956 matches
-
îi făcu vânt. Cutia alunecă pe suprafața lucioasă și zbură în colțul celălalt al clasei. Damaschin se întoarse spre ea și șuieră printre dinți: Proasto! Pumnul Luanei îl lovi direct în nas. Îi dădu sângele și stropi mari, maronii, se lățiră pe suprafața băncii. * * * Chemată la școală, Sanda nu știu ce să spună. Încurcată, rușinată și copleșită de sentimentul vinovăției, nu reuși să ridice ochii din pământ și să-l privească pe domnul Damaschin care, de altfel, se dovedi a fi destul de îngăduitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
bată în geamuri. Se încruntă. Când venise toamna? Cu doar câteva zile în urmă Rebeca venise la întâlnire în rochie de vară. Ce se petrecea, înnebunea? Ieși pe culoar clătinându-se. Nuța Cordel se îndrepta spre ea, cu un zâmbet lățit pe toată fața. Ce mi-au auzit urechile? Te-a lăsat bărbatul. În sfârșit, s-a lămurit cine ești. Luana nu reuși să-și mai găsească echilibrul. I se înmuiară picioarele și se rezemă de perete. Nuța o țintuia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
foarte tinerești, dar tocurile îi plăceau pentru că știa că datorită lor gleznele ei urâte arătau mult mai subțiri. Rezultatul era însă faptul că nu prea avea confort la mers. Și sigur că mai era și posibilitatea de a se trezi lățită pe trotuar în cazul în care îi cedau picioarele. Își depășise neîndemânarea din copilărie, însă tot nu avea destulă grație. Cu toate acestea, pantofii Marc Jacobs erau extrem de comozi și merita să plătească prețul exorbitant că să-și facă picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
văd mai bine! Eu nu înțeleg cum vine asta, în duminica aceea n-avea ochelarii, cu ochelarii părintelui Ioan pe nas nu mai văd nimic, cartea uriașă pe care mă străduiesc să n-o scap din brațe își pierde conturul, lățindu-se, umflându-se, dispar până și acele semne negre și roșii care se înlănțuiau atât de cuminte pe cartea, chiar și pământul pare că se învârte cu mine, scap cartea, cu ochelarii pe nas încerc s-o ridic, îmi fuge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cutremura pe covorul bisericii când poalele sfinte ale părintelui Ioan o atingeau ferind-o, Calcă, părinte! Calcă! o auzeam spunând printre suspinuri, și pieptul ei cu clopoței argintii se făcea una cu podeaua bisericii, pe tot parcursul slujbei stătea astfel lățită înaintea altarului, sub icoana Maicii Domnului cu pruncul, eu cuminte îndeplinid muncile mărunte pe care mi le cerea părintele în timpul slujbei, de la mine lua cădelnița pregătită cu fum de tămâie, și cu degetul arătător în inelul capacului, lăsând aerul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
până acum? Veți fi ținut minte ca un general nesocotit. Dacă vreți să vă distingeți, atunci faceți ceva important pentru națiune, Într-o altă zi! Cu lacrimi În ochi, Jirozaemon răcnea atât de tare la Ieyasu Încât gura i se lățise aproape până la urechi, iar, În același timp, lovea nemilos calul lui Ieyasu cu lancea. Dintre vasalii și vasalii apropiați, care fuseseră alături de Ieyasu În noaptea trecută, mulți lipseau În această seară. Peste trei sute dintre oamenii lui Ieyasu muriseră În bătălie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
chiar `n fruntea Armata a 4-a, pe care, cu excepția unei scurte perioade, a continuat să o conducă și `n campania din vest (Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., pp. 50-58; Alesandru Duțu, Florica Dobre, Leonida Loghin, op.cit., pp. 42-43; Constantin Lățea, op.cit., pp. 186-191). Radu R. Rosetti, Pagini de jurnal, ediție `ngrijită de Cristian Popișteanu, Marian Ștefan, Ioana Ursu, Editura Adevărul, București, 1993, p. 186. Ilie-Vlad Sturdza, Pribeag printr-un secol nebun. De la Legiunea Arhanghelul Mihail la Legiunea Străină, ediție `ngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Național Român” de la Viena (Mihail Sturdza, op.cit., p. 261). Vezi și Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38, 47; Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., p. 55; „Notă informativă asupra organizației «Mișcarea de rezistență» din România”, `n Florin Constantiniu, op.cit., p. 77. Constantin Lățea, „Gheorghe Avramescu (1884-1945?) Arhivele Totalitarismului, nr. 15-16, 2-3/1997, p. 188; Paltin Sturdza, art.cit., p. 19 (document de la ANIC, fond „Microfilme SUA”, r. 290, c. 450.298). Ilie-Vlad Sturdza, op.cit., pp. 86-87. Paltin Sturdza crede că `n realitate colaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Sturdza crede că `n realitate colaborarea generalului Avramescu `n trecerea la germani a ginerelui său, Ilie-Vlad Sturdza, este un mit (Paltin Sturdza, op.cit., p. 26). Horia Sima, Guvernul Național Român de la Viena, pp. 83-84; Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38-39. Constantin Lățea, op.cit., p. 188. Vezi și Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38-39. Mircea Ciobanu, op.cit., „Addenda. Documente”, p. 243. Constantin Sănătescu, op.cit., pp. 184-185. Vezi și Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., pp. 52-53, 117; Constantin Lățea, op.cit., p. 188; Gheorghe Magherescu, op.cit.