587 matches
-
the future”, și au câștigat alegerile în ciuda sondajelor. După ce Partidul Conservator a pierdut alegerile din 1945, guvernul de coaliție din timpul războiului a demisionat la 24 mai, iar la 5 iunie s-au desfășurat alegeri parlamentare, fiind câștigate de Partidul Laburist ce dorea menținerea controlului statului asupra economiei prin naționalizarea principalelor ramuri ale economiei naționale, mijloacele de transport și băncile. Clement Attlee a devenit noul premier. În 1945, noul guvern laburist ales, condus de premierul Clement Attlee a instituit un program
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
iunie s-au desfășurat alegeri parlamentare, fiind câștigate de Partidul Laburist ce dorea menținerea controlului statului asupra economiei prin naționalizarea principalelor ramuri ale economiei naționale, mijloacele de transport și băncile. Clement Attlee a devenit noul premier. În 1945, noul guvern laburist ales, condus de premierul Clement Attlee a instituit un program extins de reforme pentru prosperitatea statului britanic. Laburiștii au naționalizat Banca Angliei, industria extractivă (carboniferă și de gaze naturale), o parte din întreprinderile metalurgice, transportul intern și aviația civilă, statul
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
transport londonez și a provocat moartea a 56 de persoane a justificat și mai mult lupta împotriva terorismului islamic. În 2007, Tony Blair a demisionat ca prim-ministru și Gordon Brown a fost ales pentru a-l înlocui. Popularitatea Partidului Laburist a scăzut în timpul recesiunii începute în 2008, acesta pierzând locuri în Camera Comunelor. În 2010, Gordon Brown a demisionat, fiind urmat de premierul conservator, David Cameron, în urmă alegerilor, devenind liderul coaliției dintre conservatori și liberali. Administrația sa a înfruntat
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
occidentale în perioada Războiului Rece. Ea face parte din toate structurile politico-militare și economice euro-atlantice, menite să asigure prosperitatea, pacea și securitatea mondială în lupta cu terorismul, cu regimurile totalitare. Alternativa politică este asigurată de Partidul Conservator, Partidul Liberal, Partidul Laburist. Margaret Theatcher a fost prima femeie, șef de guvern din Europa și a patra din lume, unicul prim-ministru reales consecutiv în 160 de ani de istorie britanică (1979-1990). Conservatoarea „Doamnă de Fier” a rezolvat o serie de probleme interne
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
pace (1999), sub patronajul Statelor Unite ale Americii și s-a constituit un parlament nord-irlandez cu reprezentanții celor două grupări politice. În Scoția și Țara Galilor s-au creat parlamente și guverne regionale (1997), Cabinetul de la Londra gestionând doar politica economică și externă. Partidul Laburist, cu liderul său Toni Blair, a obținut a treia victorie în alegerile parlamentare din 2005, devenind partenerul de nădejde al administrației americane. Marea Britanie a participat cu trupe în Războiul din Golf (1991), la raidurile aeriene asupra Jugoslaviei (1999), în Afganistan
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
și militar, și conține singurul aeroport internațional din regiune. Deși Calcutta era la un timp capitala Indiei și cel mai dezvoltat oraș, a trecut printr-un declin economic după independența statului din cauza situației politice instabile și creșterii mișcărilor sindicale și laburiste. Între anii 1960 și anii 1990, foarte mult capital a ieșit din oraș din cauza închiderii fabricilor și mutarea afacerilor spre alte centre precum Bombay. Totuși, din anii 1990 încoace, economia orașului a redevenit dinamică din cauza liberalizării economice din India și
Calcutta () [Corola-website/Science/297977_a_299306]
-
