517 matches
-
bere. Se lăuda că a apărut într-un film și ne-a arătat un caleidoscop pe care, cică, i-l dăduse regizorul. Mai toate fetele primesc de la regizori flecuștețe ieftine, dar al lui Betty era scump. Era agățat de un lănțișor și avea o cutiuță de catifea. Îmi amintesc că în seara aia Betty era în al nouălea cer, și sporovăia fără încetare. — Ți-a spus cumva titlul filmului? Sheryl clătină din cap. — Nu. — A pomenit vreun nume legat de filmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
încheiem farsa asta? — Ajungem și acolo. Ți-a povestit vreodată Betty că ar fi jucat într-un film? — Nu, dar era leșinată după lumea filmului. Ți-a arătat vreodată un caleidoscop în miniatură? O jucărioară cu lentile, agățată de un lănțișor? — Nu. — Dar Linda? Ea s-a lăudat că a apărut în vreun film? — Nu, vorbea doar despre iubitul ei din Cucuieți. — Ai idee unde s-ar duce dacă ar da de necaz? — Da. La Cucuieții din Deal, statul Nebraska. În afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ce îi dădea o aureolă aparte. Când îl luai, lumina mă înconjură și pe mine. Iar când Angi îmi dădu ușor părul la o parte, lăsând-mi pielea gâtului sensibilizată în zonele atinse, pentru a-mi pune la gât un lănțișor deosebit, lumina îl cuprinse. Eram amândoi protejați de o aureolă ce ne închidea într-o lume numai pe noi doi. Îmi luă mâna, o sărută, învârtindu-mă o dată mă conduse la masă. Îmi trase scaunul, puse muzică și se așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Deși primăvară, frunzele se-ngălbeneau și picau. Valurile se destrămau. Chinurile și năpasta își cunoșteau și ele sfârșitul. În basmele amerindienilor, preafericiților prinți, convertiți și excomunicați în aceeași zi, li se retează dintr-o singură lovitură gulerele, cărțile de rugăciuni, lănțișorul, grumazul. Toți se chinuie puțin, se agită pentru o clipă, asudă, transpiră, dar se trezesc apoi în fotoliul de piele scos pe verandă, bând coniac albanez și numărîndu-și degetele. Doar Celestin era profund supărat de câte șuturi în fund continua
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
treia zi. Străbătîndu-și odăița în lung și în lat și memorîndu-i acestui Victor inept punctele slabe de poet și prozator încă nerealizat, de șoldul încă înțolit în costum interbelic, de flanel, al Prigonitorului, se izbeau, la fiecare pas, înșirate pe lănțișor de argint, sfârcurile urechilor stângi ale lui Celestin și Ulpiu Sargețius Galopenția. Scalpuri ciudate, la care Stăpânitorul trecător al acestei lumi ținuse morțiș, neuitând cumva să le reteze de la cei doi regișori pe care deja îi identificase. Întreaga noapte de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fi ori bordeluri, ori lepozerie. Iar pehlivanii turci își jucau GIAMALA. O momâie uriașă, alcătuită, pe dedesubt, din cercuri din tablă. Împodobită cu panglici colorate, țoale fistichii, oglinjoare și săculeți cu farmece. Care, dacă te plesnea peste fălci cu niște lănțișoare descântate, până în trei zile, picai. Ori într-o chiverniseală turbată. Ori în coșciug, din patru surceluțe împuțeai. Zbura și has-Satan, cam într-o dungă, plăcut abțiguit. Iar pîn' la coșconeața din spatele curții Nicoloaicei, nu se opri. Fusese la un botez
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Cu mingile trebuie să desenez cercuri În aer. —Șiiii deschidem lumea, șiiii Închidem lumea. Persoana care Îmi spune asta este o femeie zurlie și veselă, la cincizeci și ceva de ani, care poartă un cristal la gât, prins pe un lănțișor. Probabil conduce o asociație de protecție a unor animale pe care toate lumea ar prefera să le vadă călcate de mașină: șobolani, lilieci, dihori. Fay este antrenorul personal pe care l-am angajat ca să mă ajute cu programul intensiv de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
care stau Într-o mansardă și vor să se Îmbrace după ultimul răcnet, nu ezită să poarte pietre prețioase pe cămașa pe care o Îmbracă dimineața, să Își prindă pantalonii cu nasturi auriți, să Își agațe splendidul lornion cu un lănțișor și să ia cina la Tabar!... Câți asemenea Tantali parizieni ignoră, poate cu bună știință, următoarea axiomă: XLV Toaleta nu trebuie niciodată să fie un lux. Multe sunt persoanele care, chiar dintre cele cărora nu le putem nega o anumită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
