28,868 matches
-
Susținem examen după examen semnăm- Zi de zi, Noapte de noapte, așteptările Ea nu lasă niciodată urme Însuși Purtătorul de cuvânt Îi onorează semnele și armă. Portul ei simplu subțire de în răspândește aroma vibrațiilor țări de câmpuri, munți, ape, lacuri, ce ne pătrund până la oase. E atat de zvelta asta viață și ce norocoasă! Lilia Manole Referință Bibliografica: Reflecții în alb / Lilia Manole : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2213, Anul VII, 21 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
REFLECŢII ÎN ALB de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/lilia_manole_1485000416.html [Corola-blog/BlogPost/371638_a_372967]
-
cunoștință. Un tânăr atletic se apropie de ei. Era „bronzat” excesiv, aproape tuciuriu. Ceva ciudat plutea în jurul lui dar avea o figură simpatică. Venind direct către ei i se adresă lui Ionel: - Te căutam, Știam de la Alin că ești pe lacuri. Te-a văzut ieri la debarcader. - Cu ce te pot ajuta? Dar dă-mi voie să-ți prezint logodnica. Roșie ca focul Anica se prezentă. Era șocată de noul epitet folosit de Ionel. Încă nu avea glas așa că și-a
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430204056.html [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
este senină, frumoasă, împlinită cel mai adesea într-un cadru feeric al naturii, ca în poeziile „Dorința”, „Atât de fragedă”, „Freamăt de codru”, „Somnoroase păsărele”, „La mijloc de codru des” și altele. Plenitudinea sentimentului iubirii este redată însă, în poeziile „Lacul”: „Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă;/ Tresărind în cercuri albe/ El cutremură o barcă./ Și eu trec de-a lung de maluri,/ Parc-ascult și parc-aștept/ Ea din trestii să răsară/ Și să-mi cadă lin pe piept
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1484407891.html [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
senină, frumoasă, împlinită cel mai adesea într-un cadru feeric al naturii, ca în poeziile „Dorința”, „Atât de fragedă”, „Freamăt de codru”, „Somnoroase păsărele”, „La mijloc de codru des” și altele. Plenitudinea sentimentului iubirii este redată însă, în poeziile „Lacul”: „Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă;/ Tresărind în cercuri albe/ El cutremură o barcă./ Și eu trec de-a lung de maluri,/ Parc-ascult și parc-aștept/ Ea din trestii să răsară/ Și să-mi cadă lin pe piept...” și
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1484407891.html [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
mine și cu energia sa pozitivă m-a propulsat pe primul loc în clasa de băieți pe care o avea sub conducere. Așa am ajuns să dansez în marile spectacole de atunci, baletele „Macul roșu”, „Haiducii”, „Călin” și chiar în „Lacul lebedelor”, în anul 1957. Atunci i-am cunoscut pe maeștrii Vasile Marcu, Tilde Urseanu, care venind de la Moscova au reprezentat baletul sovietic transpus în România. Ei au montat „Romeo și Julieta”, o copie fidelă a realizării baletului Balșoi de la Moscova
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_maestrul_franc_george_roca_1356094549.html [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
au adus cu ei acel moment de început fără de care nu se putea. România, până atunci, nu era pregătită cu specialiști în arta coregrafică pentru a clădi acele nume de titluri care s-au montat la București. Pe rând, de la „Lacul lebedelor” al maestrului Oleg Danovski, s-a montat „Romeo și Julieta” și baletul „Giselle” în coregrafia maestrului Vasile Marcu, iar mai târziu „Floarea de piatră”, în aceeași coregrafie. Toate erau adaptări ale lucrărilor originale prezentate pe scena Teatrului Balșoi din
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_maestrul_franc_george_roca_1356094549.html [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
