1,916 matches
-
a lovit familia bunicului meu patern, a cărui casă a fost rasă de pe fața pământului în Ploiești, la 5 mai 1944, cu ocazia bombardamentului american din acea zi, din fericire soldat fără victime omenești pentru familia noastră. Bunicul lucra ca lăcătuș mecanic la Căile Ferate Ploiești-Văleni și era capul unei familii cu cinci copii. Demersul meu de-acum un an si jumătate mi se părea îndreptățit, mai ales de faptul că în condițiile unui Parteneriat Strategic dintre SUA și România, pus
„- Chiar lu’ domnu’ Obama vreți să i-o trimiteți?!” Într-o dimineață ploioasă, la oficiul poștal dintr-un cartier de la marginea Bucureștiului și a lumii () [Corola-blog/BlogPost/337998_a_339327]
-
și Estul Europei: umor turcesc în Unchiul (r. Mehmet Yamak), care pare mai mult haz de necaz, umor nostalgic rusesc în Gorbatov (r. Nikita Ordynskiy) și umor suprarealist din Cehia în Bulele nu mint, în timp ce grecii fac mișto de hoți (Lăcătușul, r. Miltiades Christides), iar Cipru livrează umor clasic și macabru (5 Ways 2 Die, r. Daina Papadaki). Juriul competiției de scurtmetraj este format din regizoarea și scenarista Iulia Rugină, monteurul Eugen Kelemen, producătorul Dan Burlac și criticul și jurnalistul de
Diversitate culturală, tensiuni geopolitice și umor balcanic în competițiile de scurtmetraj și documentar ale Festivalului Internațional de Film Buzău [Corola-blog/BlogPost/100606_a_101898]
-
urca pe scena de NEWCOMERS Spellground în perioada 12 - 14 august. Mai mult, vor avea mai multe șanse să ajungă și la alte concerte și fani prin materialele de promovare pe care Spellground le pune la dispoziția câștigătorilor. Juriul Andrei Lăcătuș (Shurubel) Om de televiziune, radio, Dj și social media (cunoscut pentru proiectul 10Lucruri). Poate să te facă să râzi în mai puțin de 5 minute, dar poate să te facă să dansezi în mai putin de 3. Dan Byron Membru
VÂNĂTOAREA ARTIȘTILOR! [Corola-blog/BlogPost/100621_a_101913]
-
deplasat la un abataj care era posibil să se fi întâmplat un eveniment. Aici aveam să aflu unde se întâmplase accidentul. M-am întors cu mare grabă spre abatajul indicat. Ce se întâmplase? Cu toată interdicția și dispoziția scrisă un lăcătuș s-a aventurat pe traseul INTERZIS. Astfel că fără să țină cont de noile condiții s-a deplasat pe acel traseu. Având trusa cu scule din dotare cu el, nu și-a calculat bine că din mers poate atinge un
ACCIDENT MINIER SUBTERAN CARE PUTEA FI EVITAT! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343823_a_345152]
-
la fața locului mi-am dat seama de situația creată. Între timp venise la fața locului șeful de raion inginerul miner Vasile CĂPRAR, care cunoștea topografia obiectivului și ordinele date au fost benefice. Personal m-am implicat în salvarea captivului lăcătuș împreuna cu șeful de brigadă. Am reușit să ne apărăm de căderile de roci care continuau să cadă aruncând niște table de burlane deasupra surpării pentru a ne proteja noi și cel surprins. La nivelul inferior minerul șef de schimb
ACCIDENT MINIER SUBTERAN CARE PUTEA FI EVITAT! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343823_a_345152]
-
Acasa > Impact > Libertate > KASHTALEII, VĂTAFII NEO-MEDIEVALI AI ȚIGANILOR Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2188 din 27 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mircea Lăcătuș, romii sunt papagali eterni la porțile otomane ale cunoașterii gajeilor. Atitudinea servilă a acestor autentici vătășei moderni produce de 27 de ani zero performanță la nivelul comunităților tradiționale țigănești. Romii continuă să fure și să dispere Comunitatea Europeană. Motivul? Vătafii
