1,307 matches
-
a scris feeria în versuri Legenda lăcrămioarei (1941), deosebit de atractivă pentru cei mici, ca și pentru cei mari. SCRIERI: Drăcovenii, Timișoara, [1933]; Epigrame, Timișoara, 1935; Adakaleh, Timișoara, 1936; Epigrame, Timișoara, 1939; Carol al II-lea, Rex Dacorum, Arad, 1939; Legenda lăcrămioarei (în colaborare cu Cesar Pruteanu), București, [1941]. Repere bibliografice: Ion I. Mioc, Precursorul epigramei bănățene, „Merci. Pardon. Scuzați”, I, 1990, 4. C.Bz.
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
teatru, fără să exceleze, așa cum a făcut-o în literatura pentru copii. SCRIERI: Litanii de seară, București, 1942; Nucul lui Toderiță, București, 1952; Ciuboțelele ogarului,București, 1954; Nuielușa de alun, București, 1954; Poveste mică pentru cei mici, București, 1954; Povestea lăcrămioarelor, București, 1955; Profesorul cel nou, București, 1955; Izvorul fermecat, București, 1956; Minunata-mpărăție cu palate de hârtie, București, 1957; La „Drumurile lumii”, București, 1959; Poiana lunii, București, 1960; Onică, București, 1962; Vineri la amiază..., București, 1962; Drumul spune povești, București
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
de literatură română antimonarhică, pref. edit., București, 1972. Ediții: Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului. Moș Anghel, pref. edit., București, 1972; Anton Pann, Povestea vorbii, pref. edit., București, 1973; Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte, pref. edit., București, 1976; V. Alecsandri, Doine. Lăcrămioare. Suvenire. Mărgăritărele, postfața edit., București, 1984; Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă, postfața edit., București, 1986; Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, postfața edit., București, 1988; Ion Ghica, Din vremea lui Caragea. Scrisori către Vasile Alecsandri, postfața edit., București, 1992. Repere bibliografice: Șerban
HANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287411_a_288740]
-
din glasul tău, acel ecou Ce mi-a lăsat în gând acorduri minunate. Tu ești crăiasa mea prin florile de câmp, Iubirea inimii din serile de vară... Ești amintirea care aduce-un anotimp Legat la ochi, cu-n fir de lăcrămioară. Purtați de-un vis prin viața noastră Lăsăm iubirii lacrima s-o ducă-n zări... Tu vei rămâne steaua mea albastră, Ce-mi luminează drumul către zori. Prin toamna mângâiată de-amintiri Te-ascund sub frunza care pleacă-n nori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
să fur, din glasul tău, acel ecouCe mi-a lăsat în gând acorduri minunate.Tu ești crăiasa mea prin florile de câmp,Iubirea inimii din serile de vară...Ești amintirea care aduce-un anotimpLegat la ochi, cu-n fir de lăcrămioară.Purtați de-un vis prin viața noastrăLăsăm iubirii lacrima s-o ducă-n zări...Tu vei rămâne steaua mea albastră,Ce-mi luminează drumul către zori.Prin toamna mângâiată de-amintiriTe-ascund sub frunza care pleacă-n nori,Am sa păstrez petalele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Acasa > Poezie > Delectare > LĂCRĂMIOARE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1923 din 06 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului LĂCRĂMIOARE E șansa, doar, cea care mă conduce Și-n cercul meu cel strâmt mă regăsesc, Rutina pare drept ceva firesc, Eu nu sunt răstignit
LĂCRĂMIOARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381323_a_382652]
-
Acasa > Poezie > Delectare > LĂCRĂMIOARE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1923 din 06 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului LĂCRĂMIOARE E șansa, doar, cea care mă conduce Și-n cercul meu cel strâmt mă regăsesc, Rutina pare drept ceva firesc, Eu nu sunt răstignit pe nicio cruce. Fantasme-nfricoșate iarăși cresc, Secundele se fac, mai mult, caduce Și nu mai
LĂCRĂMIOARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381323_a_382652]
-
nu mai știm, când suntem la răscruce, Spre care timp cărările pornesc. Când clipa-i tot mai neagră și mai sumbră Și-n urma ei un ceas întreg se strânge, Poteca mi se pierde în penumbră, Iar sub copaci și lăcrămioara plânge. Și eu rămân ființă fără umbră, Când, fără tine, soarele se frânge. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: LĂCRĂMIOARE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1923, Anul VI, 06 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
LĂCRĂMIOARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381323_a_382652]
-
Și-n urma ei un ceas întreg se strânge, Poteca mi se pierde în penumbră, Iar sub copaci și lăcrămioara plânge. Și eu rămân ființă fără umbră, Când, fără tine, soarele se frânge. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: LĂCRĂMIOARE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1923, Anul VI, 06 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LĂCRĂMIOARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381323_a_382652]
-
Simuț, Incursiuni, 383; Constantin Coroiu, Originile literaturii române, ALA, 1997, 379; Antonio Patraș, Au și cărțile soarta lor, ALA, 2000, 513; Nicolae Crețu, Jurnalul „de sertar” și „Athanorul” comunist, CL, 2000, 3; Doina Curticăpeanu, Urcarea „muntelui alb”, F, 2000, 3; Lăcrămioara Petrescu, Un scriitor necunoscut?, JL, 2000, 3-6; Gheorghe Grigurcu, Un spirit captiv, RL, 2000, 27; Alexandra Olivotto, Un jurnal, o stare, o metodă, RL, 2000, 30; Marian Barbu, Oricând despre rădăcinile culturii românești, CNT, 2000, 46; Antonio Patraș, O nouă
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
Crăciun, Gheorghe Schwartz, Ștefan Caraman, Răzvan Petrescu, Horia Gârbea ș.a. Cronica și comentariul literar, eseistica și publicistica beneficiază de contribuțiile lui Cornel Regman, Al. Protopopescu, Marin Mincu, Enache Puiu, Alex. Ștefănescu, Mirela Roznoveanu ș.a. Dintre tineri se remarcă Mădălin Roșioru, Lăcrămioara Berechet și Ileana Marin. Un compartiment remarcabil e reprezentat de interviurile și anchetele susținute și în anii ’80, dar și după 1989, titlurile dezbaterilor fiind edificatoare: Există un specific dobrogean? (1-2/1993), Scara de valori a literaturii române contemporane (3
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
-șef: Gheorghe Izbășescu; consiliul consultativ inițial: Sorin Antohi, Liviu Antonesei, Al. Călinescu, Gheorghe Crăciun, Radu Călin Cristea, Marin Mincu, Cristian Simionescu, Radu G. Țeposu; colegiul redacțional: Sever Avram, Petru Cimpoeșu, Gabriel Drug, Cornel Galben, Marilena Mardale, Valentin Rădulescu, Ion Vaciu, Lăcrămioara Vodă, ulterior fiind cooptați Victor Ciochină, Eugen Grigore, Felix Lupu, Catiușa Popescu, Livia Batog. De la numărul 4-6/1992 poartă mențiunea, discutabilă, „Revistă fondată la 1919 de E. Lovinescu”, iar de la numărul 1-3/1995, când își modifică și formatul, se specifică
ZBURATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
afle numerele. 5. Într-o cutie erau bile roșii, verzi și albastre, astfel: 26 nu erau albastre, 32 nu erau roșii, iar 30 nu erau verzi. Câte bile de fiecare culoare erau? 6. Vasilica a vândut flori: lalele, zambile și lăcrămioare. Dintre acestea 21 nu erau lalele, 27 nu erau zambile și 24 nu erau lăcrămioare. Câte flori din fiecare fel a vândut Vasilica? 7. Elena și Andra au împreună 94 timbre. Dacă Elena i-ar da Andrei 14 timbre, ele
