1,071 matches
-
Adei” nu pentru a evita patetismul sau a alcătui o metaforă, ci precum Iisus despre Lazăr, prietenul său. Am cunoscut-o pe Ada Suhar într-un moment inedit și tulburător al vieții sale, întâlnind-o aici la Cluj, departe de lașul care a consacrat-o, cu câteva zile înainte de inevitabila sa despărțire de lume. Și chiar dacă atunci o văzusem pentru prima dată și știam prea puține despre dânsa, cred că am reușit să o cunosc în mai puțin de o jumătate
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
rar plătite de către Stat). Acest guvernator era o creație a Marelui Vizir Ferid Pașa, albanez energic și viclean, cunoscut la Constantinopol prin felul dezinvolt cu care le vorbea ambasadorilor și simplilor miniștri despre temutul său stăpîn, Abdul Hamid: "E un laș pe care numai speriindu-l îl faci să înainteze!". Un asemenea limbaj dovedea în ce măsură "omul bolnav", după definiția dată de țarul Nicolae I, era considerat de cei mai apropiați servitori ca fiind în agonie. Într-adevăr, nu era greu de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
îngrădi, 43 a îngurzi, 134 între, 46 întru, 43 a învăța, 135 jale, 45 jilav, 129 Jiu, 129 jivină, 129 jos, 145 jupân, 66 a jupi, 135 a jupui, 135 jur, 145 la, 44 labă, 48 lacăt, 131 lamură, 48 laș, 45 latin, 46 Latium, 46 laț, 45 laudă, 46 lauruscă, 129 a lăsa, 45 lăsătură, 103 lăstar, 129 a lăuda, 52 leah, 51 leasă, 104 leat, 129 a lega, 127 lemn, 104 lene, 44 leneș, 45 a lenevi, 45 lent
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de pe vremea lui Dej, naivul Maurer, care-l ajutase să pună mâna pe putere contra celor de drept În ierarhia de partid, precum Apostol!, crezând că-l putea manipula pe semidoctul, tânărul și „prostul”, inflamatul fost utecist. Naivul, dar și lașul Maurer, care ar fi trebuit Încă atunci, În luna mai ’71, după ce Scânteia, organul partidului, refuzase să-i publice un discurs ținut la Cluj și, mai ales, după debarcarea sa din postul de prim-ministru, să facă un act de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
tancurile rusești și averea regimentului și oamenii se volatilizează pe peronul gării Chișinău. Regimentul nostru fiind format din basarabeni, am rămas doar noi, cei din alte regiuni, și după două zile ajungem cu greu la Huși, unde suntem etichetați ca „lași și trădători de patrie”. Dar ce vină aveam noi? Drapelul regimentului nostru a fost adus în țară de un conșcolar de la Bârlad, subl. rezervă Cireș Sterian. Acesta a rugat pe comandatul regimentului să-i încredințeze drapelul. Imediat desprinde pânza de pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ce este real, este rațional și tot ce este rațional - este real!”. Iar „laș” poate fi un individ sau un grup de inși, mai mult sau mai puțin larg, dar nu un întreg popor! Cine acuză românii că au fost lași sub comunism sau că, după Decembrie ’89, nu au fost maturi pentru democrație, sunt spirite pripite în cel mai bun caz, dacă nu de-a dreptul dușmani, reacționari în bunul și adevăratul sens al cuvântului. Iar lor le-aș aminti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tancurile rusești și averea regimentului și oamenii se volatilizează pe peronul gării Chișinău. Regimentul nostru fiind format din basarabeni, am rămas doar noi, cei din alte regiuni, și după două zile ajungem cu greu la Huși, unde suntem etichetați ca „lași și trădători de patrie”. Dar ce vină aveam noi ? Drapelul regimentului nostru a fost adus în țară de un conșcolar de la Bârlad, sublocotenentul în rezervă Cireș Stelian. Acesta a rugat pe comandantul regimentului să-i încredințeze drapelul. Imediat desprinde pânza
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a „Gintei Latine” organizată la anticariatul prof. Grumăzescu. 28.03. Parastas În memoria eroilor cercetași, . la Biserica „Sf, Nicolae” din Copou, la care au participat și două patrule de cercetași de la Liceul V. Alecsandri și de la Șc. N. Iorga din lași. 09.05. Participare la Nișcani, Călărași (Basarabia) la Împlinirea a 500 de ani de la Înființarea localității și 400 de ani de atestare documentară. 15.05. „Pe urmele poetului latinității, V. Alecsandri” pelerinaj la Ruginoasa, Mircești, Șcheia; au participat cercetașii naturii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