KASHTALEII, VĂTAFII NEO-MEDIEVALI AI ȚIGANILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343915_a_345244]
-
soft edition îmbrobodită cu diplomă de fuckultate. Este un adevărat Kur Fuck Klan educațional în care ereticii ca mine nu au ce căuta. Intelectualii cla(sc)ați posedați de cunoașterea incertă a istoriei romilor sunt de preferat. Genunchiștii, linge-tălpiștii. Mircea Lăcătuș, m-ai întrebat cu ce drept scriu eu despre istoria romilor. M-ai întrebat cine mi-a dat dreptul să scriu despre romi. Îți răspund, sculptorule: CUNOAȘTEREA LIMBII ROMANI MI-A DAT DREPTUL SĂ SCRIU DESPRE ISTORIA ROMILOR. Căci în
KASHTALEII, VĂTAFII NEO-MEDIEVALI AI ȚIGANILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343915_a_345244]
-
Nou 1956-1957, anul ,,contrarevoluției” din Ungaria, când am stat primele trei zile în Spitalul ,,Maica Precista” din Roman, alături de tatăl meu - căci apoi, a stat mama cu el, aproape trei luni de zile lângă soțul imobilizat la pat; lucram ca lăcătuș mecanic la Fabrica de Ceramică Roman, trecând apoi la Șantierul I.C.S.I.M. - care a construit Fabrica de Țevi Roman, de unde aveam să plec la facultate, s-a pus problema ,,către ce te îndrepți?”, mama mea optând pentru; ,,ar fi bine să
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
de lentile la Leyda (Olanda) și aceea de filosof al modernității, capabil să depășească toate conflictele religioase; așadar care suportase metamorfoza, care îl transforma pe Baruch în Spinoza! Contactul, prin lectură continuă, cu literatura universală și națională, în timp ce lucram ca lăcătuș, fie la Fabrica de Ceramică Roman, fie pe Șantierul I.C.S.I.M ce construia Fabrica de Țevi Roman, m-a îndreptat către cunoașterea vieții și operei unor romancieri: Balzac, Byron, Walt Whitman, Emil Verhaeren etc. dar și a unor scriitori, ca
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
SCRIITOR-TOMA G. ROCNEANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2088 din 18 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Toma G. ROCNEANU Născut 18 noiembrie 1943,în Rodna Veche, județul Bistrița - Năsăud, nume Tomas Gross. A absolvit Școala profesională, pofil lăcătuși de mină (1960) și Școala tehnică de maiștri (1967), ambele la Grupul Școlar Minier Baia Mare. A lucrat ca lăcătuș în mina Rodna, din 1962 la E. M. Săsar, Cianurație, anul stabiliriii în Baia Mare Armata a făcut-o în anii 1963-1965 la-Sibiu
FIȘE DE SCRIITOR-TOMA G. ROCNEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373930_a_375259]
-
Toma G. ROCNEANU Născut 18 noiembrie 1943,în Rodna Veche, județul Bistrița - Năsăud, nume Tomas Gross. A absolvit Școala profesională, pofil lăcătuși de mină (1960) și Școala tehnică de maiștri (1967), ambele la Grupul Școlar Minier Baia Mare. A lucrat ca lăcătuș în mina Rodna, din 1962 la E. M. Săsar, Cianurație, anul stabiliriii în Baia Mare Armata a făcut-o în anii 1963-1965 la-Sibiu, UM 01512. A făcut Școala tehnică de maiștri (1965-67) apoi ca tehnician electromecanic la Grupul Școlar Minier, iar din
FIȘE DE SCRIITOR-TOMA G. ROCNEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373930_a_375259]
-
atunci nu fusese tocmai un abstinent, dar de atunci încolo a luat-o de-a binelea pe arătură. La casă n-a mai făcut nimic, a lăsat-o de izbeliște. Așa arată și acum... Mai încolo se află casa fostului lăcătuș Pfaff. Pare cea mai nenorocită dintre toate. Noul stăpân i-a amenajat o mansardă, iar lateral, chiar sub acoperiș, i-a atârnat un balcon din fier forjat, cu forme bombate în partea inferioară, care se potrivește cu ansamblul ca nuca