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
erau albastre, 32 nu erau roșii, iar 30 nu erau verzi. Câte bile de fiecare culoare erau? 6. Vasilica a vândut flori: lalele, zambile și lăcrămioare. Dintre acestea 21 nu erau lalele, 27 nu erau zambile și 24 nu erau lăcrămioare. Câte flori din fiecare fel a vândut Vasilica? 7. Elena și Andra au împreună 94 timbre. Dacă Elena i-ar da Andrei 14 timbre, ele ar avea același număr de timbre. Câte timbre are fiecare fetiță? 8. Marius și Vasilică
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
dar apoi se lasă acaparat de teatru. S-a bucurat de bune aprecieri, nu numai din partea publicului. Titu Maiorescu îl recomanda ca pe un creator, pe scenă, al limbii de salon. Piesele așa-numite „de salon” ale lui P.-M. (Lăcrămioare, editată în 1893, Flori de piatră) au un dialog suplu, alert, câteodată spiritual. Cu subiecte împrumutate dintr-o ambianță apropiată spectatorului (familia, cu problemele ei, căsătoria, cu bucuriile și neplăcerile inerente), comediile sale dezinvolte, de o anume grație, vădesc și
POLIZU-MICSUNESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
aici, accesele retorice sau unele pasaje inundate de un lirism abundent, dar factice. În afara unei expresii de o anume mlădiere și acuratețe, meritul lui P.-M. este acela de a fi încercat să elaboreze un teatru de factură modernă. SCRIERI: Lăcrămioare, București, 1893; Pământ, București, 1910; Opere complete, I, îngr. și pref. Virgil Zaborovschi și Paul I. Papadopol, București, 1920. Repere bibliografice: I.C.B. [Ion C. Bacalbașa], M. Polizu-Micșunești, „Steagul”, 1916, 180; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1944, 223-226; Brădățeanu, Istoria
POLIZU-MICSUNESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
curs de literatură franceză. SCRIERI: Trepte, Craiova, 1944; Anotimpuri, Craiova, 1946; Vasile Alecsandri și Elena Negri. Cu un jurnal inedit al poetului, București, 1947; Traian Demetrescu, București, 1967; Elena Farago, Craiova, 1975; Crucea împușcaților. 1907, Craiova, 1982. Ediții: Vasile Alecsandri, Lăcrămioare, București, 1947; Traian Demetrescu, Scrieri alese, pref. edit., București, 1968; Traian Demetrescu, Elena Farago, Corespondență, București, 1976; E. Lovinescu, Corespondență cu Mihail Dragomirescu și Elena Farago, introd. edit., Craiova, 1976; Elena Farago, Versuri, introd. edit., Craiova, 1978. Repere bibliografice: C.
PAPASTATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
A mai colaborat la multe alte publicații, între care „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Universul”, „Radio”, cu proză, versuri, recenzii și articole diverse. Scriitorul Radu Boureanu este fiul său. Povestiri din copilărie (1905) și culegerea de versuri Povestea lăcrămioarei (1908) sunt scrieri imature, repudiate mai târziu de autorul lor. Începând cu volumul O istorie din alte vremuri (1921), B. e atras de aura fabuloasă a trecutului și fantazează romanțios pe marginea unor pagini de cronică, înțelegând epicul numai ca
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
redactor al colecției „Nuvela”, în cadrul căreia a mai semnat și cu pseudonime (Baldovin, Tugomir, Vana Umbră). Piesa Alt Heidelberg de W. Meyer-Förster, în traducerea lui, a fost jucată la Teatrul Național din Iași. SCRIERI: Povestiri din copilărie, București, 1905; Povestea lăcrămioarei, Iași, 1908; O istorie din alte vremuri, București, 1921; Mitologia Eddelor (scandinavă), București, 1922; Într-o noapte de vară, București, 1922; Comoara logofătului, București, 1922; Sufletul ruinelor, București, 1923; Sărmanii oameni!, București, 1925; Lupii, București, 1925; Povestiri de pe dealuri, București
