de ordin pur stilistic, iar nu ideatic. Patul lui Procust este un roman criticist în sens kantian, o înlănțuire savantă de „teze și antiteze” narative, și, în același timp, un roman al scrierii romanului - cu deosebirea că, în vreme ce forța motrice a modernismului literar occidental este dedublarea autoreflexivă, manifestată ca distanțare și ironie, P. re-pornește, adamic, din momentul
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
unei existențe nedivizate de antinomii etice, trăiește evidența incompatibilității dintre caracterul intersubiectiv, patronat de schimburi și compromisuri, al vieții sociale - materializat în tranzacțiile imunde pe care i le propune Șerban Saru Sinești - și claritatea desăvârșită, narcisistă și autosuficientă, a imperativului kantian absolut. Pus în situația de a redeveni uman - prin acceptarea, odată cu adevărul despre moartea tatălui, a contingenței și failibilității propriei sale persoane -, Ruscanu nu se mai poate întoarce dincoace de bariera care desparte perfecțiunea transcendenței de dimensiunea întunecată și coruptă
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
destinul creator al poetului. Conceptul-cheie în funcție de care este examinat subiectul e acela de model cosmologic. Pe fundalul cosmologiei europene prinde contur traiectoria parcursă de poet, de la modelul sferic al universului (modelul platonic) spre cel al universului privit ca mecanism (modelul kantian). Studiul surprinde, pe de o parte, ruptura dintre viziunea cosmologică eminesciană și cea a științei contemporane (de tip einsteinian), iar pe de altă parte, apropierile, dar și contrastele dintre perspectiva lui Eminescu și cea a romantismului canonic occidental. La nivelul
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
care colectivitatea i-o dă acesteia, fiind determinată de mecanismele sociale prin care are loc comunicarea între persoane și se realizează consensul. Situația obiectivă în care se constituie societatea rămâne un „dincolo” al experienței colective, exact ca „lucrul în sine” kantian, indefinibil în mod independent și, ca atare, neimportant pentru explicația sociologică. Ordinea socială există în mod obiectiv, real, dar ea este produsul exclusiv al interacțiunii simbolice a membrilor colectivității. Sarcina sociologului este să explice cum se constituie această ordine. „De ce
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Câmpulung. Reflecții despre burghezie și țărănime, București, 1997; Devenirea întru ființă. Scrisori despre logica lui Hermes, introd. Sorin Lavric, București, 1998; Echilibrul spiritual, îngr. și pref. Marin Diaconu, București, 1998; 21 de conferințe radiofonice, București, 2000. Ediții: Mihai Eminescu, Lecturi kantiene. Traduceri din „Critica rațiunii pure”, cu două fragmente de Titu Maiorescu, București, 1975 (în colaborare cu Alexandru Surdu); Athanase Joja, Istoria gândirii antice, București, 1980 (în colaborare). Traduceri: H.G. Wells, Omul invizibil, București, 1935; René Descartes, Regulae ad directionem ingenii
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
drapeze identitatea religioasă sub pretenția de pudicitate 1. Într-o țară care a cunoscut totuși un „Bizanț după Bizanț”, mulți intelectuali au decis în favoarea deghizării apartenenței lor confesionale cu ajutorul artificiilor retorice și al sugestiilor criptate. Secole de-a rândul, imperativul kantian al privatizării conștiinței religioase și evacuarea conținutului revelației într-un orizont de pură emancipare etică au dictat tonul defensiv, limbajul minimal și orientarea timidă ale laicatului european. Educați într-o tradiție universitară de tip iluminist, intelectualii creștini ai bătrânului continent
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de competențe. Mai întâi, expertiza istoric-filologică, menită să reconstruiască paternitatea și mediul genetic ale textului. Urmează apoi competența psihologică, însărcinată cu „arta divinației” sau a intuiției spontante. Aceasta nu l-a făcut însă pe Schleiermacher să se despartă de idealul kantian, după care cele trei straturi ale hermeneuticii (intentio auctoris, intentio operis, intentio lectoris) puteau fi unificate. Distincțiile marcate de Schleiermacher vor fi recunoscute ulterior de W. Dilthey (1833-1911) în celebrul său manifest intitulat „Die Entstehung der Hermeneutik”. Aici, explicația și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
posibil din punct de vedere politic 12. Pentru comunitariști, utopia liberală este comunitatea. Mai exact, ceea ce cred ei că este comunitatea. Astfel, Charles Taylor a vrut să ofere o alternativă comunitaristă la liberalismul rawlsian și la orice formă procedurală și kantiană contemporană de liberalism, printr-o extindere (întru câtva forțată) a noțiunii hegeliene de identitate: potrivit viziunii lui Taylor (schițată deja în Hegel and Modern Society, Cambridge University Press, Cambridge, 1979), există trei sfere identitare ale subiectului social: una definită de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
