28,674 matches
-
În negura nopții te caut Prin valuri de gânduri și vise Dar tu te-ai ascuns undeva Și nu te găsesc cât aș vrea Căci ușile toate-s închise... Și bat cu putere...și strig La poarta iubirii pierdute... O lacrimă cade uitată De doruri spre tine purtată Pe drumuri de vis neștiute... În negura nopții te-aștept Iubire din nou să revii Cu tine s-aduci fericirea Ce-nvie din nou amintirea În serile reci și pustii... Mi-ai spus
POEMELE IUBIRII 14 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1443936009.html [Corola-blog/BlogPost/381818_a_383147]
-
la școală? Femeia, amabilă și dornică să servească cafeaua, se schimbă la față. Deveni acră și rea. Ce să fac și eu, am rămas fără bărbat și cu cine să mă ajut dacă nu cu el? Se pregătea să verse lacrimi, dar Doina, supărată se ridică și-i spuse. Trimite-ți băiatul de mâine la școală! A pierdut multă materie și este în clasa a patra, trece la gimnaziu, dacă nu-l trimiteți anunț autoritățile, și veți primi amendă. Femeia, nu
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
că elevul Stoican Constantin este absent. Așadar se poate, băiete? Dar de ce numai după ce am făcut o vizită la voi acasă? Băiatul se sculă rușinos în picioare. Ar fi vrut să spună ceva, dar, așa din senin i-au dat lacrimile. Stai jos, Constantin! E bine că ai venit printre noi. Doina trecu în revistă și restul clasei, apoi începu să predea lecția la limba română. După ce predă, îl întrebă pe Stoican: aș vrea să vii la tablă să văd care
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
lumina sidefie cu care urc spre cer visând la mine-n altă viață mă rog încet, și blând, și surd, să redevin paiață din rolu’-acesta muribund să fug spre alte patimi pădurile să le sugrum într-un izvor de lacrimi boboci de guri să tulbur iar sugându-le ardoarea rădăcini de foc să-nfig în cerul strâmt ca marea Din ciupitele-mi porunci să pot alege una iar ochii tăi cuțite lungi s-arunce-n mine-ntruna să te iubesc, să te
ȘI TE IUBESC, ȘI TE URĂSC de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1458558175.html [Corola-blog/BlogPost/381375_a_382704]
-
Iubirea pentru ține nu va piere, Săracul te dorește adăpost. De-ar îndura și milă și durere, Ar face-orice ca tu să ai un rost. Ești țara lui... Neprețuita casă din străbuni. Te apăra de-aici și de departe, Cu lacrimi învelite-n rugăciuni, Și gânduri nerostite despre moarte. Ei, cei plecați... Ce hrana ți-o aduc, muncind afară. Conducătorii tăi... doar pentru bani Te-ar ciopârți-n bucăți că pe o fiară, Să ia pe tine câțiva gologani. Referință Bibliografică
E PENTRU TINE ŢARĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/E_pentru_tine_tara_.html [Corola-blog/BlogPost/352533_a_353862]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > LACRIMILE MELE Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului LACRIMILE MELE Peste lacrimile-mi negre Nuferi negri curși din stele Au crescut ca să-mi ascundă Taina dorurilor grele. Au crescut pe lacul nopții
LACRIMILE MELE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1474060027.html [Corola-blog/BlogPost/380096_a_381425]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > LACRIMILE MELE Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului LACRIMILE MELE Peste lacrimile-mi negre Nuferi negri curși din stele Au crescut ca să-mi ascundă Taina dorurilor grele. Au crescut pe lacul nopții Hohotind printre suspine, Ofurile lor plângându-mi Lacrimi să te-alung din mine. Peste lacrimile mele Nuferi
LACRIMILE MELE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1474060027.html [Corola-blog/BlogPost/380096_a_381425]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > LACRIMILE MELE Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului LACRIMILE MELE Peste lacrimile-mi negre Nuferi negri curși din stele Au crescut ca să-mi ascundă Taina dorurilor grele. Au crescut pe lacul nopții Hohotind printre suspine, Ofurile lor plângându-mi Lacrimi să te-alung din mine. Peste lacrimile mele Nuferi negri au crescut
LACRIMILE MELE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1474060027.html [Corola-blog/BlogPost/380096_a_381425]
-
nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului LACRIMILE MELE Peste lacrimile-mi negre Nuferi negri curși din stele Au crescut ca să-mi ascundă Taina dorurilor grele. Au crescut pe lacul nopții Hohotind printre suspine, Ofurile lor plângându-mi Lacrimi să te-alung din mine. Peste lacrimile mele Nuferi negri au crescut Să-mi ascundă-ntre petale Taina dorului pierdut. La o margine de cer Unde se închină lacul Plânge luna peste noapte, Doru-mi înecând sub veacuri. Sub suspinele-i