gherilele Organizației pentru Eliberarea Palestinei la Aeroportul Internațional Entebbe aproape de Kampala, Uganda. Alegerile Knesset-ului din 1977 au marcat un punct de cotitură în istoria politică a Israelului când partidul Likud al lui Menachem Begin a preluat controlul de la Partidul Laburist. Mai târziu în același an, președintele egiptean Anwar El Sadat a făcut o călătorie în Israel și a vorbit în fața Knesset-ului în ceea ce a fost prima recunoaștere a Israelului de către un șef de stat arab. În cei doi ani
Israel () [Corola-website/Science/298002_a_299331]
-
și Justiție. De asemenea, în perioada 30 mai 1962 - 26 iunie 1963, a îndeplinit funcția de ministru adjunct al finanțelor în guvernul condus de către David Ben Gurion. Ulterior, a îndeplinit și funcția de secretar general al Uniunii Mondiale a Sioniștilor Laburiști (1964-1979). A avut un fiu pe nume Dani Koren (născut la 12 februarie 1945 la Tel Aviv), care a fost și el pentru o scurtă perioadă deputat în Knesset (2006). Începând din anul 1994 el este președintele Asociației “Casa Evreilor
Yitzhak Coren () [Corola-website/Science/311037_a_312366]
-
Uniunii Federaliștilor Europeni (Union of European Federalists - UEF). În ianuarie 1947, Winston Churchill a înființat la Londra "Comitetul Provizoriu pentru Europa Unită" (Provisional United Europe Committee), format din conducători ai celor trei mari partide din Regatul Unit: conservator, liberal și laburist, precum și din cadre universitare și conducători ai organizațiilor religioase. Comitetul s-a transformat ulterior în "Mișcarea pentru Europa Unită" (United Europe Movement). În iunie 1947, a fost înființată la Chaudfontaine în apropiere de Liège, Belgia, organizația "Noile Echipe Internaționale" (Les
Congresul Europei () [Corola-website/Science/311187_a_312516]
-
pentru a apăra valorile creștine ale Europei occidentale în contextul războiului rece o constituie unitatea europeană. NEI ajunge astfel una din principalele organizații care activează în direcția unificării Europei. La rândul lor, în cadrul unei conferințe convocate la Londra de către Partidul Laburist al Regatului Unit, în 22-23 februarie 1947, partidele socialiste au format o organizație denumită "Mișcarea Socialistă pentru Statele Unite ale Europei" (Mouvement Socialiste pour les Etats-Unis d'Europe - MSEUE). Organizația avea sediul la Paris. O primă încercare de coordonare a activităților
Congresul Europei () [Corola-website/Science/311187_a_312516]
-
să fi reușit să asigure o asemenea participare. Deoarece mișcarea de uniune europeană nu era bine văzută de Uniunea Sovietică, au lipsit reprezentanți ai partidelor comuniste, cu excepția scriitorului Salvatore Quasimodo, membru al Partidului Comunist Italian. De asemenea, 40 de deputați laburiști din Regatul Unit au renunțat să mai participe, ca urmare a unei interdicții a conducerii partidului lor, Clement Attlee președintele partidului laburist fiind cu totul împotriva ideii unei Uniuni Europene. Lucrările au avut loc în "Sala Cavalerilor" ("Ridderzaal") din complexul
Congresul Europei () [Corola-website/Science/311187_a_312516]
-
reprezentanți ai partidelor comuniste, cu excepția scriitorului Salvatore Quasimodo, membru al Partidului Comunist Italian. De asemenea, 40 de deputați laburiști din Regatul Unit au renunțat să mai participe, ca urmare a unei interdicții a conducerii partidului lor, Clement Attlee președintele partidului laburist fiind cu totul împotriva ideii unei Uniuni Europene. Lucrările au avut loc în "Sala Cavalerilor" ("Ridderzaal") din complexul palatului regal "Binnenhof" din Haga fiind patronate de regenta Țărilor de Jos (viitoarea regină) Juliana și de principele Bernhard. În sala gotică
Congresul Europei () [Corola-website/Science/311187_a_312516]
-
