2,524 matches
-
Sahlin (1990) la adresa studiilor originale pe NADH care sugerau că metoda folosită nu era validă. Ei prezintă date care confirmă și susțin ipoteza conform căreia absența oxigenului în mitocondrie nu are și nu este legată de randamentul net al acidului lactic în timpul contracțiilor musculare repetitive în condiții normoxice. Ei cred că literatura de specialitate susține concluzia conform căreia stimularea badrenergică a mușchilor scheletici accelerează rata glicogenolizei, indiferent dacă mușchiul se contractă sau nu. Deci, la nivelul țesutului muscular izolat, factori cum
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
badrenergică a mușchilor scheletici accelerează rata glicogenolizei, indiferent dacă mușchiul se contractă sau nu. Deci, la nivelul țesutului muscular izolat, factori cum ar fi modelul contracției, durata ei, disponibilitatea substratului, hipoxia și stimularea badrenergică, joacă roluri cheie în producerea acidului lactic. 111.4. Concentrația lactatului sanguin În ciuda strânsei corelații dintre concentrațiile lactatului sanguin și muscular observate în timpul efortului, interpretarea acumulării lactatului sanguin numai ca o reflectare a producerii celui muscular este o greșeală. Concentrația lactatului muscular și modificările ei rezultă din
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
În ciuda strânsei corelații dintre concentrațiile lactatului sanguin și muscular observate în timpul efortului, interpretarea acumulării lactatului sanguin numai ca o reflectare a producerii celui muscular este o greșeală. Concentrația lactatului muscular și modificările ei rezultă din echilibrul dintre acumularea de acid lactic în sânge (datorită acumulării de acid lactic în mușchi) și eliminarea sa din sânge. Deși, mușchiul scheletic este sediul principal al producției de acid lactic (atât bazal cât și în timpul exercițiului fizic), intestinul, ficatul, și pielea ar fi capabile să
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și muscular observate în timpul efortului, interpretarea acumulării lactatului sanguin numai ca o reflectare a producerii celui muscular este o greșeală. Concentrația lactatului muscular și modificările ei rezultă din echilibrul dintre acumularea de acid lactic în sânge (datorită acumulării de acid lactic în mușchi) și eliminarea sa din sânge. Deși, mușchiul scheletic este sediul principal al producției de acid lactic (atât bazal cât și în timpul exercițiului fizic), intestinul, ficatul, și pielea ar fi capabile să elibereze lactat (Stainsby și Brooks - 1990). În
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
o greșeală. Concentrația lactatului muscular și modificările ei rezultă din echilibrul dintre acumularea de acid lactic în sânge (datorită acumulării de acid lactic în mușchi) și eliminarea sa din sânge. Deși, mușchiul scheletic este sediul principal al producției de acid lactic (atât bazal cât și în timpul exercițiului fizic), intestinul, ficatul, și pielea ar fi capabile să elibereze lactat (Stainsby și Brooks - 1990). În mod tradițional, se consideră că ficatul este principalul loc de eliminare a lactatului din sânge și că el
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fizic), intestinul, ficatul, și pielea ar fi capabile să elibereze lactat (Stainsby și Brooks - 1990). În mod tradițional, se consideră că ficatul este principalul loc de eliminare a lactatului din sânge și că el este responsabil de gluconeogeneza din acid lactic și de sinteza glicogenului. Totuși, astăzi este evident că ficatul nu constituie o zonă exclusivă și nici măcar una majoră pentru eliminarea lactatului sanguin în timpul sau consecutiv exercițiului. Mușchiul cardiac, de exemplu, poate folosi lactatul ca un substrat (atât în timpul efortului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sânge (clearance), s¬a pus întrebarea, care dintre acești doi factori exercită un control mai mare în timpul efortului și care anume dintre ei este afectat în mai mare măsură de către antrenament. S-a sugerat că în timpul efortului incremental eliberarea acidului lactic în sânge crește direct proporțional cu numărul fibrelor musculare recrutate și cu intensitatea activării lor. Concentrația lactatului sanguin ar trebui așadar să crească curbiliniu pe măsură ce atât travaliu cât și consumul de oxigen cresc. În același timp, eliminarea acidului lactic din
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
acidului lactic în sânge crește direct proporțional cu numărul fibrelor musculare recrutate și cu intensitatea activării lor. Concentrația lactatului sanguin ar trebui așadar să crească curbiliniu pe măsură ce atât travaliu cât și consumul de oxigen cresc. În același timp, eliminarea acidului lactic din sânge ar trebui să crească odată cu creșterea concentrației și activității lactatului sanguin. Ca urmare, în primele stadii ale exercițiului fizic, creșterea lactatului sanguin va fi redusă. S-a sugerat că atunci când adrenalina sanguină (A) crește odată cu sporirea intensității exercițiului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a precedat PA și PNA. Pe baza datelor obținute autorul a ajuns la concluzia că mărirea nivelului catecolaminelor în timpul efortului nu a fost singurul determinant al PL și a sugerat că reducerea pH-ului muscular / sanguin ce însoțește producerea acidului lactic ar putea fi cauza PA și PNA. Totuși, în nici unul dintre studiile citate în sprijinul acestei ipoteze (Greenhaf 1990; Roth - 1991; Victor - 1988) nu a existat nici o relație între starea acidobazică și activitatea simpatică testată la rate metabolice corespunzătoare PL.
