4,830 matches
-
înțelege că vârful piramidei nu ar respira aerul înălțimii dacă nu ar exista baza pe care se susține.Fără aceasta, vârful ar zace impersonal la limita banalului.Nu fac o apologie a surogatului în artă,dar nu trebuie aruncat la “lada de gunoi” a istoriei...Trebuie amintită,fără aceasta nu ar fi avut de unde să țâșnească vârfurile.Fără Ary Schefler nu ar fi răsărit Monet,fără sârbele lui Barbu Lăutaru nu ar fi avut de unde țâșni George Enescu.Istoria umanității consemnează
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-8 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Metafore_ce_tin_de_mana_ideile_sa_nu_al_florin_tene_1327746166.html [Corola-blog/BlogPost/360670_a_361999]
-
bibelou de porțelan, de care de fapt, nu ai nevoie, dar pe care il păstrezi, pe de o parte, ca să nu zică lumea internațională că tocmai România nu are un sistem juridic independent, iar pe de altă parte, si ca “lada de gunoi”, ce permitea “trecerea pe linie moartă” a celor care se poticniseră în sistemul politic existent. Când am terminat facultatea la Iași și am inceput sa profesez ca avocat în Rădăuți, la 24 de ani, eram unul dintre puținii
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_romn_erudit_profeseaza_avocatura_cu_succes_n_germania_.html [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
Cei mai mulți dintre colegi - la fel și în alte barouri - erau foști jurisconsulți, judecători, procurori, milițieni cu stagii de drept la fără frecvență, care avuseră ghinionul de a nu fi plăcut cuiva din partid și prin urmare, fuseserea direct catapultați la “lada de gunoi” a avocaturii, așa cum se spunea în jargonul acelor ani. Ce s-a întâmplat după absolvirea facultății, cum ați evoluat? Ce specializări aveți? În ce constă job-ul pe care il faceți în prezent? După Rădăuți, au urmat alți
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_romn_erudit_profeseaza_avocatura_cu_succes_n_germania_.html [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
foc peste Sodoma Și peste sodomiții care Conduc destine și popoare, Nu lăsa păcatul să rodească În sufletele lor de iască! În loc să iasă lumea-n stradă: La noi acasă nu faceți paradă Cu dezmățații aduși de voi! România nu e lada de gunoi A Europei homosexuale Cu toate scârboșeniile sale! Nici animalele ca animale Nu fac așa în staulele lor Europa hăndrălăilor Să-și lege acasă în familii Aceste rușini de sigilii, Să umble cu ele de gât, Să iasă cu
TRIMITE DOAMNE FOC PESTE SODOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_untaru_1477629793.html [Corola-blog/BlogPost/376876_a_378205]
-
perși pe nume Șaharayan Matan și Maydan vor să vă vorbească. Pilat care nu îi văzuse niciodată pe perși dar auzise despre dânșii, fu de acord să-i primească imediat bănuind că aceștia nu vin degeaba. Făcu un semn și lada trimisă de arhiereu fu scoasă afară. Apoi după un timp ușa se deschise și în cadrul ei își făcură apariția cei doi perși îmbrăcați amândoi în costume persane de culoare albastră, evazate în partea de jos a hainei brodate în fir
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-11) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_11_mihai_condur_1347225765.html [Corola-blog/BlogPost/343730_a_345059]
-
pentru oaspeți, căci Ana lu’ Marcu dormea în cuină (bucătărie). Avea în cuină un pat din lemn cu strujac. Strujacul este o saltea umplută cu ghije (pănușă de porumb) și acoperită cu pânză. Dulapuri nu avea în cameră. Avea o ladă de zestre unde ținea două pricovițe de lână, o pernă și o poneavă. Hainele le ținea pe o prăjină așezată deasupra lăzii de zestre. Îmbrăcămintea ei era alcătuită din poale, cătrânță, opreg, ciupag, sfetăr, laibăr, cojoc, cârpă. Vesela o ținea
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
