911 matches
-
dată și îi spusese fetiță, își amintea, ea adormise de spaimă... și se pierdea din nou, adormea, el o veghea, la pândă, ca un iepure mare și urât. Strânse pumnii, să nu cedeze. Lunecă, ușor, în moliciunea fotoliului. Trupul se lățea, curgea. N-ar trebui să renunțe, n-ar trebui, își încleșta picioarele. Nu-l mai auzea de mult, poate nici nu mai vorbea. Nu-l va mai asculta, își va astupa urechile. Fiind atât de întuneric, el nu va simți
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dă prin a gândului ceață Viață. Vezi, Noi suntem tot tineri și trezi, Zidim într-o clipă din spume O lume. Lac, Pe care în cânt se desfac Cu dulci și armonice glasuri Talazuri. Știm Pustiul sub ochi să-l lățim, Mai este vre-o mână măiastră Ca noastră? {EminescuOpIV 304} Vin Și dă-ni porunca ta lin, Urma-vom fantastice planuri Prin ramuri! SOMNUL (basso) Sună vânt prin frunzele uscate, Lună treci prin vârfuri de copaci, Tu, isvor întunecate, Într-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Te uiți la părete - și-ți vine a crede c-a luat cineva ceva din el. E pustiu... e asemenea simțirei ce o are cineva, când a murit cineva în casa în care șede, lipsește o suflare proprie, care se lățea asupra tuturor obiectelor casei c-un cuvînt: lipsește ceva fără să știi ce. ["FANTAZIA TINERILOR"] 2285 Se zice că fantazia tinerilor este mult mai vie decât a oamenilor din o vârstă mai înaintată. C'est une question. Din contra, productele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ghetoizare și agresivitate. Cât este doar un joc și cât este "pe bune"? Nici o problemă, în orice joc se cuprinde un "pe bune" latent. Inițial nici nu am știut la ce se referă inscripții enigmatice de tipul NU-OVA GUARDIA COLENTINA, lățite pe câțiva metri buni de perete și însoțite de semne la fel de bizare. COLENTINA ANTIGIULEȘTINA era ceva mai transparent însă, și un MOARTE ȚIGANILOR scris chiar dedesubt decripta mesajul. Giuleștenii, prin urmare, erau identificați cu țiganii și cu echipa Rapid. Galeriile
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Too much monkey bussiness Cum pur și simplu habar n-am cine mai sânt astăzi idolii, am întrebat-o pe fiică-mea, care, având cincisprezece ani, ar fi putut să fie mai în temă. "Păi, nimeni", mi-a răspuns ea, lățită pe fotoliu și gâfâind, fiindcă dansaserăm vreo jumătate de oră pe Chuck Berry ca nebunii. "S-a terminat cu idolii. Acum e-nghesuială mare în topuri, unii intră, alții ies, colegîștele mele fredonează azi din "ASIA", mâine din "Ca$$a
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
trebuie să le treacă cititorul. Decolarea E convenabil să ne Închipuim spațiul haiku-ului ca pe unul tridimensional. Textul ar fi astfel doar o dreaptă de-a lungul căreia se succed cuvintele și, totodată, pretextul de la care, prin expandare, se lățesc imaginile. Odată Întinse, ca un aluat pus la dospit, În procesul contemplării, imaginile cresc și capătă volum. La această umflare contribuie În primul rînd juxtapunerea celor două imagini diferite. Funcțional vorbind, kireji, pauza dintre cele două părți ale poemului, nu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de-a dreapta fluviului, unde demult trăiau alături de ei, dar și în cele de de-a stânga, unde este cu neputință de închipuit că n-ar fi existat migrații românești chiar înainte de secolul VI... Teritoriul acesta vast, peste care s-au lățit dacoromânii, fusese și cel mai de demult și mai complect golit de slavi, căci este cel mai îndepărtat de ținta finală a năvălirii slave, de peninsula balcanică... Schimbul complect al celor două teritorii de la un neam la altul a avut
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
română fără să-și piardă unitatea etnică și centrul restrâns ca teritoriu pe care această limbă s-a constituit. În consecință el se întreabă: „Dar se poate găsi vreun asemenea exemplu de un popor unitar etnicește, care să se fi lățit tot mai mult fără să-și fi pierdut unitatea etnică?”, la care tot el răspunde: „Eu cred că nu” (II, 342), după care recunoaște ruperea de realitate a gândirii sale: „Și aici, ca pe oricare alte terenuri ale cugetării omenești