LACRIMILE MELE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1474060027.html [Corola-blog/BlogPost/380096_a_381425]
-
Articolele Autorului LACRIMILE MELE Peste lacrimile-mi negre Nuferi negri curși din stele Au crescut ca să-mi ascundă Taina dorurilor grele. Au crescut pe lacul nopții Hohotind printre suspine, Ofurile lor plângându-mi Lacrimi să te-alung din mine. Peste lacrimile mele Nuferi negri au crescut Să-mi ascundă-ntre petale Taina dorului pierdut. La o margine de cer Unde se închină lacul Plânge luna peste noapte, Doru-mi înecând sub veacuri. Sub suspinele-i tăcute Lacul negru mă îndeamnă Să te-
LACRIMILE MELE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1474060027.html [Corola-blog/BlogPost/380096_a_381425]
-
și prin moarte, Doar să îți atingă gândul. De-oi muri în chinuri grele Fără să mai dau de tine, Negrii nuferi dăinui-vor Patima ce zace-n mine. Peste nuferii ce plâng Luna neagră încet curge, Umbletele mele-n lacrimi Dintre chinuri să le-alunge. Referință Bibliografică: LACRIMILE MELE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LACRIMILE MELE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1474060027.html [Corola-blog/BlogPost/380096_a_381425]
-
De-oi muri în chinuri grele Fără să mai dau de tine, Negrii nuferi dăinui-vor Patima ce zace-n mine. Peste nuferii ce plâng Luna neagră încet curge, Umbletele mele-n lacrimi Dintre chinuri să le-alunge. Referință Bibliografică: LACRIMILE MELE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
LACRIMILE MELE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1474060027.html [Corola-blog/BlogPost/380096_a_381425]
-
deosebită de anularea, prin dublare, din alte limbi): „Nu mai e nimeni, unul, să o vadă”. Ori tropi ai visului, într-o superbă imagine (înălțată prozopopeic): „Am fost la tine și era / Un înger lângă crucea însingurată, / Părea tăcut, o lacrimă-i curgea / De pe obraz-doar el cu tine, tată! // Când m-a văzut, cu mâini împreunate / Șoptind, mi-a arătat spre cer: / - Vezi, el acolo-n marea-i bunătate / Dezleagă calea marelui mister”. Și tropi isonici (în litere - anadiploză): „Încrezător, mă
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Câteodată, poemele aduc a tanka... tot fără formă fixă. „La sărbătoarea toamnei / eu vin tot flămând. Dar cum pot, oare, / să-mi pun alături / chipul meu de om plângând?!...” Multiple soluții creative. „Didascalie” duhovnicească în poezia „Năzuință”: „Când te rogi, / lacrima să-ți curgă râu, / până când păcatul / în iertare albește!” Optație de un patetism rezonabil: „TOAMNĂ, / Cumsecade, / anunță-mă-n cercul tău! // Onest, / dă-mi un loc pe măsura culorii! // Chibzuit, / potolește-mi sau ascute-mi ritmurile! // Iertând, / înveșmântă-mă cu
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Timp petrecut / pe-o dungă de vară, / cântec arzând / pe-o verde chitară. Triluri doinite / de privighetori, / cămăși țesute, / minuni printre flori...”). Poezie originală, totuși, cu mari puteri plasticizante. Versuri cu efect instantaneu, impresionante. „Apa țâșnește / din uger de stâncă, / Lacrimi de înger / spre valea adâncă”. Și mult idealism. „Răscruci de vânturi / Sus printre creste, / [...] // Crâmpei de codru / Suiș pe-o potecă, / [...] // Toate se-adună / Ca-ntr-o poveste: / A fost, / va fi, / este”. GEORGE BALAN. O mecanică a scrisului în
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Lumina strigă / la ușa Veșniciei...”). Meditații. Probleme. „Oare... / câte virtuți / sau patimi / ascunzi, / ale celor dispăruți, / ce-au ajuns / în tine, / cană de lut?...”. Analiză, descifrare. „Bucurie, / Amărăciune, / Durere, / Revoltă, / Neputință / Pocăință, / Resemnare, / Tristețe, / Recunoștință, / Iubire, / Totul strâns / într-o lacrimă!...”. Fulger bengal (a ploaie...). „Doru-i zbor / și zboru-i nor, / dor pe aripi călător... / Când de mine, / ți-o fi dor, / să-mi vorbești / cu glas ușor, / să mă mângâi / când eu dor, / și am... / lacrimă de nor”. CONSTANȚA HĂRJOGHE. Considerabil
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Iubire, / Totul strâns / într-o lacrimă!...”. Fulger bengal (a ploaie...). „Doru-i zbor / și zboru-i nor, / dor pe aripi călător... / Când de mine, / ți-o fi dor, / să-mi vorbești / cu glas ușor, / să mă mângâi / când eu dor, / și am... / lacrimă de nor”. CONSTANȚA HĂRJOGHE. Considerabil egocentrism. Solilocvii în fața lui „tu” imaginar („Iarna mi se umple părul de dragoste, / mândria îmi delirează în tristețe / și tu, / fixat pe retina adolescenței mele, / insiști să locuiești stângaci / la mine în cuvinte / și nu
