1,287 matches
-
Cănd prin tufe, cumintele, Ierburi cuprindeau altarul. De atunci cu Luna rece Codrii lin mă împresoară, Iar prin timpul care trece Mă renasc a doua oară. Dr. Ioan MIRON medic primar de familie și doctor în științe medicale Referință Bibliografica: Lăcrimând de dimineață, / Miron Ioan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2038, Anul VI, 30 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Miron Ioan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LĂCRIMÂND DE DIMINEAŢĂ, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370043_a_371372]
-
lăsat ,,Luceafărul..." pe creste. Să-l readucă în ,,Vatra Românească", Cu ecou de trâmbițe și cavale, „Timpul" din tipar va ști să grăiască Eternitatea gândurilor sale. De doru-i doinește lira în cuvânt, Iar iubirea îl cheamă din vecie, Când flori lăcrimează pe mormânt, Cu tristețea ce plouă-n poezie. Dorul tremură-n unde pe izvoare Și freamătă-n păduri cutreierate, Iar codri-și lasă dorința în chemare, Cu ploi de frunze-n toamne repetate. Tristețea vibrează-n suflet fremătând, La confrați
OMAGIERE EMINESCIANĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370065_a_371394]
-
Sentiment > DESTIN Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Rescris destinul doar cu mâna Ta Ai vrut să pui în toate rânduială, Pășesc prin viață cu sfială Iar bucuriei... îi cer a lăcrima. Prea multe porți păreau de netrecut La fiecare pas necunoscut, Tu ai sperat mereu și ai cusut Nădejdea ca pe-un fir de început! Și ai crezut cât pentru amândoi Că -apare curcubeul după ploi, În geana dimineții doar lumina
DESTIN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370103_a_371432]
-
Simpatie > POARTA ÎNSPRE MAMA Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 1821 din 26 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului câteodată mi-e dor de zilele în care bâjbâiam prin pădure cu tata cineva scrijelise pe un copac numele Ana scoarța lăcrima cu precizia unui ceas tata mă ținea strâns de mână și parcă vorbea cu Dumnezeu când m-a atins în inima mea s-a cârcit o durere,- singura poartă înspre mama fără să ne atingem trecem unul prin celălalt apoi
POARTA ÎNSPRE MAMA de TEODOR DUME în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370117_a_371446]
-
pe Imnul României. Protipendadă intră-n hora frăției și evenimentu-n cartea istoriei. Că nu-i sentiment mai înălțător și sfânt, cum e înfrățirea pe românesc pământ, în horă mă prind, când pun gândul în cuvânt. Cinstire să aduc din condei lăcrimând. 24 Ianuarie © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: MICA UNIRE PENTRU ROMÂNIA MARE / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1484, Anul V, 23 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MICA UNIRE PENTRU ROMÂNIA MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370408_a_371737]
-
aminti doar câteva versuri ce mi-au înrâurit întreaga viață: „Drag poet, iubit părinte,/ De când în lume ai plecat.../ Cu dor în suflet ne-ai lăsdat/ Am rămas ca și-nainte.../ Cu speranțe ne-mplinite”. Ce final!... maestrul Gheorghe Zamfir a lăcrimat cu naiul sfânt, cel vrăjit și dumnezeit... cântându-ne magnifica creație „Doina de jale; un adevărat zeu Pan al zilelor noastre, care ne-a făcut să înțelegem pe deplin vorbele și trăirile sale: „DOINA, regină peste regine, mi-a fost
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
de hoarde de barbari Ce sufletului vor să-i pună ștanțe. Călcând neînfricați peste nevoi În vârf de lance arborând Cuvântul Bieți truditori ai vorbei suntem noi, Dar vom învinge,-așa ne-ajute Sfântul! VIS undeva, pe-o insulă veche lăcrimaseră stelele în palmele cu care voiam să ating cerul degete ostenite curgere lină de pulberi în care soarta-și ascuțise săbiile trudeau s-alunge întunericul dornice să atingă lumina lumina blândă găzduită de pântecele împlinit al lunii ori în trena
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
la prima sa apariție publică, în postura de autor, în același edificiu de cult. Aproape că a citit de pe carte deși, în mod sigur, își pregătise cuvântul! Îi tremura vocea și tremura cartea în mâini, iar ochii aproape că-i lăcrimau când exprima, convingându-ne: "Marilena Velicu este o femeie frumoasă, exuberantă și tonică, pe care o îndrăgești la prima vedere... Iubirile ei tind să atingă absolutul. De aici și ușoara notă de tristețe și zădărnicie ce se desprinde uneori, din
PRINTRE PLĂCUTE AMINTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370562_a_371891]
-