fost o altă experiență. A început viața mea palpabilă pe marea scenă a baletului timișorean, național sau chiar mondial. Timișoara mi-a oferit posibilitatea să dansez în toate producțiile de balet care s-au montat acolo. Am fost Siegfried în „Lacul lebedelor” , Romeo în baletul lui Prokofiev, Albert în „Giselle” și lista... este destul de lungă. Un fapt îmbucurător pentru mine a fost că am avut șansa, probabil datorită calităților mele sau chiar talentului meu, de a interpreta rolurile opuse în același
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_maestrul_franc_george_roca_1356094549.html [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
spectacol. Să vă imaginați că într-un spectacol am dansat în rolul lui Romeo, iar în următorul spectacol am fost distribuit în Tibald. În al treilea spectacol am dansat Mercutio! Am dansat în străinătate Othello și mai apoi Iago. În „Lacul lebedelor” am dansat toate rolurile bărbătești inclusiv bufonul, inclusiv Rothbart, geniul rău care vrăjește acea fată într-o lebădă albă. Acestea au fost marile curiozități și satisfacții pe care mi le-a oferit meseria. Lucru mai rar întâlnit... N-am
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_maestrul_franc_george_roca_1356094549.html [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
peseverență, efort și atâta sudoare pe acest lemn bătătorit care se cheamă scenă. Timișoara este orașul în care eu sunt participant la crearea acelui repertoriu mondial de titluri și în care am dansat toate cele trei balete ale lui Ceaikovski: „Lacul lebedelor”, „Spărgătorul de nuci” și „Frumoasa din pădurea adormită”. N-au lipsit marile titluri „Romeo și Julieta”, Giselle”, „Don Quijote”. Ajungând într-un anumit vârf al pregătirii mele, am început să fiu invitat deseori la Opera din București ca solist, dansator
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_maestrul_franc_george_roca_1356094549.html [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
cum era cunoscută vechea Uniune Sovietică, este ca și cum un cântăreț ar fi invitat să cânte în Italia, o mare scenă a operei mondiale. Am dansat cu partenera mea de la București, Cristina Saru, în Armenia, la Erevan, în două spectacole memorabile: „Lacul lebedelor” și „Don Quijote”. Lângă mine, dansatori tineri, artiști ai poporului, faimoși dansatori armeni, o națiune superbă, foarte credincioasă, cu o istorie monumentală. Am fost impresionat să văd că pe pereții caselor lor, în magazine, nu figura nici un portret al „marelui
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_maestrul_franc_george_roca_1356094549.html [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
20 mai 1940 la Timișoara) regizor-coregraf. Studii: Liceul de Coregrafie București, promoția 1957. Profesori: Anton Romanovski, Gelu Barbu, Oleg Danovski. Debut: în 1957 în rolul lui Vlațlav din spectacolul „Fântâna din Bahcisarai”, pe scena Operei Române din București. Roluri principale: „Lacul lebedelor”, „Frumoasa din gradina adormită” și „Spărgătorul de nuci” (muzica P.I. Ceaikovski), „Romeo și Julieta” și „Floarea de piatră” (m. S. Prokofiev), „Spartacus” (m. A. Haciaturian), „Don Quijote” (m. L. Minkus), „Suralê” (m. F.Z. Iarulin), „Giselle” (m. M. Adam), „Șeherezada
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_maestrul_franc_george_roca_1356094549.html [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
de la Iași, prima din 2012, rămâne fidelă labelului românesc [A:RPIA:R] pentru că ne aduc mereu sound nou și vibe-ul proaspăt al începutului de sezon. Și oricât ne-ar fi plăcut să îi ascultăm în natură, până se termină modernizarea lacurilor, mutăm cortul în oraș. Maratonul de primăvară se întâmplă la Iași, sâmbătă 26 mai 2012 în parcarea BAUMAX situat pe Calea Chișinăului nr.23, Iași. Prețul biletelor cumpărate în avans este de 25 Lei și sunt disponibile la: Very Shop
