801 matches
-
a fost trecut prin lume Știu tot Tot ce poate să existe între oamenii cei prea sperioși Oamenii Care nu au vrut să mă aibă Voioșia mea au zidit-o într-un coteț de câine în fața unei case calde și lașe Voioșia mea a fost mereu o jignire puturoasă în fața caselor omenești care urau cu atâta avânt Omenii Totul a fost oribil Oribil din craniul meu din pântece Pântecele meu mort în craniu Oamenii Toți având la ei povești, o groază
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
numai nefericiții ar putea fi creatori are o față ascunsă, Însă În același timp evidentă, pe care se poate citi că fericirea este abrutizantă, vulgară, burgheză. Același lucru s-ar putea spune despre bunătate, care este văzută ca supunerea automată, lașă și prostească În fața unei norme. Asta a spus și un iconoclast la un moment dat: „Cineva este bun pentru că nu are curaj să fie altfel”. Cu o astfel de perspectivă, orice suflet rafinat ar vrea să fie nefericit sau pervers
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
doar un simplu exercițiu de memorie, un test retrospectiv. Când prezentul este așa cum este, adică lamentabil, trecutul „glorios” este chemat să ne oblojească existența. „Faptele strămoșilor” sunt un paravan sub care ascundem (mai curând avem iluzia că ascundem) traseul nostru laș și mediocru. Rememorarea aceasta solemnă e un refugiu în timp care amână întâlnirea cu noi înșine... Și totuși, este astăzi unirea românilor (teritorială și națională) un vis cu șanse de a se împlini? Este unirea o chestiune prioritară pentru români
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cazul lor lucrurile par mai limpezi: știi pe cine ai în față și îți poți formula o atitudine fermă în ceea ce îi privește, poți adopta un comportament corespunzător. Mai greu a fost cu echipele conduse de Snegur și Lucinschi, garnituri lașe, trădătoare, puse pe căpătuit, camuflate în mod cinic și fraudulos sub titulaturi democratice... În vizitele pe care le-am făcut în ultimii ani prin câteva capitale occidentale, am avut prilejul să adresez această întrebare unor interlocutori bine informați, funcționari de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
jurnal al sincerității netrucate pe care să-1 publice acum. S-a scris și s-a publicat ceea ce era permis: compoziții pastorale, folclorizante, cu indivizi situați sub un cer al răbdării, al umilinței și al unei bunătăți - ca trăsătură de caracter - lașe și păguboase, declarate toate drept virtuți definitorii (ancestrale) ale poporului. Refugiul în estetic, limbajul incifrat, tehnica scrisului „printre rânduri” nu au fost posibile din cauza lipsei de contact cu modelele literare din afară, mai evoluate (se putea călători nestingherit doar la
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
este o consecință directă și a cărților scrise de scriitorii sovietici moldoveni. Acestea sunt lucrurile pe care o parte din tinerii scriitori le impută - în plan biografic - generației mai în vârstă, o categorie de literați fără regrete pentru trecutul lor laș și servil, care se încăpățânează să stea și astăzi (ajutați de o anume conjunctură politică) în capul mesei, pe lângă șeful statului și ștabii din partide, îmbrățișând o retorică deșănțată și păguboasă, care cufundă tot mai mult Basarabia în întuneric și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
descoperiți, conducătorii noștri ni se înfățișează drept niște persoane destul de rudimentare și primitive. Așa cum sunt de fapt. Iată cum explica Petru Lucinschi, într-un interviu pe postul de televiziune NIT, rezultatul tratativelor cu separatistul Igor Smirnov, și mai ales comportamentul laș al oficialilor de la Chișinău: „Domnilor, ce să facem, trebuie cumva să iernăm. Cred că direcția aleasă de noi la tratative este dreaptă...”. Chiar așa, mai trecem cumva și peste iarna asta, nu-l deranjăm pe Smirnov (adică nu supărăm Moscova
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
valoroși, care vor supraviețui luptei, îndemnându-și soldații să nu se teamă de dușman, tot astfel și Isus le-a vorbit despre răsplata pe care o vor primi la sfârșitul luptei: celor credincioși le era rezervată moștenirea paradisului, iar celor lași și trădători pedepse dintre cele mai cumplite, în gheenă: Dar vă spun vouă prietenii mei: Nu vă temeți de cei care ucid trupul și după aceasta n-au ce să mai facă. Vă voi arăta însă de cine să vă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de Dumnezeu și de patrie. Nu-i mai trezea nici un orgoliu, nici un apel nu-i mai mișca, nici o voce nu-i mai atrăgea, ba chiar spre surprinderea sfântului, cât de slabi rămăseseră în fața seducției răului, abandonând calea lui Dumnezeu, devenind lași și plini de frică înaintea armatelor dușmane, abandonând patria tristului destin, pradă popoarelor necivilizate, scriind o pagină de rușine în istoria Romei! Pierite fiind sentimentele dragostei de patrie, uzate idealurile de glorie și măreție, respinsă sau poate prea puțin înțeleasă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