pahare și se vedea; toată lumea era în priza în seara aia, îmbătați de succes, iar regizorul nu făcea excepție. Ca de obicei, arăta ca o bibliotecară, dar de data asta era o bibliotecară venită la petrecerea anuală Seara cititorilor, cu lănțișorul ei de aur la gât, cercei micuți asortați și mai devreme menționata îngrozitoare rochie de un roșu închis. Nu m-ar fi mirat dacă ar fi purtat niște pantofi sport Birkenstock 2 ca să completeze look-ul. Totuși, Matthew o privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
un colier care costa undeva pe la o sută șaizeci de dolari (treizeci de dolari reducere față de prețul originar pentru că am plătit cu bani gheață). Era un obiect frumos și delicat, cu bucățele de topaz, granat și cristal înșirate pe un lănțișor subțire de aur și am fost sigur că va arăta bine la gâtul zvelt al lui Rachel. Mințisem în legătură cu ziua ei - până la care mai erau trei luni -, dar m-am gândit că nu poate strica dacă trimit și o ofrandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
parcă ceva de la cele masculine; croiul pantalonilor părea că imită coriul pantalonilor bărbătești; desigur, se manifesta și reversul: bărbații parcă preferau pantalonii mulați pe corp, mai mult decât neîncăpători în partea din față de sub abdomen, ca cei femeiești, pletele, brățările, lănțișoarele, inelele, subțirimea vocii, etc. Și nu numai atât: comportamentul fetelor era tot mai masculin și invers, cu scopul de a ieși parcă din încorsetarea sexului cu care se născuseră. În toată zăpăceala aceea care prefigura încă din anii ’60 năstrușnicul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
o tu, cea mai frumoasă dintre femei, ieși pe urmele oilor, și paște-ți iezii lîngă colibele păstorilor. 9. Cu iapa înhămată la carăle lui Faraon, te asemăn eu pe tine, scumpa mea. 10. Ce frumoși îți sunt obrajii în mijlocul lănțișoarelor de la gît, și ce frumos îți este gîtul în mijlocul șirurilor de mărgăritare! 11. Îți vom face deci lănțișoare de aur, cu stropituri de argint. 12. Cît stă împăratul la masa lui, nardul meu își răspîndește mirosul. 13. Prea iubitul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
9. Cu iapa înhămată la carăle lui Faraon, te asemăn eu pe tine, scumpa mea. 10. Ce frumoși îți sunt obrajii în mijlocul lănțișoarelor de la gît, și ce frumos îți este gîtul în mijlocul șirurilor de mărgăritare! 11. Îți vom face deci lănțișoare de aur, cu stropituri de argint. 12. Cît stă împăratul la masa lui, nardul meu își răspîndește mirosul. 13. Prea iubitul meu îmi este ca un mănunchi de mir, care se odihnește între țîțele mele. 14. Prea iubitul meu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
cu mine din Liban! Privește din vîrful muntelui Amana, din vîrful muntelui Senir și Hermon, din vizuinile leilor, din munții pardoșilor! 9. Mi-ai răpit inima, soro, mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănțișoarele de la gîtul tău! 10. Ce lipici în dezmierdările tale, soro, mireaso! Dezmierdările tale prețuiesc mai mult decît vinul, și miresmele tale sunt mai plăcute decît toate miroznele! 11. Miere picură din buzele tale, mireaso, miere și lapte se află sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
ca să te privim. Ce aveți voi să vă uitați la Sulamita ca la niște fete ce joacă în cor? $7 1. Ce frumoase îți sunt picioarele în încălțămintea ta, fată de domn! Marginile rotunde ale coapsei tale sunt ca niște lănțișoare de pus la gît, lucrate de mîinile unui meșter iscusit. 2. Pîntecele tău este un pahar rotund, de unde nu lipsește vinul mirositor; trupul tău este un snop de grîu, încins cu crini. 3. Amîndouă țîțele tale sunt ca doi pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
chestia cu ploșnița de cîmp? Ce să văd, lumina ochilor mei? Diamante montate pe o ploșniță vie. A, da, am văzut. Dar alea put ca naiba... Doar dacă le strivești. Dar Iubi, erau șic de tot. Erau legate cu un lănțișor și priponite. În timpul balului, gîngania asta se va plimba pe piept și le rup gura. Dar cum o aduci din Mexic? Cu avionul. Cred că trăiește cîteva zile și poate că le dă și ceva de mîncare pe drum! Complicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dar de modă veche. Alarma se auzea mai tare acolo sus. Ridicându-mă în picioare, camera mă duse cu gândul la un fumoar pentru gentlemeni. Două fotolii din piele verde, o veioză de birou, cu abajur din sticlă verde și lănțișor de aprindere, o masă cu pahar din sticlă șlefuită sau cristal, plin cu o licoare maronie, probabil o