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
sau mai scurtă în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de dispariție), precum tâmplari, cizmari, zidari, lăcătuși ș.a. Chiar neologisme din tehnologia I.T. devin repede arhaisme (pick-up, dischetă, player, recording) prin apariția unor noi tehnologii și produse care satisfac necesitățile oamenilor, tot mai pretențioase din acest domeniu. • APARIȚIA unor expresii sau cuvinte simple și scurte , care definesc
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > CĂRUȚĂ DIN INIMA MEA Autor: Daniel Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Mircea Lăcătuș [Lăcătuș] este poet și sculptor rrom. Evenimentele sângeroase care au urmat după revoluția din decembrie 1989, Mineriadele din 1990 și 1991, l-au obligat să părăsească definitiv România. „Căruță din inima mea”, apărută în volumul [bilingv] Rund um meine Eltern
CĂRUȚA DIN INIMA MEA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372901_a_374230]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > CĂRUȚĂ DIN INIMA MEA Autor: Daniel Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Mircea Lăcătuș [Lăcătuș] este poet și sculptor rrom. Evenimentele sângeroase care au urmat după revoluția din decembrie 1989, Mineriadele din 1990 și 1991, l-au obligat să părăsească definitiv România. „Căruță din inima mea”, apărută în volumul [bilingv] Rund um meine Eltern eine
CĂRUȚA DIN INIMA MEA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372901_a_374230]
-
pădurea sub moșiile de cer doar plânset se auzea și dans din când în când mai muream și eu atunci doar atunci primeam țărâna acolo pentru-nălbirea oaselor mereu rămânea afară un nor în formă de câine ca să mă plângă (Mircea Lăcătuș) *** O vurdon andar mirro ilo beślem kaj o śird ’haj aźukerdem o kamipen nijekh phuvăqi muśtek ći liem ’haj kaj sekon ilesqo ćhalavdipen ćhinavas manθar jekh bodlipnasqo kotor savorre ćiriklănça maravas leș e karfinănça opral e paśavre le ilesqe kerindoj
CĂRUȚA DIN INIMA MEA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372901_a_374230]
-
peș vi khelipen kana ’haj kana po meravas vi me fèrdi kodole vaxtesθe liavas śukiphuv kothe andar e kokalenqo parnŏvipen savaxt aćhelas avrăl jekh maruth sar jekh ӡukel kaj te rovel palal manθe (traducere în limba rromani: Daniel-Samuel Petrila) Mircea Lăcătuș [Lăcătuș], Autoportret (sursă foto: din arhiva personală a autorului) Nr. 474/ 22.01.2017, publicat pe: www.literaturadeazi.ro Referință Bibliografica: Căruță din inima mea / Daniel Samuel Petrila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2217, Anul VII, 25 ianuarie 2017
CĂRUȚA DIN INIMA MEA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372901_a_374230]
-
vi khelipen kana ’haj kana po meravas vi me fèrdi kodole vaxtesθe liavas śukiphuv kothe andar e kokalenqo parnŏvipen savaxt aćhelas avrăl jekh maruth sar jekh ӡukel kaj te rovel palal manθe (traducere în limba rromani: Daniel-Samuel Petrila) Mircea Lăcătuș [Lăcătuș], Autoportret (sursă foto: din arhiva personală a autorului) Nr. 474/ 22.01.2017, publicat pe: www.literaturadeazi.ro Referință Bibliografica: Căruță din inima mea / Daniel Samuel Petrila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2217, Anul VII, 25 ianuarie 2017. Drepturi
CĂRUȚA DIN INIMA MEA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372901_a_374230]
-