îl are pe Traian Nicola ca re, sprijinit financiar de Primăria Municipiului Bârlad și de Muzeul de istorie ʺȘtefan cel Mareʺ din Vaslui, a redactat și difuzat mai multe volume ʺValori spirituale vasluiene și tutoveneʺ; Ioan Baban, prin Editura Pim lași, 2008, a dat și el librăriil or și cititorilor ʺUnivers cultural și literar vasluianʺ - dicționar. În succesiunea lor, cărțile citate, la care se adaugă și dicționarul enciclopedic ʺNasc și la Tecuci o ameniʺ, dar și restul ale lui Vasile Ghica
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
să ia o hotărâre, și care e dotat cu putere de voință este un membru, mai folositor comunității naționale decât un infirm, indiferent de aptitudinile lui intelectuale. Un popor de savanți degenerați fizic, cu voința slabă și practicând un pacifism laș nu va putea cuceri niciodată cerul; el nu va fi nici măcar în stare să-și asigure existența pe acest pământ." Nu-i așa că vă sună cumva cunoscute aceste idei? Iată ce spune Adolf Hitler la pag. 286 al aceleiași cărți
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și, jos, m-a insultat, Dîndu-și atîtea aere de om Plin de curaj, ca regele-l laudă C-a atacat un om care ceda, Si ațițat d-isprava lui mortală, Se năpusti asupră-mi iar. KENT: Pe lînga fanfaronii ăștia lași Aiax e-un măscărici! CORNWALL: Să fie-aduși butucii! Mișel bătrîn și îndărătnic, fanfaron, Te învățăm noi! KENT: Șir, I am too old to learn. Call not your stocks for me, I serve the King, On whose employment I was sent
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să ia o hotărâre, și care e dotat cu putere de voință este un membru, mai folositor comunității naționale decât un infirm, indiferent de aptitudinile lui intelectuale. Un popor de savanți degenerați fizic, cu voința slabă și practicând un pacifism laș nu va putea cuceri niciodată cerul; el nu va fi nici măcar în stare să-și asigure existența pe acest pământ. Nu-i așa că vă sună cumva cunoscute aceste idei? Iată ce spune Adolf Hitler la pag. 286 al aceleiași cărți
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
încă și până în veacul al nouăsprezecelea."85 În fine, un ultim gest de "onoare" ar fi fost dacă, cel puțin, Rusia ar fi avut curajul să ne ceară să dăm Basarabia de bunăvoie. Dar marile puteri, de felul Rusiei, sunt lașe, ele recurg totdeauna la mijloace dezonorante, la viclenii și trădări. Răspunsul nostru, spune, apăsat și demn, Eminescu, nu poate fi decât acesta: "De bunăvoie niciodată, cu sila și mai puțin." El se adresează diplomaților și guvernanților noștri că acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
pierdut ochelarii. Cum se afla în mijlocul trupei, a fost dus de val și a înaintat mai multe sute de metri și adevărată minune! nu s-a mai împiedicat pe terenul accidentat și a ajuns cu bine în tranșeele pustii ale lașului dușman, care a luat-o la fugă. A fost ultima zi, mai precis ultima oră a războiului. În vreme ce armata se mai acoperea de glorie stârpind dușmanul cel viclean și ticălos! -, mai marii celor două țări stăteau la masa tratativelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
pierdut ochelarii. Cum se afla în mijlocul trupei, a fost dus de val și a înaintat mai multe sute de metri și adevărată minune! nu s-a mai împiedicat pe terenul accidentat și a ajuns cu bine în tranșeele pustii ale lașului dușman, care a luat-o la fugă. A fost ultima zi, mai precis ultima oră a războiului. În vreme ce armata se mai acoperea de glorie stârpind dușmanul cel viclean și ticălos! -, mai marii celor două țări stăteau la masa tratativelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
ne spune nepotul său, Matei a devenit mare bețiv, arțăgos și foarte certat cu pravila 83. Despre celălalt frate, Iancu (Iachift), ne spune tot nepotul său, Matei: "Era călugăr doar de formă, nu stătea la mănăstire, era arendaș prin județul lași, în tovărășie cu unul anume Mandrea. Se îmbrăca călugărește doar cînd mergea în oraș, încolo umbla civil. Pasionat de vînătoare, avea o sumă de cîini prepelicari și copoi. Umbla vara cu o pălărie de panama, cu bordurile mari, fuma, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