mulți. El era, mai cu seamă la început de eră nouă, dupa Revoluția din 1989, ecoul strigătelor care se auzeau dinspre Basarabia cea cu trupul rupt în două, era frate de suflet cu Grigore Vieru, N.Dabija, soții Aldea -Teodorovici, lăcrima la versurile și cântecele lor, le trimitea scrisori și mesaje din inimă. Mă înscriu în categoria celor care mai cred și acum că strigătele noastre, ale jurnaliștilor de atunci, au schimbat lumea și au făcut-o mai bună, deși unii
SCRISOARE DESCHISĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369383_a_370712]
-
de vremuri ploioase vântul istoriei și gestul grăbit târât prin noroaie ... și poate întâmplător mi-am amintit de Apostol Bologa eroarea istoriei și pământul presărat cu nevinovate cruci ... - “morții măsii! mi se părea că șopteau printre dinți osândiții ce săpau lăcrimând groapa bietului nefericit Și poate nimic n-ar fi fost dacă “mamele” n-ar fi născut fii unii victime alții călăi nemiloși... Păsările cerului au stat de pază lângă leșurile atâtor cuvinte atârnând în lațul timpului fără rost ... - “morții măsii
LEŞUL ATÂTOR CUVINTE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369433_a_370762]
-
nedescifrate-n ham. // Și zilnic faci în lacrimă reci falii, / Înfiorat e-abisul de sub piele. / În sus, pe valuri, spartele vitralii / Cu jind chemând și ciungii către stele. Lângă fântâna seacă, prea adâncă, / Globule prea globale vor vandalii; / [...] // La ordin lăcrimezi între medalii...» (Pe valuri. spartele vitralii, p. 26). Și din partea cealaltă a reliefurilor profund-amare ale zâmbetului, ale râsului, ale hohotului, ori, cel mai des, din reverberarea fulgerată a locului de tangență la realul / semnificațiile latin-imperialei ziceri - care se dorește „îndreptătoare
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
camion, cusute cu sârmă; șapca soioasă și cârpită îi stătea anapoda, parcă i-o așezase cineva cu furca; de sub cozorocul șepcii răsărea sprâncenele ca niște aripioare de fluture; obrajii uscați erau numai vânătăi, iar ochiul stâng, umflat ca o ceapă, lăcrima des.» (p. 40). (5) În Bețivul (pp. 61 - 68), ori, mai bine spus, în interesanta „povestire a pseudobețivului“, vocea auctorială se ivește „prin transfer“ de la eroul panoului central al schiței (evident, fără tangență cu personajul Victor Petrini din Cel mai
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
stelelor a secat. Se ridică de pe scaun și ia un sacou aruncat pe jos în timpul căutărilor. Se îmbracă cu acel sacou și se grămădește pe plapuma ce zăcea pe podea.) A împietrit tot ceea ce este viu. Sunt o piatră ce lăcrimează după iarba din stele. (Se învelește în plapumă.) Acum ce mă fac? Ele s-au ascuns, m-au părăsit. Prin piatra ființei mele nu mai curge nicio picătură de apă. E atât de întuneric. Eu însumi am devenit o stâncă
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
nr. 1734 din 30 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nunta lui Eminescu! Parfumul anilor domnește Pe străzile pline de tei Și Eminescu îi zâmbește Din steaua cu suflet de Zei. Iubirea-i caldă-mbălsămează Moldova și pământu-i sfânt, Copoul veșnic lăcrimează, Purtându-i versurile-n gând. De la poet și-a lui iubită, Din Cerul care i-a unit, Către aleea părăsită Picură gând de bun venit. Așteaptă Iașiul în tăcere, Îl trec fiori de veșnicie! În Catedrală, de Înviere, Va fi
NUNTA LUI EMINESCU! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369571_a_370900]
-
o simțeam în sufletul meu... Moartea unei ființe iubite, doare! Te arde și te chinuie cu fiecare clipă ce trece... Și acum, după trecerea timpului, simt aceeași durere, ce nu vrea să-mi dea pace... ; îmi răscolește sufletul și îmi lăcrimează ochii... Acum cîteva zile, soarta ne-a lovit, din nou... cu o mare și dureroasă pierdere... O rudă, foarte apropiată nouă, ne-a părăsit, în liniște, fără a se plânge de dureri (deși suferea de o boală necruțătoare), luînd calea
MOARTEA MEA... NU MĂ DOARE! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369753_a_371082]
-
mai avea frunze Și ar bate vântul printre crengi uscate, Șoaptele pierdute n-ar mai fi pe buze, Ziua s-ar prelinge ca o stea în noapte. Fără noi în ploaie ar fi doar tăcere, Îngerii din ceruri toți ar lăcrima În biserici goale țipătul de clopot, Pentru Înviere, sfinții s-ar ruga. Și atunci făptura, trezită la viață, Dă o noua formă și un nou destin Răsărit pe geană într-o dimineață, Albul din fecioara florilor de crin. foto Mircea
FĂRĂ NOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368194_a_369523]
-