Baumax Iasi by http://www.iasi4u.ro/stire/baumax-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/95194_a_96486]
-
puteți intra pe site-ul mănăstirii. Mărturisesc că povestirea mi-a servit drept pretext ca să pun în antiteză bălăriile și ruinele de atunci cu minunățiile de astăzi. În locul băltoacelor în care se scăldau mistreții acum se află amenajat un micuț lac în care plutesc lin și grațios câteva lebede. Tot în parculețul mănăstirii mai puteți admira ponei, struți și alte animăluțe care fac deliciul copilașilor. În ce mă privește, ori de câte ori am ocazia nu ezit să mai trec o data și încă o dată
O povestire adevărată și un…tablou! by http://balabanesti.net/2015/12/03/o-povestire-adevarata-si-untablou/ [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
-n larma asta cu forțe inegale dar hotărât, o lampă și glăsuie pe cale: noi facem lumea-ntreagă să fie mai cu spor mărind mai mult lumina când aștrii se cobor. poate-ați uitat de mine ! adaugă și luna ce se-oglindește-n lacuri și întețește gluma. cum cutezați lumina s-o târâiți prin colbi când știți dintotdeauna că vine dinspre sori ? și-n toată bătălia purtată`n jos și`nalt ridică glas subțire un ciob de diamant: eu sunt atot-puterea între lumini și
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442035608.html [Corola-blog/BlogPost/378230_a_379559]
-
mulțumire de câte ori am ocazia, îi mulțumesc pentru că pot hori!" Domnul Leșe se oprește o clipă, dă la o parte o ramură de salcie pe care vântul i-o legăna în obraz și privește departe, spre pădurea de pe celălalt mal al lacului. Spuneam mai sus că Grigore Leșe este o voce unică în spațiul public românesc. A absolvit Academia de Muzică "Gheorghe Dima"din Cluj; și-a dat doctoratul în muzică; este Doctor Honoris Causa al Universității "Vasile Goldiș"din Arad; este
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
rostogoli peste pat, răsturnând și un scaun în cădere. Cât pe aci să se prăvale în cădere peste cele două micuțe. - Dumnezeii mă-tii de nenorocită, ți-am spus că dacă nu faci băiat, să te arunci de pe stânca de la Lacuri? Nenorocito! Nu mai ai două, îți mai trebuiau și altele? Să pleci în candela mă-tii cu ele cu tot unde vezi cu ochii, altfel ți le leg de gât și vă arunc în Paltinu. Nu vreau să vă mai
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
Băteau cât este ziua de mare toate dealurile, se scăldau în apele Florei cum le-a făcut natura la un loc cu băieții, urcau cu vacile la păscut pe dealuri sau plecau cu grupul de copii de toate vârstele spre lacul Paltinu la pescuit și scăldat. Ana chiar se aventura uneori să ajungă cu vacile împreună cu surorile și alți copii, la fel de aventurieri ca și ea, tocmai la "Lacuri", cam la vreo zece kilometri spre munte. Le plăcea acolo, că era atâta
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
păscut pe dealuri sau plecau cu grupul de copii de toate vârstele spre lacul Paltinu la pescuit și scăldat. Ana chiar se aventura uneori să ajungă cu vacile împreună cu surorile și alți copii, la fel de aventurieri ca și ea, tocmai la "Lacuri", cam la vreo zece kilometri spre munte. Le plăcea acolo, că era atâta pajiște bogată în iarbă grasă, locul era plat și nu trebuiau să stea cu grijă că se vor rătăci văcuțele în timp ce ele se dedau la tot felul
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
împrejmuiau grădina curții. Copiilor, ca la toți copii, le plăcea să se distreze mai ales pe seama lui Dany, când puteau să-i dea tot felul de pedepse dacă pierdea la “pitulacu”, jocul preferat de ei seara, sau pe platforma de la Lacuri. I se spunea așa locului, deoarece, pe vremuri, aici existau niște lacuri, acum rămânând doar niște grote, unde se ascundeau copii când jucau pitulacu. Să vedeți ce s-a întâmplat într-o zi pe "Luncă", unde văcuțele se lăfăiau la
