512 matches
-
sa lirică își rupe ochiurile dintr-un lanț al trecutului, resimțit, cu toate morțile sale, ca un purum legatum de o marca(n)tă noblețe: "Eu port acum pe gură hrana morților". Lectura următorului op al lui Paul Gorban, Submarinul karmei (Princeps Edit, Iași, 2011), certifică opțiunea fermă și de durată a autorului pentru imaginile și, în genere, pentru retorica suprarealiste. Nu atât titluri precum oscilez pe mâini cusute cu alamă, poem fără zgardă ori un vis cu gingii de șarpe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
altor poeți ieșeni, care se dedau unor plăceri defel livrești, alături de nimfele estudiantine strânse "în barul scriitorilor optzeciști din Copou" (vânătoare de poeți). Trebuie observat însă faptul că renumitul dicteu automat nu constituie un procedeu recurent de construcție în Submarinul karmei. Lipsei totale de logică a discursului (ce-i drept, un discurs arborescent, cu întârzieri și reluări voite de ritm, cu frazări de cea mai largă respirație), autorul îi preferă articularea de sens absolut rațională. Dreptul de opțiune suprarealistă se manifestă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tablou în oasele mele și se/ scurge pe toți pereții camerei și sparge geamul și/ zboară în piața cu grâu (...) își face loc în poemul meu/ ca un pacient lovit pe șosele" (aspiratorul cu stomacul plin). Practic, poemele din Submarinul karmei, poeme debordând de vitalitate, regenerând aproape baroc, dovedesc că, oricât de atras de spectrul morții ar vrea să pară autorul lor, Paul Gorban este, funciarmente vorbind, o natură solară. A se observa, bunăoară, al șaptelea poem karmic: "mișc brațele și-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să mă privească în chip"... Referințe critice (selectiv): Călin Cocora, în "Feed Back", nr. 4, 2005; Ciprian Voloc, în prefața la Îngerii mint femeile, 2007; Nicolae Căruntu, în "Hyperion", nr. 4-5-6, anul 28, 2010; Felix Nicolau, în "Prefața" la Submarinul karmei, 2011; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 7, iulie 2011; Emanuela Ilie, în "Poezia", nr. 3, toamna 2012. HANU, Dan Bogdan, n. 24 mai 1962, Rădăuți, județul Suceava. Studii gimnaziale în Bacău (1973-1977), Liceul "George Bacovia" din Bacău (1977-1981). Facultatea de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
bine. Spiritul omenesc apare, așadar, într-una din viețile sale, ca o continuare a trăirilor din cursul vieților anterioare (cf. 10, p. 85). În consecință, explicația anumitor fenomene din viața omului trebuie căutată în viețile pămîntești anterioare; acestea hotărăsc destinul (Karma) din cursul unei vieți. În concepția lui Steiner, cursul vieții unui om, între naștere și moarte, este condiționat de trei factori: trupul supus legilor eredității mendeliene; sufletul supus destinului pe care omul și l-a creat în existențele anterioare și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Unitatea pedagogiei contemporane ca știință, E.D.P., București, 1976, pp. 149, 158, 224-225. 7. Cf. EDUARD SCHURÉ, Marii inițiați, Editura Lotus, București, 1994. 8. Creștinismul ca realitate mistică (1902), Introducere în cunoașterea suprasensibilului (1904), Știința ocultă (1904), Treptele inițierii, Reîncarnarea și Karma viața după moarte etc. 9. HEINER ULLRICH, "Rudolph Steiner", în vol. Quinze pédagogues, sub direcția lui Jean Haussaye, Ed. Armand Colin, Paris, 1994. 10. R. STEINER, Introducere în cunoașterea suprasensibilului, Ed. Arhetip Renașterea Spirituală, 1993. 11. R. STEINER, Înnoirea artei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Jean Haussaye, Ed. Armand Colin, Paris, 1994. 10. R. STEINER, Introducere în cunoașterea suprasensibilului, Ed. Arhetip Renașterea Spirituală, 1993. 11. R. STEINER, Înnoirea artei pedagogico-didactice prin știința spirituală, Centrul pentru Pedagogia Waldorf din România, 1993. 12. R. STEINER, Reîncarnarea și Karma, Editura Princeps, Iași, 1993. 13. În 1936 existau în Germania 8 școli Waldorf, care au fost închise de regimul nazist reorganizate, după al doilea război mondial, acestea s-au înmulțit: în 1950 erau 23. În 1992 existau în întreaga lume
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cosmicul: "Eu de-aici mă duc cu dor / Cum merge luna prin nor, / Eu de-aici mă duc cu jele / Cum merge luna prin stele."208 Absența lunii induce panică și incertitudine, amintind de luna neagră care simbolizează vidul absolut, karma, energia potrivnică ce trebuie biruită: "O lune, méchante lune, / tu n`est encore que là! / je te croyais à quatre heures, / à la minuit tu n`est pas! / si j`avais mon arbalète / je te jetterais à bas!"209 Potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu tâlc este modalitatea de a mustra spiritual. Omul aspiră, să discearnă Răul de Bine. Cât Răul există problema omului este raportarea la acesta. Realitatea Răului poate fi percepută în toate componentele personalității: simțire, voință, gândire. . Ființa umană are în karma ei, lupta cu Răul, pentru că numai omul, poate transforma, conștient și în deplină libertate, Răul în Bine, numai el poate găsi Binele potrivit, pentru orice situație. În permanenta și adevărata luptă cu Răul, în încercarea de a transforma Răul în