funerar, Pulsul istoriei să simtă, De sub drapel național. La catafalc fac reverență, Se reculeg în rugăciune Și se închină cu decență, Pentru cea dusă-n altă lume. În semn de respect și omagiu, Covoare de candele și flori Fac sa lăcrimeze cortegiu, De ale istoriei erori. În zi de vară însorită, România-n doliu suspină, Că soarta-i e pecetluită, Anei cu rangul de regină. La catafalc regesc veghează Soldați și fețe-ncoronate, Ce spre rămas-bun priveghează, Pe ce-a dusă-n
MONARHIA-FILE DE ISTORIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362565_a_363894]
-
timpul întregii lumi și inima mea ar bate pentru toți. te caut peste tot și tu ești la o pleoapă distanță, locuiești pe o stradă din mine, ai închiriat un apartament de vise, te simt când oftezi, când râzi, când lăcrimezi, obosită fiind să iubești toate tăcerile mele, dar promit că îți voi spune tot ce nu a fost spus, voi împrumuta litere, dacă va fi nevoie, voi cerși cuvinte noi ca să te scriu așa cum te iubesc, așa cum te simt, frumoasă
TE CAUT de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362636_a_363965]
-
fără să vrem, fără să știm Cu ce am fost, ce am iubit, sau încă mai iubim. Ne așezăm tăcuți, pe colțul unui gând Care ne-a bucurat cândva, sau ne-a durut Și ne privim din nou zâmbind, Sau lăcrimăm durerilor ce le zărim. Ne-atingem sufletul cu-un gând Oriunde-am fi pe-acest pământ Și învățăm, că depărtarea, Nu e distanța dintre noi, ci e UITAREA. Citește mai mult Vezi tu, ce-i amintirea...Lăcașul sfânt, al clipelor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
Acolo ne-ntâlnim fără să vrem, fără să știmCu ce am fost, ce am iubit, sau încă mai iubim. Ne așezăm tăcuți, pe colțul unui gândCare ne-a bucurat cândva, sau ne-a durutși ne privim din nou zâmbind,Sau lăcrimăm durerilor ce le zărim. Ne-atingem sufletul cu-un gândOriunde-am fi pe-acest pământși învățăm, că depărtarea,Nu e distanța dintre noi, ci e UITAREA.... XXIV. DOUĂ DESTINE, de Ana Soare , publicat în Ediția nr. 1908 din 22 martie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
Acasa > Versuri > Istorie > MOR PENTRU POPOR... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1520 din 28 februarie 2015 Toate Articolele Autorului 28 Februarie 2015 „Mor pentru popor,” ce vorbe sfinte! Și îngerii au lăcrimat din cer Când a rostit aceste trei cuvinte Dezbrăcatul de atunci în ger! Sufletul stă în genunchi și-ascultă Cuvintele pe roată cum se frâng, Durerea lor în mine e prea multă, O rabd și niciodată nu o plâng! Azi
MOR PENTRU POPOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370262_a_371591]
-
face! Veniți că, nu e mai bine să calci pământ și să respiri aerul din țări străine! Că nu vor să-ți știe simțiri! Veniți, români compatrioți, de nu știți neamul suspinând în bunici, părinți, fii, nepoți... De dorul vostru lăcrimând! © Maria Filipoiu 1.Decembrie.2014 Referință Bibliografică: VENIȚI, ROMÂNI! / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1432, Anul IV, 02 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VENIȚI, ROMÂNI! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370260_a_371589]
-
Stihuri > Anotimp > ZI DE SEPTEMBRIE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1705 din 01 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului ZI DE SEPTEMBRIE Din fag o frunză se desprinde. ‚,O, zice codrul, nu-i nimica!’’; Dar toamna zările cuprinde Și lăcrimează-un pic bunica. S-a-mpodobit iarăși grădina Cu zeci și zeci de crizanteme Și-a-ngălbenit de tot călina; Ia uite ce splendidă vreme! Scorușul are poame roșii, Un stol de gâște cerul taie, Munții-nsetați, doar ei, coloșii, Tânjesc după o mică
ZI DE SEPTEMBRIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370290_a_371619]
-
ce splendidă vreme! Scorușul are poame roșii, Un stol de gâște cerul taie, Munții-nsetați, doar ei, coloșii, Tânjesc după o mică ploaie. Din fag o frunză se desprinde. ,,O, zice codrul, nu-i nimica!’’; Dar toamna zările cuprinde Și lăcrimează-un pic bunica. Referință Bibliografică: ZI DE SEPTEMBRIE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1705, Anul V, 01 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ZI DE SEPTEMBRIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370290_a_371619]
-
UNUI PĂRINTE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului D U R E R E A U N U I P Ă R I N T E (doliu național) Candela mai lăcrimează după tine, fiiul meu!... Picături de ceară caldă, cad și sfârâiesc mereu. Of! secați sunt ochii mei de durerea ne-ncetată, Viața-n doliu mi-e cernită, soarele nu se arată. Copil drag, n-am să te văd, dar în flacăra
DUREREA UNUI PĂRINTE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353284_a_354613]