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
din Caucaz și alte povestiri, București, 1929, L. Tolstoi povestind copiilor, București, 1930; O. Wilde, Casa cu rodii, București, f.a.; J. W. Goethe, Povestea vulpoiului șiret, București, 1931; Gérard de Nerval, Mâna vrăjită, București, f.a. Repere bibliografice: I. C. Negruzzi, „Povestea lăcrămioarei”, AAR, partea administrativă, t. XXXI, 1908-1909; S.S. [Scarlat Struțeanu], „O istorie din alte vremuri”, ALA, 1921, 4; V. Rugă [Vintilă Russu-Șirianu], „O istorie din alte vremuri”, FLR, 1922, 9; N. Iorga, Cei nebăgați în seamă, UVR, 1925, 33; N. Iorga
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
cu traduceri din creația poetică a lui Vasile Alecsandri. B. este primul maghiar care a publicat volume de traduceri din poezia lui V. Alecsandri; Emlék [Suvenire] (1935) a apărut cu introducerea și notele traducătorului, cel de al doilea volum, Könnycseppek [Lăcrămioare] (1938) a fost editat, de asemenea, cu un studiu introductiv semnat de B. despre viața lui Alecsandri. Traduceri: V. Alecsandri, Emlék [Suvenire], Cluj, 1935, Könnycseppek [Lăcrămioare], introd. trad., Budapesta, 1938. Repere bibliografice: Endre Károly, V. Alecsandri, „Emlék”, „Erdélyi Helikon”, 1935
BARDÓCZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285639_a_286968]
-
1935) a apărut cu introducerea și notele traducătorului, cel de al doilea volum, Könnycseppek [Lăcrămioare] (1938) a fost editat, de asemenea, cu un studiu introductiv semnat de B. despre viața lui Alecsandri. Traduceri: V. Alecsandri, Emlék [Suvenire], Cluj, 1935, Könnycseppek [Lăcrămioare], introd. trad., Budapesta, 1938. Repere bibliografice: Endre Károly, V. Alecsandri, „Emlék”, „Erdélyi Helikon”, 1935, 7; Gáldi László, Vasile Alecsandri, „Emlék”, „Vasárnap”, 1935, 23; A. P. Todor, V. Alecsandri în limba maghiară, PL, 1936, 3; Gáldi László, Vasile Alecsandri, „Kőnnycseppek”, „Vasárnap”, 1938
BARDÓCZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285639_a_286968]
-
Helikon”, 1935, 7; Gáldi László, Vasile Alecsandri, „Emlék”, „Vasárnap”, 1935, 23; A. P. Todor, V. Alecsandri în limba maghiară, PL, 1936, 3; Gáldi László, Vasile Alecsandri, „Kőnnycseppek”, „Vasárnap”, 1938, 9; Lörinczi László, Vasile Alecsandri, „Könnycseppek”, „Erdélyi Helikon”, 1938, 8; A. P. Todor, „Lăcrămioare” de V. Alecsandri în traducere maghiară, CL, 1939, 1. O.K.
BARDÓCZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285639_a_286968]
-
Cornelia din Moldova, Elena Hübsch, Ana Ciupagea, Constanța D. Barzon, Ecaterina V. Eleuterescu, precum și Al. Candiano-Popescu și Al. Obedenaru. Câteva nuvele și schițe dădeau Elena Hübsch, autoare și a unor „cugetări”, și Paulina Genuneanu. M. Polizu-Micșunești publică fragmente din piesa Lăcrămioare, iar Maria D. Ghika, traduceri în limba franceză din poeziile lui V. Alecsandri. R.Z.
ALTIŢE SI BIBILURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285312_a_286641]
-
În orice caz, Își folosește clar creierul. Nici nu mi-a trecut prin cap vreodată să aflu de unde vine apa. Trebuie să fie un puț. Ca să vezi! Și stăm aici de când aveam zece ani. 8 iunie, 1949. Sunt În Gemeni. Lăcrămioara e floarea semnului meu zodiacal. Știi că lăcrămioara e foarte otrăvitoare? Ne-am mutat de ziua mea. N-a fost nici o petrecere. Duba s-a Înțepenit Între stâlpii porții În ziua mutării. Deci nu e apă de la municipalitate - sunt atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]