îndeplinește astfel dorința ascunsă a viitorului său suveran, deposedarea de domnie a lui Richard al II-lea dă ascensiunii la tron a lui Henric al IV-lea aerul unei uzurpări, ca și cum înlăturarea lui Richard ar fi fost o crimă, o lașă vărsare de sânge. Dezmățatul Henric al V-lea, cel ce-și anunțase încă din Henric al IV-lea viitoarea convertire, cel ce rostise atunci cuvintele ispășirii („Voi plăti o datorie pe care n-am contractat-o niciodată”), întruchipează în dramaturgia
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
schimbări confortabile? Este foarte pozitiv și reconfortant să știi că poți lăsa ca aceste schimbări să aibă loc și că mintea ta inconștientă îți poate permite să faci acest lucru oricând este potrivit pentru tine. Așa este foarte bine, pe măsură ce lași aceste senzații să se răspândească spre o anumită parte a corpului tău, poți fi surprins să descoperi că orice parte a corpului tău pe care o alegi poate fi foarte confortabilă și relaxată. Metaforele și poveștile Utilizarea poveștilor și metaforelor
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
aeriene. Dacă aviatorul refuză, însă, să plece în luptă, ca expresie a dorinței de supraviețuire, atunci el este copleșit atât de sentimentul rușinii în fața camarazilor și a superiorilor săi cât și de cel al culpabilității, izvorât din conștiința unei acțiuni lașe și egoiste, în comparație cu curajul și riscul asumat de ceilalți; îndeplinirea unei dorințe sau tendințe nu se poate realiza, fără frustrarea celeilalte. „Conflictul” este considerat intern de către acești cercetători, pentru că toate dorințele menționate includ forțe ale personalității (ex. dorința de a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pregătea să asiste la moartea lui atât de impudic, expresia condamnatului nu putea reflecta groaza, ci indignarea. O surpriză indignată era nuanța exactă. Firește. Era În pijama, tocmai Îl scoseseră din casă, ciufulit, cu urdori la ochi, În fața privirilor pasive, lașe, bucuroase ori complice ale vecinilor. Era exact la fel ca bărbatul pe care Faulques Îl fotografiase pe acea Corniche din Beirut când Îl Împingeau cu vârful puștii, desculț și Îmbrăcat Într-o pijama ridicolă În romburi albe și roșii, ducându
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
este cel care a propus categoria de victimă vinovată. În ultimă instanță Însă, În opinia sa de martor atât al capitulărilor prin sânge de la Pitești, cât și al celor morale de la Aiud, comportamentul uman are doar două limite extreme: ticăloșia lașă și eroismul sublim, Între ele existând variate comportamente care nu trebuie blamate atât timp cât nu ating limita de jos. Reeducarea avea patru etape, fiecare reprezentînd o „bolgie” specializată. Prima, demascarea externă, consta În obligativitatea victimei de a deconspira ceea ce tăinuise la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mereu; minciunește; minte; minți; a minți; mister; mișelie; mîrșăvenie; moldovean; motiv; nas mare; nasol; neagră; neastîmpărat; neasumare; nebun; necesară; necinste; necredință; necunoaștere; nedrept; de neiertat; neloial; neordonat; neplăcut; neputincios; nerespect; neseriozitate; nesiguranță; nesinceritate; nespusă; nevinovată; niciodată; nimeni; obicei; obișnuință; om laș; omis; ipocrit; oribil; pacoste; palavre; pariu; Păcală; păcate; păcălit; părinți; pedepsit; periculos; piatră; picioare scurte; plictisitoare; plîns; politician; poantă; prefăcătorie; prefăcut; prins; promisiune; prost; provocare; ranchiună; răbdare; răutăciune; rece; regret; revoltă; roșu; ruinare; rușinare; rușinoasă; scîrbă; scop; scuze; secrete; slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
transele silei de mine însumi, ba chiar m-am detestat cu o furie ucigașă. Mă întreb uneori prin ce miracol izbutesc să mă mai suport. Ură de sine vecină cu urletul sau lacrimile” (idem). Deducem, oricum, că poltroneria este mijlocul laș de a se sustrage confruntărilor, vieții, energiilor în acțiune. Or, fiind ceea ce detestă, lui Cioran nu-i rămâne decât să se hrănească cu această ură de sine. Fără să se identifice pe deplin cu ceva, trăiește “în situații echivoce”, „mereu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ceva dintr-un călugăr și dintr-un estet, fără vreo posibilitate de sinteză. În fiecare clipă, cineva protestează și se tânguie în mine, așteptând să iasă învingător” (I, 353). Are în el ceva de palavragiu și de călugăr trapist. E laș sau umil, se declară, însă, înțelept, pentru a răbufni apoi în accese de violență. Orice ar fi, orice ar face, Cioran regretă, căci e în permanență neputința de a fi. Disprețuind tribul, lui Cioran îi face plăcere să se confunde
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]