băutură alcoolică. Cu excepția unei uși, toți pereții fuseseră acoperiți cu corpuri de bibliotecă. Sau nu? Uitându-mă mai atent, nu mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-și mai are asigurat dreptul la viață. Scumpe domn, ești mobilizat În slujba patriei. Stăteau toți trei pe trotuar. Pe lîngă ei trecea cîte un comisionar de bancă, cu țilindru pe cap și cu servieta prinsă de mînă cu un lănțișor; dactilografe și funcționari se Întorceau grăbiți spre birourile lor, de la restaurantele unde-și luaseră masa de prînz. În acest colț al Londrei nu se mai zăreau ruine; te-ai fi putut crede În timp de pace. Dacă fotografiile acelea ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
prădase. 26. Greutatea verigilor de aur pe care le-a cerut Ghedeon, a fost de o mie șapte sute de sicli de aur, afară de lunișoare, de cerceii de aur, și hainele de purpură pe care le purtau împărații Madianului, și afară de lănțișoarele de la gîtul cămilelor lor. 27. Ghedeon a făcut din ele un efod, și l-a pus în cetatea lui, la Ofra, unde a ajuns o pricină de curvie pentru tot Israelul, și a fost o cursă pentru Ghedeon și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
trimise În America. Rochiile-i soseau la un oficiu poștal apropiat de locuința sa din centrul New York-ului, iar vama nu era niciodată exorbitantă, pentru că deschideau rochiile chiar acolo, ca să le aproximeze valoarea, și acestea păreau Întotdeauna foarte simple, fără lănțișoare de aur sau alte ornamente care să le facă să pară scumpe. Înainte de acea vendeuse care era acum, pe nume Thérèse, mai fusese o singură altă vendeuse, Amélie. Doar ele două lucraseră acolo, timp de douăzeci de ani. Și hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
demnă de cea mai desăvârșită slugă, a ieșit... Atunci piranda a pornit a vorbi: ― Amu’ vă rog sî Îngăduiț’ oleacî pânî vini bulibașa... Abia și-a terminat vorbele, că acesta a apărut, cu o tavă pe care erau rânduite câteva lănțișoare care de care mai frumoase! A așezat tava pe masă, mișcându și apoi palma pe deasupra ei, ca și cum ar fi vrut să Îndepărteze un voal nevăzut... ― Amu’, dacî nu va fi cu suparari, noi am vre sî ni spălăm obrazu’ așa
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
un prestidigitator, a ridicat câte un colț de prosop și a scos câte o pungă din piele frumos lustruită și moale ca bumbacul. A luat galbenul și unul din lănțuguri și le-a pus Într-una din pungi. Celelalte două lănțișoare le-a introdus În cealaltă pungă. În fiecare coș se mai afla câte o sticlă cu dop ceruit, plină cu un lichid rubiniu... ― Aici sî aflî niști lichior cari Îi mai bun dicât o doctorii... SÎ-l beț’ sănătoș’. Spunând
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
sânii mari, descoperiți doar pe jumătate, spre exacerbarea curiozității și a libidoului. Însă rochia aceea verde era departe de a fi provocatoare. Decolteul îngust (îl văzuse atunci când ea intrase și se așezase la masă), nu permitea privirii decât contactul cu lănțișorul de aur de care fusese agățat un medalion oarecare. Spatele femeii nu era gol, astfel încât niciun bărbat din încăpere nu-și putea plasa un virtual deget arătător între omoplați, pentru a coborî, apoi, încetul cu încetul, prelungind și amplificând satisfacția
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
doar conturul vizibil al chiloților prin pantaloni i se părea dezgustătoră. Asistenții de modă comandaseră deja o pereche de pantofi argintii Manolo mărimea mea și cineva de la accesorii Îmi și alesese o foarte elegantă poșetă argintie Judith Leiber, cu un lănțișor lung, care clinchetea delicat. Eu Îmi exprimasem preferința pentru o poșetă Calvin Klein, prea puțin apreciată la valoarea ei, sugestie la care ei au pufnit de indignare și mi‑au Înmânat produsul Judith. Stef Încă stătea pe gânduri dacă trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
lungul rândurilor, nici nu mi‑am dat seama că Îmi ținusem tot timpul răsuflarea. — Bine. E bine. Sigur, nimic de excepție, dar e bine. Hai să mergem. A luat o poșetă Chanel, asortată perfect cu costumul, și și‑a pus lănțișorul pe umăr. — Poftim? — Am zis hai să mergem. Tâmpita asta de ceremonie Începe peste cincisprezece minute și, dacă avem puțin noroc, poate ajungem În douăzeci. Urăsc de moarte chestiile astea. Era limpede că folosise persoana Întâi plural: se aștepta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]