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care generează o imagine mai vastă și mai senină a istoriei și a societății, precum în cazul indienilor.456 Morretta evidențiază și această caracteristică tulbure și turbulentă a eroului: "în zilele noastre se înmulțesc eroii diverselor fantasme ideologice ori se lățește răutatea pură a asasinatului gratuit și anarhic. Treptat, eroul a suferit în Occident o stranie metamorfoză: în lagărele naziste sau gulagul stalinist au murit milioane, eroi anonimi și sfinți prin însăși suportarea celor mai fantastice torturi, nu doar fizice ci
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a scăpat cu viață de sub grinzile casei în flăcări căzute peste el, era chiar înfricoșător. Îți trebuia tărie să-l vezi, cum ochiul acela adânc și cenușiu, care nu se mai închide, te țintuiește cu privirea... și gura i se lățește mult, înspăimântător de mult... cum scapără și troznește ca ghinda în fălcile mistreților flămânzi. Și zăpada în jurul lui arde... parcă ar scoate limbi de flăcări și fum!.. Primăvara și vara era mai liniștit. Și așa, cumplitul supliciu a ținut zile
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
isteț, îi făcea pe plac boierului, deși, de când ei se știau pe lume, n-au auzit ca cineva să fi vânat un Cerb lopătar<footnote Cerb lopătar, specie de mamifer rumegător din familia cervidee, cu coarne mari și ramificate și lățite în formă de lopeți. Anuca, fata pădurarului footnote>. El era doar legendă... Lopătarul, după ce s-a rărit, a dispărut din codrii Fălciului, cu desăvârșire, cu mulți, foarte mulți ani înainte. De pe atunci... cel puțin prin partea locului, Cerbul lopătar n-
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu totul în sinea lui, apoi, se pomeni strigând: - Hai, măi Tudore... hai ieșâți... de când v-aștept?... glasul lui se auzea din ce în ce tot mai încet „hai Tudore... hai Tudore“. Anuca, fata pădurarului 35 Deodată gura i se lăți mult peste margini, izbucnind într-un plâns nestăpânit. Zăpada scrâșnea sub opincile țăranului... când întoarse capul, moșierul neclintit, stătea tot acolo ca o statuie. Vântul vâjâia printre crengile fagilor rămuroși... parcă, o ființă uriașă, gemea, abia trăgându-și sufletul, șoptind
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mormintele mamei și bunicului ei. Îi era tare dor de bunicul ei, bătrânul Toma. Drumul spre cimitir cotește mereu, pe coastă, căutând pante mai blânde. Pe partea dreaptă, se cască o vale care pornește de sus de pe coamă și se lățește treptat până în vale, în șes. O pasăre zvâcni dintr-un tufar de cătină, fâlfâind aerul cu aripile într-un șuierat ascuțit, și se afundă în crâng. Tufișuri și hățișuri, clătinându-se de vietăți, mărginesc drumeagul până sus. De departe, acolo
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
nu cie didisubtu‟ copacului... cari‟i prost șî nu înțălegi! .. Omu‟ să cati în mintea lui rânduiala șî s-o priceapă!.. Lisandru îl asculta încruntat ca să-i prindă înțălesul vorbelor. În crâșmă, se făcu tăcere. Înțepător, fumul de tutun se lățea în aburi groși deasupra meselor; sătenii își lungeau gâtul, către cei doi. Flăcăul simți că i se clatină lumea sub picioare. În ochii lui scăpără o căutătură ciudată... sălbatică. - Nu, nu mai pot! ..scrâșni el din măsele, cu aburii băuturii
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
foarte tinerești, dar tocurile îi plăceau pentru că știa că datorită lor gleznele ei urâte arătau mult mai subțiri. Rezultatul era însă faptul că nu prea avea confort la mers. Și sigur că mai era și posibilitatea de a se trezi lățită pe trotuar în cazul în care îi cedau picioarele. Își depășise neîndemânarea din copilărie, însă tot nu avea destulă grație. Cu toate acestea, pantofii Marc Jacobs erau extrem de comozi și merita să plătească prețul exorbitant că să-și facă picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cu multă fermitate la punct pe subordonatul său: — Numai că teoria nu e punctul său forte, zise el. El e un om de acțiune, nu-i așa, Dietz? Dietz Îi aruncă Înapoi o privire mânioasă și zâmbetul comisarului se mai lăți un pic, după care Își scoase ochelarii și se apucă să-i șteargă Într-o manieră care ar fi putut să servească la a le reaminti tuturor celor prezenți În camera de interogatoriu că Își privea intelectualismul ca pe ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