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38-39. Constantin Lățea, op.cit., p. 188. Vezi și Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38-39. Mircea Ciobanu, op.cit., „Addenda. Documente”, p. 243. Constantin Sănătescu, op.cit., pp. 184-185. Vezi și Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., pp. 52-53, 117; Constantin Lățea, op.cit., p. 188; Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38-39. `n de acum clasica lucrare despre relațiile româno-germane `ntre 1938 și 1944, Andreas Hillgruber amintea starea armatei române după 23 august 1944. Autorul credea că „lozinca națională a recuceririi Nordului Transilvaniei trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
coordonate și `ngrijite de Josif Constantin Drăgan, Editura Europa Nova, București, 1996, pp. 530-536). Ilie-Vlad Sturdza, op.cit., pp. 73-87; Gheorghe Magherescu, op.cit., p. 40. Constantin Sănătescu, op.cit., pp. 184-185. Vezi și Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., pp. 52-53, 117; Constantin Lățea, op.cit., p. 188; Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38-39. Gheorghe Magherescu, op.cit., p. 39. Menționăm că mareșalul Malinovski emitea la sf`rșitul anului 1944 un ordin prin care `l felicita personal pe generalul Avramescu și Armata a 4-a română. `n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Corp de Armată Susaikov, membru al Consiliului Militar al Frontului 2 Ucrainean, General de Corp de Armată Zaharov, șef de stat-major al Frontului 2 Ucrainean (`n Universul, nr. 9, 13 ianuarie 1945, p. 1). Constantin Sănătescu, op.cit., pp. 52-54. Constantin Lățea, op.cit., p. 189. Alesandru Duțu, „Generalul Gheorghe Avramescu s-a `ntors `n Țară. Taina morții sale răm`ne nedezlegată”, Revista de istorie militară, nr. 5-6 (63-64)/2000, p. 21; Idem, „După 55 de ani, un erou de război și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
p. 327. Aceleași acuzații erau amintite `ntr-o adresă din 1997 a SRI către nepotul generalului Avramescu, Paltin Sturdza, art.cit., p. 19. Șerban Pavelescu, op.cit., pp. 14, 32 (document de la AMR, fond „D.C.I.”, dos. 503, f. 2). Vezi și Constantin Lățea, op.cit., p. 187. `n 1943, s-a `nființat `n cadrul NKVD o nouă structură care și-a luat numele de la sloganul de război „Șmert Nemețkim Șpionam” („Moarte spionilor germani”). Sub sigla „SMERNESK” lupta s-a dus `n special `mpotriva germanilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
limba engleză de Doina Mihalcea-Știucă, Editura All, București, 1994, pp. 242-243). „Protocolul interogatoriului arestatului Andreas Schmidt din 22 martie a.c.” [1945], adresat către „Comitetul de Stat pentru Apărare. Tovarășului Stalin”, GARF, fond 9401, op. 2, dos. 94, f. 174. Constantin Lățea, op.cit., p. 190; Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., p. 56; Florica Dobre, Alesandru Duțu, op.cit., vol. II, p. 327; Alesandru Duțu, „După 55 de ani, un erou de război și-a găsit liniștea”, loc.cit., p. 70; Idem, „Generalul Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
capcană generalului Avramescu, alături de rechemarea sa `n fruntea Armatei a 4-a oferindu-i și postul de prim-ministru al României (Günter Klein, op.cit., pp. 101-102). Mircea Ciobanu, op.cit., „Addenda. Documente”, p. 244. Pentru subiectul epurărilor din armată, vezi Constantin Lățea, „Epurări din armata română. Criterii politice și mijloace de presiune. 1945-1958”, Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2/1994, pp. 222-240; Dinu C. Giurescu, România `n al doilea război mondial (1939-1945), Editura All, București, 1999, capitolul 9, secțiunea 4, „Epurarea armatei române”, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
loc.cit., pp. 23-24; Alesandru Duțu, „După 55 de ani, un erou de război și-a găsit liniștea”, loc.cit., pp. 69-70. Cartea Albă a Securității, ed. cit., vol. I, pp. 574-575, note la documentul nr. 44, p. 568. Constantin Lățea, „Gheorghe Avramescu”, loc.cit., p. 191. Paltin Sturdza, art.cit., pp. 14-41. „[...] `nvinuirile aduse lui Avramescu - de a fi permis trecerea ginerelui [Ilie-Vlad Sturdza, n.n.] la germani și de a fi intenționat să pactizeze cu inamicul - `și au originea `n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Metodic, ziua trece/ prin toate clipele ei,/ o sufăr trist, retras/ într-o chilie a scri-/ sului ce se dizolvă/ în întunericul stins”; „Curând va so-/ si noaptea dar în alt ano-/ timp, paralel cu acesta!/ Pe fila mea se lățește pa-/ ta de cerneală a orei târ-/zii, norul vremii e în de-/clin!...” Rod al dezamăgirilor postrevoluționare ale unui spirit idealist și exaltat care, după ce a înfruntat represiunea brutală a autorităților comuniste în zilele lui decembrie ’89 la Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