1931. În 1935 pleacă în străinătate pentru a-și completa studiile. Urmează pentru început cursurile de științe politice de la London School of Economics cu profesorul Harold Laski, care avea vederi socialiste și a devenit ulterior, în perioada 1945-1946, președintele Partidului Laburist englez. După descrierea Londrei anilor săi de studenție, rezultă că Fărcășanu nu era foarte entuziasmat de sistemul de educație englez. Este de asemenea posibil să fi considerat vederile profesorului Harold Laski prea radicale și prea orientate spre stânga. Indiferent de
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
cari neputându-se prevala de inteligență sau inventivitate, se reclamă de morală și etică politică."" Celelalte personaje sunt mai greu de identificat. Este posibil ca modelul pentru politicianul englez Barson din roman să fi fost James Maxton, leader al Partidului Laburist Independent, care reușea să atragă o largă audiență în anii 1930, deși partidul în sine nu a avut o prezență remarcabilă pe scena politică engleză. Actualul prim-ministru al Regatului Unit, Gordon Brown, recunoaște că în tinerețe a fost fascinat
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
specific britanică, considerând că armatele arabe din jurul Palestinei erau înarmate, instruite și conduse de britanici. Cu toată victoria asupra Puterilor Axei, Marea Britanie a ieșit din război un imperiu colonial în stare de destrămare și falimentar economic, situație pe care guvernul laburist al lui Clement Attlee refuza să o admită. Dominantul și controversatul său ministru de externe Ernest Bevin a continuat politica colonialistă tradițională britanică: "divide et impera". Vechile și sângeroasele conflicte Indo-Pakistanez și Arabo-Israelian sunt rezultatele directe ale acestei politici. Britanicii
David Marcus () [Corola-website/Science/311781_a_313110]
-
Bomabaz din februarie 1946, urmată de altele ale soldaților din Calcutta, Madras și Karachi. În ciuda faptului că toate revoltele au fost rapid înăbușite, ele au găsit un sprijin real în rândul opiniei publice din India și au obligat guvernul britanic laburist să caute o soluție. A fost trimisă în India o misiune condusă de Secretarul de Stat pentru India, Pethick Lawrence. La începutul anului 1946 au fost convocate noi alegeri în India. Congresul Național Indian a câștigat alegerile în opt din
India Britanică () [Corola-website/Science/310856_a_312185]
-
violențe interconfesionale în Calcutta, care s-au răspândit în întreaga țară. În ciuda situației politice dificile, a fost format un guvern interimar al Congresului în septembrie, cu Jawaharlal Nehru în funcția de prim-ministru al Indiei unite. Ceva mai târziu, guvernul laburist britanic a decis să accepte transferul de putere către indieni până cel târziu în iunie 1948. Odată cu apropierea datei proclamării independenței, violențele dintre hinduși și musulmani în Punjab și Bengal au continuat. Noul vicerege, Louis Mountbatten, care nu se putea
India Britanică () [Corola-website/Science/310856_a_312185]
-
comandant al Armatei de Centru a Israelului, apoi între anii 1986-1991 a fost comandantul Serviciului de Informații Militare (AMAN). A fost deputat în Knesset din partea Partidului de centru și apoi a mișcării "Israel Ahat" a fostului său comandant, devenit lider laburist, Ehud Barak. A îndeplinit și funcțiile de ministru al turismului și al transporturilor. Născut la Tel Aviv, pe atunci Palestina, sub mandat britanic, azi în Statul Israel, la 18 martie 1944, (Shahak) este urmaș direct al rabinului Israel Lipkin din
Amnon Lipkin-Șahak () [Corola-website/Science/310173_a_311502]
-
Mișcării Democratice pentru Schimbare. Partidul Dash s-a dezintegrat cu timpul, iar în anul 1978, Meir Amit s-a alăturat Partidului Shinui de factură liberală laică. Doi ani mai târziu, a părăsit Partidul Shinui și a devenit membru al Partidului Laburist. Mandatul de parlamentar al lui Amit a încetat la 30 iunie 1981, odată cu finalizarea activității legislaturii a 9-a a Knesset-ului.