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
performanței de rezistență aerobe”. În 1964 Wasserman și Mcllroy au introdus termenul de “prag anaerob” și au sugerat că schimbul de gaze pulmonar poate fi folosit pentru estimarea punctului de inflexiune al lactatului sau ceea ce se numea declanșarea “acidozei metabolice (lactice)”. În condiții fiziologice, acidul lactic disociază rapid în ioni lactat și hidrogen, din care cauză sunt folosiți mai degrabă termenii de lactat muscular și lactat sanguin decât cei de acid lactic sanguin (Wilmore și Costill - 1994). Determinarea pragului anaerob prin
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
1964 Wasserman și Mcllroy au introdus termenul de “prag anaerob” și au sugerat că schimbul de gaze pulmonar poate fi folosit pentru estimarea punctului de inflexiune al lactatului sau ceea ce se numea declanșarea “acidozei metabolice (lactice)”. În condiții fiziologice, acidul lactic disociază rapid în ioni lactat și hidrogen, din care cauză sunt folosiți mai degrabă termenii de lactat muscular și lactat sanguin decât cei de acid lactic sanguin (Wilmore și Costill - 1994). Determinarea pragului anaerob prin indici neinvazivi a fost pusă
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
al lactatului sau ceea ce se numea declanșarea “acidozei metabolice (lactice)”. În condiții fiziologice, acidul lactic disociază rapid în ioni lactat și hidrogen, din care cauză sunt folosiți mai degrabă termenii de lactat muscular și lactat sanguin decât cei de acid lactic sanguin (Wilmore și Costill - 1994). Determinarea pragului anaerob prin indici neinvazivi a fost pusă la punct de către Wasserman și colaboratorii săi pe parcursul anilor (Davis - 1985). 111.7. Aprecierea apariției pragului lactatului în funcție de pragul respirator Wasserman în 1984 definește pragul anaerob
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
oxigen a mușchiului metabolic activ, este mai mare decât furnizarea de oxigen către mitocondrie. Acest dezechilibru în furnizare față de cerere, duce la o creștere a conversiei anaerobe a piruvatului în lactat, în citosolul celulei. Din cauza pH-ului său scăzut, acidul lactic este aproape complet disociat și tamponat în cea mai mare măsură de către sistemul bicarbonat, ceea ce duce la formarea de dioxid de carbon. Wasserman (1973) susține că tamponarea lactatului și perturbările acido-bazice asociate produc modificări previzibile în schimbul de gaze. Astfel, CO2
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în timpul unui efort incremental pe cicloergometru, corelația dintre măsurarea schimbului de gaze și a lactatului sanguin a fost r = 0.95. Au conchis deci, că măsurarea parametrilor schimbului de gaze este o metodă validă și valoroasă pentru detectarea dezvoltării acidozei lactice în timpul exercițiului crescător. Yoshida (1981) a raportat rezultate similare - o corelație r = 0.87 între pragul anaerob (PAN) și pragul lactatului (PL) la zece bărbați care au fost supuși unui protocol cu exercițiu incremental pe cicloergometru. Totuși, deși corelația dintre
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
nu le folosiți. Veți înțelege de ce celelalte proceduri funcționează, cunoscând legătura lor cu rezultatele testelor de sânge. IV. 1. Metode privind testele de sânge Testele de localizare a pragului anaerob au toate un lucru comun. Ele măsoară concentrația de acid lactic la o serie de repetări cronometrate, înotate la viteze progresive. Concentrația de lactat este trecută într-un grafic, în opoziție cu viteza de înot. Fig. 24 arată rezultatele unuia dintre cele mai des folosite teste de sânge. Sportivul a înotat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
următoarelor repetări au fost reduși cu aproximativ 5 secunde, iar ultima repetare s-a făcut la un efort maximal. O mostră de sânge s-a recoltat în repaus, înainte de prima repetare, dar după încălzire. Figura 24 arată concentrația de acid lactic din această mostră de sânge: 1.00 mmoli/l. Mostre de sânge au fost de asemenea recoltate după primele 5 repetări. Au fost recoltate mostre la 1, 3, 5, 7 și 9 minute după terminarea celei de-a șasea repetări
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Mostre de sânge au fost de asemenea recoltate după primele 5 repetări. Au fost recoltate mostre la 1, 3, 5, 7 și 9 minute după terminarea celei de-a șasea repetări, pentru a ne asigura că, concentrația maximă de acid lactic a fost detectată. Acidul lactic muscular continuă să difuzeze în sânge, timp de mai multe minute, după terminarea unui efort maximal sau aproape maximal, până când se va instala un echilibru. După aceea, acidul lactic din sânge va scădea datorită scăderii