eroilor căzuți după august 1944. 09.10. S-au desfășurat „Zilele Academice ieșene”,cel de-al XVI-lea Simpozion cuprinzând și comunicări prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10. Pelerinaj la „Sf. Paraschiva , ocrotitoarea lașului. Au participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din orașul Bălti. 22-25.10. Participare a delegaților „Gintei Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10. Pelerinaj la „Sf. Paraschiva , ocrotitoarea lașului. Au participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din orașul Bălti. 22-25.10. Participare a delegaților „Gintei Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula la omagierea luptătorului pentru Unire, preot Eremia Ursu. 24.11.Vizită la muzeul „M. Eminescu” din Copou, Împreună cu studenți aromâni din Albania
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula la omagierea luptătorului pentru Unire, preot Eremia Ursu. 24.11.Vizită la muzeul „M. Eminescu” din Copou, Împreună cu studenți aromâni din Albania, aflați la studii universitare În lași. 01.12. La Marea Sarbatoare Natională a României, cercetașii naturii au depus flori la Monumentul din Piața națiunii, În prezența personalităților politice locale și din București. 08.12. Întâlnire cu studenții aromâni din Albania, care studiază În lași li sau
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
pentru deschiderea unui Centru Cultural Cea mai temeinic organizată este Comunitatea evreească având patrimoniu propriu, case de rugăciuni, cantină, rețea specifică de asistență socială. Un exemplu semnificativ de Înțelegere, sprijin și principialitate față de comunități ni-1 oferă Comunitatea poloneză din lași. Casa Polonă, cu sediul pe str. Elena Doamna are 20 de membrimedici, profesori, ingineri. Ei au posibilitatea să se Întâlnească și să urmeze cursurile de limba polonă la Lectoratul Polon al Universității „Al. I. Cuza”. În ceea ce privește pe români, În Grecia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
în cooperative agricole,( C A P-uri) unde se lucra în majoritatea situațiilor cu unelte mecanice. Astfel, acel regim ilegal și criminal, odios și ticălos, care a fost ales și votat de majoritatea românilor,nu cum spun unii "specialiști" perfizi, lași meschini și umili, care a durat mai mult de patru decenii și jumătate, a adus Romania în rândul țărilor civilizate, cu mijloace de producție proprie, cu școli de talie înaltă, cu posibilități de viață în țara noastră, fără a cerși
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
acel comunism a fost "ilegal și criminal." Adică acest regim susținut și ales de milioane de români timp de aproape o jumătate de secol, s-a redus doar la o definiție pe care i-au atribuit-o acest grup de lași, oportuniști?! Citisem și prin ziare, dar l-am văzut la televizor pe stimabilul Traian Băsescu, spunând că el nu acuză comunismul, pentru că el însuși a fost comunist și că a trăit foarte bine, avea de toate inclusiv bani, mai mulți
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
efect, însă dorința elementelor din interior de afirmare, avansare, răzbunare, invidie, gelozie și alte motive,au avut efectul scontat, în special că mijloacele de informare a maselor populare, nu știm prin ce minune, au fost ocupate de unii ariviști, trădători, lași și oportuniști, care amplificau minciunile și diversiunile primite din rețea. Aceasta și pentru că se știa că cei din structurile securității, prezentau cel mai mare pericol de anihilare a dorințelor acelor elemente. Dealtfel s-a dorit foarte mult ca cele două
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
transferarea, iar legea votată de Cameră în aceeași zi și promulgată la 24 decembrie, sancționează această dispozițiune, stipulând în același timp măsurile de luat de către Bancă pentru toate eventualitățile în care Guvernul s-ar găsi mai târziu. Ministrul Rusiei la lași, generalul Mossoloff (care înlocuise în acest interval pe domnul Poklewsky-Koziell, chemat în Rusia pentru un concediu îndelungat) comunică ministrului Finanțelor, prin nota sa No. 148 din 11 decembrie 1916, că este autorizat să semneze protocolul relativ la încărcarea într-un tren