C. Ion, alias ION IANCU VALE, s-a născut la 2 mai 1947, în comuna Pietroșița, județul Dâmbovița. Cursurile școlii elementare în comuna natală, continuate în Sinaia, Fieni, Brașov și București. A practicat mai multe profesii și activități precum: strungar, lăcătuș, muncitor forestier, mic funcționar, fotograf, geolog, ziarist, animator cultural... Ion Iancu Vale este ceea ce se cheamă, prin excelență, un autodidact, fiind un cititor înrăit și un neobosit peregrin având deviza: „O clipă de răgaz două, trei pagini”. El a colindat
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
se spune în popor, credincioasă și cu un simț al dreptății destul de bine dezvoltat. Aveam unele discuții cu ea foarte interesante, îmi povestea uneori despre trecutul ei, muncise ca femeie de servici la o școală, iar bărbatul ei lucrase ca lăcătuș mecanic, nu avuseseră copii doar înfiaseră unul. Casa ei nu era prea mare, însă bine construită cu o sufragerie mare, hol și două camere, în acea casă simțeam o liniște deplină. Venea mereu la Tudora o vecină de a ei
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
-e la pl. în dialectele căldărarilor, lovarilor, ursarilor, în graiurile domneștilor, ‘carpaticilor’ din Mera, bumbăcarilor, toate vorbite în România. laźa.v/o, -e sau laʒa.v/o, -e s.m. rușine (1) semnalat de Daniel Samuel Petrilă (2) Ileana Lăcătuș, Csilla Könczei, ILONKA NENI (3) Gríbusyi-Ruja Alexandru (läjśikon rrom), E NÌKA DE PE LĚN (4) Luminița Mihai Cioabă, GHID DE DE CONVERSAȚIE [rumïnisko-rromano] Referință Bibliografică: SUFIXUL -B`EN / Sorin
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
cumpăram de la pescari, la șase dimineața, înainte de sosirea Pasagerului .Mergeam pe malul comunei Crișan, în camping, și nu prea aveai unde să pescuiești, decât în canalul de lângă căsuțe, sau pe brațul Sulina. Gică era maistru principal la o echipă de lăcătuși pe șantierul unde lucram și îl ajutasem să obțină niște lucrări de lăcătușerie în sectorul reparații nave, contribuind astfel, la o mai bună salarizare a oamenilor săi, pentru lucrările executate. Așa ne-am înprietenit. Acum avea sarcina să pregătească mămăliga
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
noapte. În tot acest vacarm, de genul hărmălaiei din decembrie '89, grecul Petre MARINESCU, marele vârf al celor de la CSU, colegul cândva în atac al ”prințului” Gicu DOBRIN, cel care i-a crescut efectiv pe un Tudorel STOICA sau Marius LĂCĂTUȘ, ultimul având în poartă pe un excepțional Narcis COMAN și pe banca tehnică pe Nicolae PROCA, are curajul să-și ducă visul de acum un deceniu mai departe, organizând o nouă ediție din Memorialul ”Ion Zaharia”, e drept într-un
MEMORIALUL ION ZAHARIA, LA UN DECENIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372183_a_373512]
-
Tulcea, spre Sulina, Chilia sau Sfântul Gheorghe (n.aut.)]. Mergeam pe malul comunei Crișan, în camping, și nu prea aveai unde să pescuiești, decât în canalul de lângă căsuțe, sau pe brațul Sulina. Gică era maistru principal la o echipă de lăcătuși pe șantierul unde lucram și îl ajutasem să obțină niște lucrări de lăcătușerie în sectorul reparații nave, contribuind astfel, la o mai bună salarizare a oamenilor săi, pentru lucrările executate. Așa ne-am înprietenit. Acum avea sarcina să pregătească mămăliga
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
mine, m-a înștiințat că este o școală de muzică la Chișinău. Cum îmi căzuse pofta de a merge la școala de meserii, acolo unde, în timpul și după ea, era să mă hrănească și să mă îmbrace. Posibil că și lăcătuș aș fi fost eu bun o vreme, deși nu prea îndelungată vreme, fiindcă nu-mi place să fac una și aceași tot timpul. Eu unul aș schimba ceva din procesul stabilit de către cineva anume pentru a progresa, pentru a ‘renova
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]