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de asemenea recoltate după primele 5 repetări. Au fost recoltate mostre la 1, 3, 5, 7 și 9 minute după terminarea celei de-a șasea repetări, pentru a ne asigura că, concentrația maximă de acid lactic a fost detectată. Acidul lactic muscular continuă să difuzeze în sânge, timp de mai multe minute, după terminarea unui efort maximal sau aproape maximal, până când se va instala un echilibru. După aceea, acidul lactic din sânge va scădea datorită scăderii cantității de acid, care iese
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
asigura că, concentrația maximă de acid lactic a fost detectată. Acidul lactic muscular continuă să difuzeze în sânge, timp de mai multe minute, după terminarea unui efort maximal sau aproape maximal, până când se va instala un echilibru. După aceea, acidul lactic din sânge va scădea datorită scăderii cantității de acid, care iese din mușchi. Astfel că, mai multe mostre de sânge trebuie recoltate la intervale regulate de timp, până când concentrația de sânge va scădea. Doar prin folosirea acestui procedeu, antrenorii pot
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
care iese din mușchi. Astfel că, mai multe mostre de sânge trebuie recoltate la intervale regulate de timp, până când concentrația de sânge va scădea. Doar prin folosirea acestui procedeu, antrenorii pot fi s9iguri, că au măsurat concentrația maximă de acid lactic, din sângele sportivului, după efort. Timpii sunt trecuți pe axa orizontală, în metri pe secundă, astfel încât să poată fi transformați, și în alte distanțe. Timpii realizați sunt exprimați în minute și secunde, iar concentrația de lactat în mmoli/l, ambele
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a fost atins, decât după cea de-a patra repetare. Linia a prezentat o creștere ușoară până la a patra repetare, după care, ea a prezentat o creștere accentuată, liniară. Această creștere liniară ne arată că viteza de acumulare a acidului lactic este maximală. Din informațiile graficului putem aprecia că, pragul anaerob individual al sportivului a fost atins la viteza de 3:32.00 pentru distanța de 300 m. Această viteză este egală cu o valoare de 1.42 m/sec (300
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Vitezele pot fi ajustate pentru antrenamentul rezistenței de bază adăugând 2-4 secunde, iar pentru rezistența cu supraîncărcare, scăzând 1-2 secunde. Viteza minimă pentru rezistența de bază, poate fi considerată, acea viteză exprimată în metri/secunde, la care concentrația de acid lactic crește peste nivelul de repaus. Viteza, pentru antrenamentul de rezistență cu supraîncărcare va fi cu aproximativ 1-2 mmoli/l peste concentrația, la care se produce pragul anaerob. Din nou, viteza în metri/secundă se poate determina trăgând o linie în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de sânge, a arătat că pragul de 4 mmoli/l, aproximează pragul individual anaerob, doar pentru 50 - 60 % din înotătorii antrenați. Pragul anaerob se produce la valori semnificativ mai scăzute, pentru alții 20 - 30% și la o concentrație de acid lactic peste 4 mmoli/l, pentru restul de 10 - 20 procente. Alte încercări de a dezvolta metode de determinare ale pragului individual anaerob, au fost: 1. Pragul Simon (Simon, Segal & Jaffe, 1987). În acest test, pragul individual anaerob corespunde unei viteze
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
restul de 10 - 20 procente. Alte încercări de a dezvolta metode de determinare ale pragului individual anaerob, au fost: 1. Pragul Simon (Simon, Segal & Jaffe, 1987). În acest test, pragul individual anaerob corespunde unei viteze, care duce la creșterea acidului lactic sanguin cu peste 1.5 mmoli/l peste nivelul de repaus și car produce un unghi de înclinare de 45 procente. 2. Pragul de modificare al lactatului. Acest test se bazează pe rata de creștere a acidului lactic, peste nivelul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
creșterea acidului lactic sanguin cu peste 1.5 mmoli/l peste nivelul de repaus și car produce un unghi de înclinare de 45 procente. 2. Pragul de modificare al lactatului. Acest test se bazează pe rata de creștere a acidului lactic, peste nivelul de repaus; el este punctul, la care creșterea de 1 mmol a lactatului este egală cu 1 cm și o creștere a vitezei de înot cu 0.10 m/sec este egală cu 2 cm. Starea maximă stabilă
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]