conflictul interpretărilor, cea de-a doua actualitatea mesajului. Încercări de a răspunde la aceste întrebări leagă cele zece studii reunite în acest volum. Sunt discutate atât teme ale filosofiei teoretice (relația filosofiei transcendentale cu fundamentele metafizice ale științei naturii, conceptul kantian al cunoașterii și al științei naturii, semnificația considerațiilor lui Kant asupra ideilor regulative ale rațiunii), cât și ale filosofiei practice (raportarea analizei kantiene a fundamentelor moralității la rațiunea comună, rigorismul moral, idealul moral al lui Kant, ideea kantiană a luminării
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Sunt discutate atât teme ale filosofiei teoretice (relația filosofiei transcendentale cu fundamentele metafizice ale științei naturii, conceptul kantian al cunoașterii și al științei naturii, semnificația considerațiilor lui Kant asupra ideilor regulative ale rațiunii), cât și ale filosofiei practice (raportarea analizei kantiene a fundamentelor moralității la rațiunea comună, rigorismul moral, idealul moral al lui Kant, ideea kantiană a luminării). Gândirea lui Kant este examinată și ca sistem de referință pentru înțelegerea unor particularități ale tradiției filosofice românești. Concepte și teme kantiene sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
naturii, conceptul kantian al cunoașterii și al științei naturii, semnificația considerațiilor lui Kant asupra ideilor regulative ale rațiunii), cât și ale filosofiei practice (raportarea analizei kantiene a fundamentelor moralității la rațiunea comună, rigorismul moral, idealul moral al lui Kant, ideea kantiană a luminării). Gândirea lui Kant este examinată și ca sistem de referință pentru înțelegerea unor particularități ale tradiției filosofice românești. Concepte și teme kantiene sunt introduse în mod accesibil, ori de câte ori a părut posibil prin raportare la fapte ale experienței curente
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
analizei kantiene a fundamentelor moralității la rațiunea comună, rigorismul moral, idealul moral al lui Kant, ideea kantiană a luminării). Gândirea lui Kant este examinată și ca sistem de referință pentru înțelegerea unor particularități ale tradiției filosofice românești. Concepte și teme kantiene sunt introduse în mod accesibil, ori de câte ori a părut posibil prin raportare la fapte ale experienței curente. Majoritatea studiilor pot fi citite cu folos și de cei care nu sunt familiarizați cu scrierile lui Kant. MIRCEA FLONTA KANT ÎN LUMEA LUI
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
părut posibil prin raportare la fapte ale experienței curente. Majoritatea studiilor pot fi citite cu folos și de cei care nu sunt familiarizați cu scrierile lui Kant. MIRCEA FLONTA KANT ÎN LUMEA LUI ȘI ÎN CEA DE AZI ZECE STUDII KANTIENE CUVÂNT ÎNAINTE Acum mai bine de treizeci de ani, am început să studiez cu mai multă stăruință părți și pasaje din scrierile lui Kant și să scriu pe teme kantiene. Fac abstracție de raportările anterioare la Critica rațiunii pure în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ÎN LUMEA LUI ȘI ÎN CEA DE AZI ZECE STUDII KANTIENE CUVÂNT ÎNAINTE Acum mai bine de treizeci de ani, am început să studiez cu mai multă stăruință părți și pasaje din scrierile lui Kant și să scriu pe teme kantiene. Fac abstracție de raportările anterioare la Critica rațiunii pure în teza mea de doctorat, și cu atât mai mult de acele clișee, bazate pe literatura secundară, la care recurge cel care pregătește cursuri și seminarii de teoria cunoașterii. Îmi amintesc
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
am publicat două articole în România. La mijlocul anilor ’80, am realizat, în colaborare cu Thomas Kleininge, o nouă traducere a Prolegomenelor lui Kant, cu un studiu introductiv și note. Iar în 1991 și 1992, am susținut comunicări la două reuniuni kantiene, cu participare internațională, organizate la București și Iași. Astfel, cu trecerea anilor, numărul textelor pe care le-am scris pe teme kantiene a sporit. Recunosc că eram destul de mulțumit de prestațiile mele în acest domeniu. Acum câțiva ani, m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant, cu un studiu introductiv și note. Iar în 1991 și 1992, am susținut comunicări la două reuniuni kantiene, cu participare internațională, organizate la București și Iași. Astfel, cu trecerea anilor, numărul textelor pe care le-am scris pe teme kantiene a sporit. Recunosc că eram destul de mulțumit de prestațiile mele în acest domeniu. Acum câțiva ani, m-am gândit că nu ar fi o îndrăzneală prea mare dacă aș revizui câteva din textele mele pe teme kantiene, dacă le-aș
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
scris pe teme kantiene a sporit. Recunosc că eram destul de mulțumit de prestațiile mele în acest domeniu. Acum câțiva ani, m-am gândit că nu ar fi o îndrăzneală prea mare dacă aș revizui câteva din textele mele pe teme kantiene, dacă le-aș adăuga altele și le-aș publica pe toate într-un volum. Mi-ar fi plăcut ca această carte să apară în anul 2004, drept contribuția mea la comemorarea a 200 de ani de la moartea filosofului. La socoteală
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]