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
clasic] Autoritatea vedic] devine normativ] în urm]toarele perioade; în afar] de imnuri și ritualuri, Vedele sunt invocate că surse sau simboluri ale eticii. Apare o institutie important], ashrama, si dou] concepte semnificative din punct de vedere moral, dharma și karma, ele culminând cu conceptele etice de purusharthas (sfârșituri), care devin centrale pentru etică hindus] clasic], dup] cum vom vedea în continuare. Ashrama (ciclul vieții). Viață este perceput] că o trecere prin patru etape interrelaționate, dispuse în cercuri concentrice, fiecare deținând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
punct de vedere etic la un moment dat. Dar ceea ce confer] coerent] conceptului în sine este, probabil, înclinația să spre necesitatea de a conserva unitatea organic] a existenței, de „a face” dreptate unde este nevoie și de a minimiza povară karmei, precum și de a elibera individul de greut]țile sale. Dar ce înțelegem prin conceptul de karma ? Karma (acțiune-efect). Ideea de bâz] este c] fiecare acțiune conștient] și voit] întreprins] de c]tre un individ genereaz] condiții favorabile pentru mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
probabil, înclinația să spre necesitatea de a conserva unitatea organic] a existenței, de „a face” dreptate unde este nevoie și de a minimiza povară karmei, precum și de a elibera individul de greut]țile sale. Dar ce înțelegem prin conceptul de karma ? Karma (acțiune-efect). Ideea de bâz] este c] fiecare acțiune conștient] și voit] întreprins] de c]tre un individ genereaz] condiții favorabile pentru mai multe efecte decât cele vizibile; de pild], efectul net al unei acțiuni X se poate manifestă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înclinația să spre necesitatea de a conserva unitatea organic] a existenței, de „a face” dreptate unde este nevoie și de a minimiza povară karmei, precum și de a elibera individul de greut]țile sale. Dar ce înțelegem prin conceptul de karma ? Karma (acțiune-efect). Ideea de bâz] este c] fiecare acțiune conștient] și voit] întreprins] de c]tre un individ genereaz] condiții favorabile pentru mai multe efecte decât cele vizibile; de pild], efectul net al unei acțiuni X se poate manifestă mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dukkha), dar aceasta este r]splata antrenat] de rețeaua cauzal], ea ins]și o manifestare inexorabil] a dharmei. Mai mult, ideea unei posibilit]ți infinite de acțiune-r]splat] sugereaz] gândirii indiene ideea de renaștere, având în vedere c], în conformitate cu Legea Karmei, meritul sau virtutea trebuie recompensat], iar lipsa ei - pedepsit]. Deci, meritul sau lipsa acestuia, cumulat într-o viat], ar putea foarte bine continuă s] determine capacit]țile, temperamentul și circumstanțele unui individ într-o alt] viat]. În general, gândirea hindus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
foarte bine continuă s] determine capacit]țile, temperamentul și circumstanțele unui individ într-o alt] viat]. În general, gândirea hindus] adopt] ideea unei teorii mai substanțiale a renașterii, adic] ceva anume, cum ar fi „sufletul”, duce cu el potențialul latent (karma) a tot ceea ce constituie persoană. Totuși, unii filosofi hinduși, cum ar fi Shankara (secolul al VIII-lea d.Hr.), resping ideea unui eu permanent care s] susțin] identitatea eului individual, atman, prin realitatea ultim], Brahman; prin urmare, ceea ce migreaz], de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui eu permanent care s] susțin] identitatea eului individual, atman, prin realitatea ultim], Brahman; prin urmare, ceea ce migreaz], de fapt, este un eu iluzoriu, care și-a pierdut adev]rata identitate, adic] identificarea cu Brahman. Leg]tură între dharma și karma (acțiune-efect) are urm]toarele consecințe: nu exist] „accidente de nastere” care s] determine inechit]ți sociale; este exclus] mobilitatea în timpul unei vieți; fiecare își are propria dharma, atât ca înzestrare, cât și ca rol social (Creel, 1984, p. 4). O