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
propria persoană. Jurnalism în poezie. „Și cine, atunci, îmi ignora / albastrul largului zbor, / îmi va scrie, / poate, acum, / pe troienele unei ninsori / până la genunchi / «TE IUBESC!». / Pentru că, / în orice cascadă de râs / și în orice împletire a degetelor, / geme o lacrimă”. Raționament, dar și închipuiri pregnante. „Dezmiardă-mi tu / curajul gândului nătâng / și ondulează-mi / tandrețea de-o zi / după coama nebună / a nervilor tăi” - același „eu” care-și dezvăluie natura și în ordin. ALEXANDRU MIHAI IRIMIA. Un regal poetic, în
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
-n apă, pleosc, // de la bob spre verde sare, / de la unu pân’ la toamnă, / de la trei și până-n iarnă // mămăliga-n patru-o dau, / ceapa-n patru eu o sparg, / floarea floarea își desface // și mai mult de dor bălai / clopul, lacrima și clopotul / clop și pic și cling verzui // bâldâbâc de piatră verde, / verde galben de mă lași, / broasca face-n apă, pleosc”. Ceea ce pare ludic, este, de fapt, foarte serios. „Îngerii n-au aripi, ei au inimi, / cu nas roz
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
foarte serios. „Îngerii n-au aripi, ei au inimi, / cu nas roz de acadea / din floare scuturată, / care zboară pretutindeni / acolo unde un om îi cheamă. // Acolo unde cad odată / o mie de flori albe, /pe rana ca pieptul / cresc lacrimi ochioase / ca inima unui îndrăgostit. // O voce burtoasă ca spațiul / mă animă pe creștet / și-mi spune: «să cazi / spre țâța vacii în genunchi / să te ridici, să cazi spre înălțare»”. Un poet cu picioarele pe pământ și mintea dincolo de
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
apropii tremuri de plec să nu plângi lasă urma lunii cum desenând o poveste unde pe pereche de sâni și mai unde pe posterior ce fel de posterior ca al morăriței lui Zorba pe ochii căutători scăldați în ploaie de lacrimi sau zâmbind ca frumusețea mângâieri de gheață unde pe două trupuri în nud cum îmbrățișate la umbra unui trandafir scriu iubesc sunt iubit și nici nu o să fiu prea bătrân și dacă o să fiu întineresc în iubirea ta tu ești
LA UMBRA UNUI TRANDAFIR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 by http://confluente.ro/La_umbra_unui_trandafir_gheorghe_serbanescu_1376945226.html [Corola-blog/BlogPost/366600_a_367929]
-
Ceee? Voi știți că-i sfârâie câlcâiele după Adriana? - Ohooo, și ce-i mai sfârâie, Doamne! Că mie, când mi-o spus prima oară, am crezut că mor de râs! Îmi zâcea că are o belea și avea-n ochi lacrimi de crocodil, că m-am speriat la-nceput, pe cuvânt! Am crezut că avea într-adevăr o belea! - Ehei, și eu am râs cu foc, că aflai de beleaua lui azi, mai înainte să ne-ntâlnim cu Damblagiu'. Păi și
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1476553748.html [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
dor de nopțile târzii Când ne jucam sub clar de Lună În timpul când eram copii În poiana verde de la fântână. Cu gândul rătăcesc acasă Sub cerul încărcat de ploi La căsuța veche părintească Azi totul e pustiu, pereți-s goi Lacrimi pe obraz încep să cadă Mă strâng în brațe zidurile reci Ochi mei nu pot să vadă Umbre pierdute pe poteci Aș vrea timpul să-l dau înapoi Să împletim visele-n salbe Ascultând povești la gura sobei În nopțile
AMINTIRI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1454955437.html [Corola-blog/BlogPost/384004_a_385333]
-
Acasa > Strofe > Atasament > SĂ-NTREB O LACRIMĂ... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1701 din 28 august 2015 Toate Articolele Autorului Să-ntreb o lacrimă de te-a zărit când steaua nopții se prăbușea în mare când luna se plimba agale pe valul frânt de-o
SĂ-NTREB O LACRIMĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1440785406.html [Corola-blog/BlogPost/379210_a_380539]
-
Acasa > Strofe > Atasament > SĂ-NTREB O LACRIMĂ... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1701 din 28 august 2015 Toate Articolele Autorului Să-ntreb o lacrimă de te-a zărit când steaua nopții se prăbușea în mare când luna se plimba agale pe valul frânt de-o întrebare. * Să-ntreb o lacrimă de unde înflorirea într-o tăcere sfidătoare când toate amintirile se tăvălesc la soare în
SĂ-NTREB O LACRIMĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1440785406.html [Corola-blog/BlogPost/379210_a_380539]