politicii rusești: "C-un cuvânt statele Europei lucrează în mod cazuistic, se schimbă în afară cu orice schimbare dinlăuntru, nu au acea fixitate energică pe care-o manifestează Rusia. Această din urmă putere este poate unica care, bătând, s-au lățit, bătută, n-au pierdut nimic, sau aproape nimic, căci înlăuntrul ei toate s-au făcut pe încetul, fără nici un fel de săritură; nici o bătălie pierdută n-a făcut-o să piardă ținta fixată înainte de-o mie de ani încă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
totul în preajma lor părea învăluit într-o blândă lumină trandafirie. Maria băgă de seamă că acesta era reflexul unei ape cu străluciri purpurii, ce curgea în valuri mici, roz-argintii, clipocind și murmurând melodii încântătoare. Pe această frumoasă apă ce se lățea tot mai mult, ca un lac întins, pluteau douăsprezece lebede strălucitoare, albe ca zăpada, cu salbe de aur în jurul gâtului, cântând laolaltă cântece dulci, în ritmul cărora, ca într-un dans feeric 1 , peștișori de diamant se înălțau și se
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
proprietății hârtiei menționate de a prelua cerneala de pe suprafețele active, printr-o presare destul de ușoară. Dacă hârtia ar fi groasă, marginile suprafețelor active s-ar adânci și s-ar creea un efect de chiuvetă, cerneala de imprimare tinzând să se lățească, generând un efect de halou, total nespecific desenului viguros, cu extremități precise, al xilogravurii. Încerneluirea realizată prin manevrarea unui rulou de cauciuc care preia cerneala tipografică de pe o placă de marmură sau de sticlă presupune o atenție specială. În primul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
care cade de undeva: de sus, de jos, din spate sau din părți. Lumina nu cade de niciunde, și de aceea nu lasă umbre. De aici senzația că obiectele lui Paștina se aplatizează sub presiunea unei priviri frontale care le lățește, furîndu-le adîncimea. Majoritatea pînzelor nu au perspectivă: cana fără toartă nu are grosime, pianina cu vioară nu are coadă, potirul de pe masă nu are un fundal sugerat prin tușe. Lucrurile se epuizează în suprafața lor bidimensională, grație unei vederi în
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
puțin în pagina culturală a Cotidianului, pe care o gospodărește Cristian Teodorescu, astfel de titluri nu au cum să apară. Așa credea bietul Cronicar, în nesfârșita-i naivitate, până când... ...până când îi fu dat să citească, în Cotidianul din 2 noiembrie, lățit pe toate cele șase coloane ale paginii culturale, următorul titlu-bombă: "Uniunea Scriitorilor de Turnătorii". Și cine semnează articolul astfel intitulat? Aici e aici! îl semnează Cristian Teodorescu și încă cineva, pentru că e scris în colaborare. Dar poate se aduc probe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10128_a_11453]
-
puțin demodate. Mergeau ușor aplecați pe spate, gesticulînd cu ghiulurile prin aer și pășind nepăsători prin băltoace cu pantofii de lac și cu un aer de boieri. De antebrațul fiecăruia atîrna o pungă de plastic transparentă. Pe fundul fiecăreia se lățeau unsuroase niște brînzoaice. Degetele intrau lacome, cu tot cu mînecile negre, din piele, și se chinuiau să smulgă o bucată. Da' ce să vezi? Brînzoaica parcă-i vie! Sare în sus, în jos, în lături, se trage pe pereții pungii, alunecă, marcîndu-și
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
Constantin Țoiu De la turceasca...Tulce ,... loc numit de geți Aegyssus, (romanizat) Dunărea întâlnind vechiul lanț muntos hercinic, o ia decisă spre mare, lățindu-se acolo și făcând . De pe una din cele șapte coline ale cetății de la acest cot al fluviului, se vede ceea ce localnicii au numit "cotul pisicii", - denumire nostimă, ca și cum Dunărea ar deveni aici o pisică făcând speriată un salt lung în dreapta
Delta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8187_a_9512]
-
Marina Constantinescu Zi de duminică. Ciudată. Într-o parte a orașului este potop, în cealaltă, soarele se lățește pe cerul senin. Apoi, situația se inversează. O dată, și-ncă o dată, și-ncă o dată"Orașul întreg pare că se învîrtește într-un carusel imens. Senin-ploaie, senin-ploaie, ploaie-ploaie, ploaie. "Apă cît vezi cu ochii"". Mi s-a murat și sufletul. Merge
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]