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a lui de spiritul unei națiuni. Istorismul recomand cunoașterea spiritului unei națiuni în originalitatea lui și îndrumarea întregii culturi dup aceast cunoaștere. Vianu susține c: O aserțiune asemntoare apruse în discuțiile de idei în jurul specificului național, pentru care militau la lași, în Viața româneasc, G. Ibrileanu și M. Ralea. Dar aceast idee și acești protagoniști ai dezbaterilor privind principiile identitții românești, rdcinile, limba, miturile, pmântul și istoria, sistemul politic și instituțiile politice, culturale ori religioase, doctrinele ideologice de toate felurile, renașterea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sociologiei de specialitate, mai exact a sociologiei de catedr (dup D. Gusti, G. Vldescu-Rcoroasa, Mircea Vulcnescu, H.H. Stahl, Traian Herseni, A. Golopenția și N. Petrescu, din București, și dup Petre Andrei, V. Harea, I. Lupu și E, Moisuc, toți din lași, ocupând un interes moderat din partea responsabilului de ediție; toate celelalte secvențe ale masivului opuscul (Tendințe, teorii și sisteme, de N. Bagdasar, Estetica, Filosofia dreptului și Filosofia culturii, de același nici mcar pomenindu-l. Or, deși nu publicase în volum, convingerile
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
frumoasă din existența sa întâia iubire Ipoteștii trebuie să fi fost scumpi lui Eminescu, care, toată viața, s-a temut ca bătrânul să nu-i înstrăineze 91. Banii îi va aduce, probabil, după dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare din lași, deci după 5 iunie 1883. La 8 ianuarie 1884, îl părăsește tatăl, în vârstă de 72 de ani. Apoi, vine altă nenorocire: pe data de 7 martie 1884, Nicu se împușcă. Cu 11 ani în urmă o făcuse și Iorgu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
date și ani. Se știe astfel că la Iordache Murguleț era casa documentelor Ipoteștilor; mai mult, că în 1835, stolnicul Mavrodin, geometrul ținutului, cumnatul de mai târziu al lui Gh. Eminovici, făcea harta locului 9. În urma adresei Divanului Apelativ din lași, Judecătoria ținutului Botoșani însărcinează, la 3 octombrie 1847, pe aga Dimitrie Ralet, președintele judecătoriei ținutale și pe căminarul Costache Baiardi, inginer al ținutului, să se prezinte la Ipotești pentru a alege și a stâlpi părțile dumisale cucoanei Frosiniții Petrino, născută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
numărat. Ajung sus pe trepte la Golgota. Acolo te cuprinde o sfială, o tristețe, o durere de nedescris. Vezi Locul unde L-au pironit pe Cruce pe Domnul. Îngenunchezi, săruți Mâinile Întinse, Îți spui tainic ce ai pe suflet și lași În Mâna Domnului toate. Îți spui durerile și dorințele, pomenești pe toți cei din familie, pe prieteni și pe dușmani, te rogi ca Domnul să ne dea ceea ce ne lipsește și ne trebuie la toți pentru mântuire. Acolo pe Golgota
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
nici o știre de mamă și de copil. În viața noastră nu se schimbase nimic, nu vorbeam niciodată de acest trist subiect, de care inamicii politici profitară pentru a învinovăți pe Ionel de seducător - parcă era vorba de o minoră -, de laș, pretinzând că a refuzat să se bată. Carp făcu o apostrofă cu totul deplasată în ședință publică la Cameră, unde nu se atacau adversarii în viața lor privată, uitând că a lui nu era din cele mai austere. Dar mă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
n-a voit să țină decât găinăria. După un an, văzând că nu e productivă, o vându statului, fără știrea fraților, pe 100 000 lei, dânșii nevoind să ia un ban de la stat. „De ce, Ionel, îi zisei într-o zi, lași Elizei Florica? Nu vezi ce ură are pentru acest loc? Pentru dânsa va fi o povară odioasă.“ „Femeia văduvă trebuie să poată trăi în casa locuită cu bărbatul. Când nu voi mai fi, simțimântul ei se va schimba“. O judeca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
teatrelor, în fruntea legionarilor, a organizat rezistența. Pusese în stradă, pe linia I, copii, apoi femei. Când a sosit trupa, ofițerul nu a tras în copii. Ar fi trebuit să i pornească pe un camion și să-i execute pe lașii din spatele lor. Când Teatrul a fost evacuat, Radu Gyr striga: „Acum haideți la Telefoane!“ Acolo erau înarmați 400 de politehnicieni, care strigau: „Suntem politehnicieni! Nu trageți!“ Au primit ordin să mai aștepte. După un timp destul de lung, s-a dat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
văd și eu bîlciul. Nu știu de ce, dar am în mine sămînță de scandal și asta nu e bine. Nu e bine pentru că nu e în firea mea să fac scandal probabil că-n privința asta sînt și eu un laș ca toți lașii; uneori mi-e ciudă pe mine că-mi vine să crăp, dar ce să fac?! Singura soluție ar fi să mă uit în oglindă și să-mi dau palme. Afară, în curtea combinatului, mă liniștesc. Nici n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]