Meir Amit () [Corola-website/Science/309874_a_311203]
-
ideologică a stângii între reformiști și marxiști. Dacă pentru marxiști, și ulterior pentru comuniștii-leniniști, obiectivul fundamental este desființarea exploatării și dominației de clasă, preluând puterea prin revoluție politică, în schimb pentru reformiștii bernsteiniști, ulterior pentru toate partidele social-democrate, socialiste și laburiste, situația clasei muncitoare poate fi ameliorata prin reformarea, îmblânzirea capitalismului și respingerea caii revoluției, care echivalează întotdeauna cu violența. În acest sens se acordă preferință formelor parlamentare și legale de obținere a succesului în revendicări. Această bifurcare principiala a gândirii
Politică de stânga () [Corola-website/Science/309875_a_311204]
-
secera și ciocanul". Este cazul steagul Angolei, al Partidului Comunist din SUA și cel al logoului sidicatului britanic al muncitorilor din transporturi. Variații ale temei sculelor încrucișate includ simbolul Partidului Muncitoresc Coreean (ciocanul, pensula și sapa), vechiul simbol al Partidului Laburist Britanic (spada, facla și sapa), simbolul Albaniei comuniste (târnăcopul și pușca) și cel al Republicii Democrate Germane (ciocanul și compasul). Republica Orientului Îndepărtat folosea simbolul "ancorei și târnăcopului", care reprezenta uniunea minerilor și marinarilor. Partidul Comunist din Guadelupa folosește litera
Secera și ciocanul () [Corola-website/Science/305026_a_306355]
-
fost candidată a Partidului Muncii, confruntându-se cu Shimon Peres și Reuven Rivlin. Candidatura sa a avut parte de o lipsă de susținere în sânul propriului partid, unii reprezentanți ai Partidului Muncii cerându-i să se retragă în favoarea fostului lider laburist Shimon Peres. După primul tur de scrutin, ea s-a clasat doar pe locul al treilea, obținând 21 voturi din 120 și s-a retras în favoarea lui Shimon Peres, care a câștigat în turul al doilea. Avital a propus o
Colette Avital () [Corola-website/Science/306023_a_307352]
-
1966, romanul "Altundeva, poate". În 1967 participă ca soldat într-o unitate de tancuri la Războiul de Șase Zile pe frontul din Peninsula Sinai iar în octombrie 1973, în Războiul Yom Kippur. Publică articole în "Davar", ziarul sindicatelor de orientare laburistă din Israel, iar romanele sale încep să fie traduse. În perioada 1984-1985 este beneficiarul unei burse la Colegiul Colorado Springs din Statele Unite. Din anul 1991 este membru al Academiei Limbii Ebraice. Au fost realizate trei ecranizări după romanele lui Amos
Amos Oz () [Corola-website/Science/304750_a_306079]
-
s-au înființat în Portugalia, Italia, Germania, Olanda și Belgia. În anii 1930, Spania a devenit centrul atenției organizațiilor pacifiste, printre care Fellowship of Reconciliation, War Resisters League și War Resisters' International (al cărei președinte era parlamentarul britanic și liderul laburist George Lansbury). Mulți oameni printre care și cei numiți astăzi "insumisos" ("nesupușii") au căutat strategii non-violente. Importanți pacifiști spanioli, cum ar fi Amparo Poch y Gascón și José Brocca i-au susținut pe republicani. Cum a demonstrat și autorul american
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
a precizat despre idee: „Spice Girls au reușit să schimbe cultura britanică prin termenul de "Girl Power", fapt ce pare acum remarcabil.” Termenul de „Cool Britannia” a devenit important în presă completând climatul politic și social nou creat de partidul laburist și Tony Blair după o perioadă de 18 ani de guvernare conservatoare. Tony Blair și partidul Laburist păreau o forță principală de conducere, tânără și interesantă să facă Marea Britanie să pară din nou la modă. Deși trupa nu au avut
Spice Girls () [Corola-website/Science/312987_a_314316]