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consecințe: nu exist] „accidente de nastere” care s] determine inechit]ți sociale; este exclus] mobilitatea în timpul unei vieți; fiecare își are propria dharma, atât ca înzestrare, cât și ca rol social (Creel, 1984, p. 4). O persoan] fie evolueaz] în ceea ce privește karma, aspirând la o renaștere mai înalt], fie încearc] s] desfac] leg]tură și opteaz] pentru abandonarea definitiv] a existenței ciclice (samsara). Ușor de spus, greu de f]cut. Într-adev]r, aceast] libertate este plasat] a patra și este scopul cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propria rud] pentru a-mi rec]p]ta suveranitatea de drept?”), judec]țile sale nu au fost satisf]c]toare pentru toat] lumea. Conflictul adânc între tradiții este rezolvat printr-o sintez] de ascetism și datorie, sub forma conceptului nishkama karma - altfel spus, acțiune dezinteresat]. Acest lucru implic] faptul c] o persoan] își îndeplinește partea să de îndatoriri, dar ignorând consecințele sau roadele lor. Acțiunea reprezint] o necesitate universal], iar individul are „dreptul” (adhikara) doar de a înf]ptui o acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la modele embrionare, reg]site la un nivel „inferior” - la animale sau plante. (În acest caz, constiinta nu poate fi determinat] prin reacțiile la durere-pl]cere.) Totuși, fiecare principiu conștient subzist] într-o relație de contingent] cu o cantitate de karma, descris] că o materie „în mod inconștient imaterial]”, având o form] dintre cele mai subtile care determin] natură relativ] a ființei. Activitatea, atât dorit], cât și nedorit], induce karma și, prin asociere, condiționeaz] dezvoltarea ființei conștiente, având ca rezultat eventuală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conștient subzist] într-o relație de contingent] cu o cantitate de karma, descris] că o materie „în mod inconștient imaterial]”, având o form] dintre cele mai subtile care determin] natură relativ] a ființei. Activitatea, atât dorit], cât și nedorit], induce karma și, prin asociere, condiționeaz] dezvoltarea ființei conștiente, având ca rezultat eventuală moarte sau reincarnarea „sufletului” respectiv. În cazul în care karma poate fi prevenit] și epuizat], leg]tură ar putea fi destr]maț], procesul ciclic oprit, iar principiul conștient ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o form] dintre cele mai subtile care determin] natură relativ] a ființei. Activitatea, atât dorit], cât și nedorit], induce karma și, prin asociere, condiționeaz] dezvoltarea ființei conștiente, având ca rezultat eventuală moarte sau reincarnarea „sufletului” respectiv. În cazul în care karma poate fi prevenit] și epuizat], leg]tură ar putea fi destr]maț], procesul ciclic oprit, iar principiul conștient ar putea atinge amploarea maxim] posibil] - o credinț] a eticii Jaina împ]rt]șește o mare parte din gândirea hindus] și budist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în]lța statutul moral al practicantului, dar nu neap]rât și cel al celorlalți. O persoan] chiar poate ierta o altă din acest motiv. În absență total] a altor ființe, un practicant jainist singur nu poate acumula atât de meritoria karma! Uneori, c]lug]rii fac apel la consecințe sociale adverse pentru a explica gravitatea nerespect]rii jur]mintelor, dar asemenea considerații prudente și utilitare sunt mai degrab] raționaliz]ri expeditive decât justific]rile lor. S-a pretins, oarecum în contradictoriu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau „ordinea natural]”, ar putea oferi o perspectiv] mai holistic], organic] și clarificat] ecologic, care s] vin] în contrast cu mediul din ce in ce mai individualist, competitiv, tehnocrat, care exploateaz] natură, mediu în care noi încerc]m s] gândim și s] punem în aplicare etică. Karma sau „acțiunea-efect”, chiar si conceptele indiene cu privire la ciclurile concentrice ale vieții și sfârșiturile umane, prezint] posibilit]ți de integrare a tr]s]turilor separate și finite ale vieții umane în întregul organic. Nu în ultimul rând, principiul acțiunii nonviolente se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nyăya, se ocupau cu speculațiile despre rolul forțelor psihocosmice în organismul omenesc și de căile cunoașterii drepte. Astronomii meditau asupra uriașelor cicluri ale Universului. Ideile despre Sinele absolut, transmigrant de-a lungul acestor perioade, purtat de forța neînduplecată a faptei (karma), prinseseră de multă vreme contur. Școlile filosofice indiene nu s-au născut însă din întrebări și probleme abstracte, dintr o gândire speculativă, ci dintr-o dorință arzătoare de a ajunge la realizarea spirituală care era scopul vieții, așa cum era enunțat
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
se cunosc foarte puține lucruri. Se poate presupune că śramanas părăsiseră lumea dezgustați atât de zădărnicia vieții umane, cât și de rigorile ritualismului brahmanic. Astfel de asceți încercau să înțeleagă și să stăpânească mecanismul transmigrărilor (samsăra) și misterioasa lui cauză, karma. Ei foloseau mijloace multiple și variate, de la asceza extremă, extazul yoghin sau analiza empirică a materiei, până la metafizica cea mai obscură, practicile orgiastice, nihilismul extravagant sau materialismul vulgar. Textele buddhiste și jainiste indică uneori numai doctrinele anumitor autori religioși, fără
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]