saltea umplută cu ghije (pănușă de porumb) și acoperită cu pânză. Dulapuri nu avea în cameră. Avea o ladă de zestre unde ținea două pricovițe de lână, o pernă și o poneavă. Hainele le ținea pe o prăjină așezată deasupra lăzii de zestre. Îmbrăcămintea ei era alcătuită din poale, cătrânță, opreg, ciupag, sfetăr, laibăr, cojoc, cârpă. Vesela o ținea pe cele patru rafturi de lemn ale stelajului. Soba era de cărămidă iar podeaua era din pământ. Când se făcea câte o
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
spătar. Camera de oaspeți nu se deosebea prea mult de cuină. Podeaua era tot de pământ. Două paturi cu strujac se aflau de o parte și de alta a camerei. În mijlocul camerei era o masă înconjurată de patru scaune. O ladă de zestre stătea lângă ușa de la intrare. Această cameră nu avea sobă. Ea putea să fie folosită doar vara, neavând posibilitatea ca să fie încălzită. Adesea copiii urcau în podul casei să se joce. Scara de lemn de la mijlocul gangului ducea
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
nu avea sobă. Ea putea să fie folosită doar vara, neavând posibilitatea ca să fie încălzită. Adesea copiii urcau în podul casei să se joce. Scara de lemn de la mijlocul gangului ducea în pod. Acolo, pe întuneric, copiii se ascundeau după lăzile vechi. Una din lăzi era plină cu păsulă iar alta cu obiecte precum fus, răsucă, mai. Niște saci plini de lână stăteau atârnați în câte un cui. Cucuruzul împiedica mersul copiilor făcându-i să alunce ca pe gheață. Câte o
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
putea să fie folosită doar vara, neavând posibilitatea ca să fie încălzită. Adesea copiii urcau în podul casei să se joce. Scara de lemn de la mijlocul gangului ducea în pod. Acolo, pe întuneric, copiii se ascundeau după lăzile vechi. Una din lăzi era plină cu păsulă iar alta cu obiecte precum fus, răsucă, mai. Niște saci plini de lână stăteau atârnați în câte un cui. Cucuruzul împiedica mersul copiilor făcându-i să alunce ca pe gheață. Câte o găină ascunsă prin pod
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
Suntem captivi în mocirala celor ce conduc lumea. (Continuă să arunce noroi.) O să te eliberez prin acest noroi sfânt. Acum o să-ți fie mai bine. (Se depărtează măturând strada.)”. “Arhiva” - are drept cadru de desfășurare podul unei case, plin de lăzi, pachete, valize, cufere. Are două personaje: Clopoțel și Mihăescu (Mirăescu). “Podul casei care e o arhivă a vieții de odinioară ascunsă între niște pereți de scândură”, - după cum constată Clopoțel, scotocind prin lăzi și acareturi aruncate aici. De la fosta proprietară, Clopoțel
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
cadru de desfășurare podul unei case, plin de lăzi, pachete, valize, cufere. Are două personaje: Clopoțel și Mihăescu (Mirăescu). “Podul casei care e o arhivă a vieții de odinioară ascunsă între niște pereți de scândură”, - după cum constată Clopoțel, scotocind prin lăzi și acareturi aruncate aici. De la fosta proprietară, Clopoțel a moștenit “o lume vie, un tărâm de poveste”. Clopoțel vrea să descifreze tainele legate de lucrurile din pod, să reînvie acea lume de altădată și pe viețuitorii ei. Mirăescu, urcat și
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
istoria culturii române simbol al dragostei și iubirii de cultura națională.Iar volumele acestea, în condițiile fenomenului de globalizare și europenizare, când o parte din faptele românilor, tradițiile lor, vor dispărea sau extompa, “Personalități Române și Faptele lor “ vor fi “lada de zestre “ a spiritualității române. Al.Florin ȚENE Membru corespondent al Academiei Americană Română Președintele Ligii Scriitorilor Români Referință Bibliografică: Încă o pagină din istoria culturii s-a scris la București / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ÎNCĂ O PAGINĂ DIN ISTORIA CULTURII S-A SCRIS LA BUCUREŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Inca_o_pagina_din_istoria_culturii_s_a_scris_la_bucuresti.html [Corola-blog/BlogPost/361712_a_363041]