nu, el și-ar fi putut aminti În mod diferit situația, și atunci nu aș mai fi avut nici o șansă cu el. — Tu ce ești? Sozi? Kozi? — Negustor pe piața neagră, i-am răspuns. Da’ tu? Pe chip i se lăți un zâmbet care aducea mai mult a rictus când Îmi zise: Mă ascund. — Aici? De cine? — De toată lumea. — Ei, da’ știu că ți-ai ales o ascunzătoare a naibii de bună. Ce ai, ești nebun? — Aici nu mă poate găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Hrize se căznea să priceapă înțelesul slovelor citite de stolnicul Neculai Ureche, asudând sub dulama cumpărată de la Liov. Alaiul, care se încheia cu cei cincizeci de slujitori tătari, aduși din câmpiile Buceagului de hatmanul Barnovschi, se îngustă la trecerea Bahluiului, lățindu-se la vederea Bisericii Sf. Gheorghe, aflată în apropierea Curții. Domnul descălecă și păși în întunecimea sălii tronului, luminată, sporadic, de lampioanele aduse cu multă trudă de la Veneția, loc de surghiun al tinereții sale mult prea zbuciumate. Vodă se închină
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
văd mai bine! Eu nu înțeleg cum vine asta, în duminica aceea n-avea ochelarii, cu ochelarii părintelui Ioan pe nas nu mai văd nimic, cartea uriașă pe care mă străduiesc să n-o scap din brațe își pierde conturul, lățindu-se, umflându-se, dispar până și acele semne negre și roșii care se înlănțuiau atât de cuminte pe cartea, chiar și pământul pare că se învârte cu mine, scap cartea, cu ochelarii pe nas încerc s-o ridic, îmi fuge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cutremura pe covorul bisericii când poalele sfinte ale părintelui Ioan o atingeau ferind-o, Calcă, părinte! Calcă! o auzeam spunând printre suspinuri, și pieptul ei cu clopoței argintii se făcea una cu podeaua bisericii, pe tot parcursul slujbei stătea astfel lățită înaintea altarului, sub icoana Maicii Domnului cu pruncul, eu cuminte îndeplinid muncile mărunte pe care mi le cerea părintele în timpul slujbei, de la mine lua cădelnița pregătită cu fum de tămâie, și cu degetul arătător în inelul capacului, lăsând aerul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de droguri spuse: — Sunt la dispoziția dumneavoastră. Vorbea cu un accent estic, de om școlit. Am trecut direct la miezul problemei: — Doctore Roach, de ce ai ucis-o pe Elizabeth Short? Roach zâmbi mânzește, apoi, încetul cu încetul, rânjetul i se lăți de la o ureche la alta. — Mă așteptam să veniți în ’47. După ce caporalul Dulange a făcut aceea mărturisire jalnică, mă așteptam să năvăliți pe ușa cabinetului meu dintr-o secundă într-alta. Acum, la doi ani și jumătate de la întâmplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
inspiră adânc, Îmbătându-se de mirosurile acelea. Unele proaspete, altele grele. Toate minunate. Probabil că mirosurile astea le simți atunci când ești Dumnezeu, gândi el admirându-și colecția. Probabil că așa miroase și În rai. Înconjurat de moarte. Fața i se lăți Într-un zâmbet larg, la fel cum o clădire este cuprinsă de flăcări. Ar fi timpul să-și ia medicamentul; dar nu chiar acum. Încă nu. Nu când sunt atât de multe lucruri moarte de care să te bucuri. 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
crem pătată. Purta o cravată care indica cel puțin trei lucruri pe care le servise la micul dejun. Vârful capului său spusese adio părului cu mult timp În urmă, dar se ambiționa să păstreze o șuviță pe care și-o lățise pe toată suprafața cheliei sale strălucitoare. Nu reușea să păcălească pe nimeni, poate doar pe sine. — Îl căutăm pe Colin Miller, spuse Logan, scoțând din nou la iveală legitimația. Bărbatul ridică o sprânceană. — A, da? făcu. Vreți să-l arestați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În ploaie. Apa Înghețată lovea cu zgomot pânza umbrelei În timp ce Îl aștepta pe Colin Miller să urce treptele. — Comisare! spuse Miller zâmbind. Nu te-am mai văzut de mult! Ești În continuare escortat de dulceața aia de... Zâmbetul i se lăți și mai tare În momentul În care o văzu pe Watson privindu-l Încruntată din ușă. — Polițisto! Tocmai vorbeam despre tine! — Ce vrei? Vocea Îi era mai rece chiar decât acea după-amiază cenușie. — Întâi afacerile și apoi plăcerea, nu? Miller
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
polițistul care stătea lângă el să tresară și să-și rateze gura cu lingura, trimițând o cascadă de supă pe cravată. — Scuză-mă, fiule. Insch Îi oferi un șervețel polițistului stropit. — Direct În nas! Se opri și rânjetul i se lăți și mai tare. O să fie diseară la știri! O să Înregistrez faza și de fiecare dată când vreau să râd... Mimă cum Îndreaptă telecomanda și apasă cu degetul un buton imaginar. — BANG! Drept În nas, zise și oftă fericit. În zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]