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
distreze mai ales pe seama lui Dany, când puteau să-i dea tot felul de pedepse dacă pierdea la “pitulacu”, jocul preferat de ei seara, sau pe platforma de la Lacuri. I se spunea așa locului, deoarece, pe vremuri, aici existau niște lacuri, acum rămânând doar niște grote, unde se ascundeau copii când jucau pitulacu. Să vedeți ce s-a întâmplat într-o zi pe "Luncă", unde văcuțele se lăfăiau la umbra copacilor crescuți sporadic pe platformă, mișcându-și urechile clăpăuge, pentru a
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
pe la vârsta lor ce ascund fetițele sub chiloți și maieuri. La scăldat nu se prea foloseau costume de baie de către săteni. Doar pe la turiști mai vedeai câte unul - două, când se aventurau să se răcorească în undele Florei sau în lacul Paltinu, sosiți la vreun grătar pe malul apei. *** Anul 1984 a fost marcat de mai multe evenimente: - Deschiderea Jocurile Olimpice de iarnă de la Sarajevo, pe 8 februarie. - Pe 6 mai, la Palatul Sporturilor din București, gala de adio a gimnastei Nadia
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
18:00 “Gimnastică energetică”. Sâmbăta și duminică, de la ora 12:00, îi puteți duce pe cei mici să învețe să deseneze, iar după-amiază puteți relua atelierele de reciclare și de gimnastică. Proiectul "Roaba de Cultură", desfășurat în parteneriat cu Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) și FiorArte, oferă în mod gratuit alternative active pentru petrecerea timpului liber în natură, prin întoarcerea la valori, cultură și dialog. Proiectul este multianual și se desfașoară în perioada martieoctombrie.
Roaba de Cultură, în Herăstrău şi Cişmigiu by http://www.zilesinopti.ro/articole/2920/roaba-de-cultura-in-herastrau-si-cismigiu [Corola-blog/BlogPost/99304_a_100596]
-
calendar, anotimpuri și vârste, Eminescu este steaua noastră solară. Sub aburul versurilor eminesciene, totul arată mai nobil, mai sincer și mai frumos; îl caută poeții și îl iubesc îndrăgostiții de pretutindeni, natura freamătă „la mijloc de codru des” sau pe „lacul codrilor albastru” și se limpezesc aștrii și „scapără”, copiii se copilăresc și bătrânii se înțelepțesc. Rodica Elenă LUPU Ianuarie 2011 Referință Bibliografica: Luceafărul poeziei românești / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 41, Anul I, 10 februarie 2011
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Luceafarul_poeziei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
Nubia e un teritoriu la sud de Aswan. Când s-au construit barajele (prin '30 unul făcut de englezi și prin '60 altul, mult mai mare, făcut de ruși), o bună parte din satele nubienilor au fost înecate de apele lacului artificial Nasser. Nubienii au fost obligați să se mute și să-și părăsească ocupațiile tradiționale. Drept care acum, majoritatea personalului de pe vaporașe e formată din nubieni. Sunt mai negri, dar nu au caracteristicile africanilor, dimpotrivă, sunt mai frumoși și decât africanii
VIAŢĂ PE NIL de DAN NOREA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400307711.html [Corola-blog/BlogPost/372859_a_374188]
-
alimentele necesare, inclusiv câteva sticle de whisky. În tradiție ardelenească, și-a adus cu el și merinde: slănină, ceapă, niște brânză de oaie bine învelită în celofan și...pălincă. Traseul excursiei l-a stabilit Crăian: Plecarea, de pe mult iubitul lui lac cu amintiri, Herestrău. Apoi, Canalul București-Dunăre (făcut de Guvern, ca să aibă loc de ispășire numărul tot mai mare de pușcăriași) , un popas la Mana unde avea Crăian o moșie, pe Dunăre până la Cernavodă, Canalul Dunăre-Marea Neagră. -Pe flota mea, a
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1459797950.html [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]