-
ele demonii cu sfinții. Potirul vieții-l dăm pe gât îndată, Uităm, subit, rezerve să păstrăm. Licoarea ne seduce, delirăm În soarta pendulând, debusolată. Ruine-atârnă de sub giulgiul nopții, Sunt resturi vii ce-au mai rămas din noi, Coșari febrili din lada de gunoi A celor păgubiți de umbra morții... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: PENDULUL SORȚII / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2269, Anul VII, 18 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
PENDULUL SORȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1489855515.html [Corola-blog/BlogPost/381195_a_382524]
-
s-a dezvoltat aici, o adevărată arhitectură populară a lemnului regăsit în sistemul de construcții folosit pe Valea Bistriței, zona Românului, Humulesti sau Bargauani. În muzeu, putem admira obiecte din mobilier masiv (patul, masa, laița), sobă, bogatele țesături din lână, lada de zestre, costumul popular românesc la portul femeiesc dar și la cel bărbătesc. Ocupațiile de bază a oamenilor din acestă zona au fost creșterea animalelor, agricultură și prelucrarea lemnului. Până la sfârșitul secolului XIX, principalul mijloc de transport pentru lemn, produse
Muzeul de Etnografie by http://www.zilesinopti.ro/locuri/7979/muzeul-de-etnografie [Corola-blog/BlogPost/96626_a_97918]
-
governo. Contele Guiccioli îi puse la dispoziție acestui englez un întreg etaj și-i permitea să iasă cu nevasta în lume. În asemenea situație Guiccioli considera că Byron îi este în mod monstruos nerecunoscător. În casă puteau fi văzuți complotiști, lăzi încărcate cu proclamații, guvernul arestase traducerea Child Harold, pretutindeni poemul lui despre Dante era prezentat ca un imn revoluționar. Contele Guiccioli ordonă încă o dată soției să aleagă între el și Byron. Teresa s-a indignat. Cum să aleagă? De când, mă
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mircea_1478647470.html [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
și adormit, dar aveam un somn ca al iepurilor,ca la primul zgomot, să mă pot trezi. Cum am simțit mișcare prin cameră și pe ăi bătrâni părăsind odaia, cum și eu o zbughii din pat. Am căutat repede, în lada de zestre a mamei, unde ținea hainele ceva mai acătării[ - Cu sensul de mai bune, mai frumoase.], hainele pe care le îmbrăcam de obicei, când mergeam la biserică, că de, ajungeam la oraș și cu ele la subțioară, pe ușa
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443344957.html [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
pricina și nu mai puteau pleca nicăieri. La scurt timp au apărut un grup de soldați înarmați și șefi care se găseau la sediul minei de la suprafață. Măsurile de securitate a locului au fost luate imediat, stabilindu-se aducerea unor lăzi de dinamită pentru încărcarea blocurilor de metal. Un inginer prezent acolo și un controlor de aur supravegheau lucrul muncitorilor. A fost trimis un mesager la mină să se aducă bidoanele speciale și a fost informată conducerea sectorului principal că s-
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Bulgarii_de_aur_mihai_leonte_1339517084.html [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]
-
și printr-un tunel lung de circa 3000 metri pentru a se ajunge la sediul minei centrale de unde bidoanele aveau să fie duse la laboratorul uzinei de preparare care se afla la mina Haneș. După multe peripeții cele vreo câteva lăzi și bidoane au ajuns la destinație. Aici era șefă de laborator o chimistă cu multă experiență în domeniul aurului. În prezența celor îndreptățiți să asiste, au fost deschise lăzile. Mare a fost surpriza celor prezenți când li s-a comunicat
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Bulgarii_de_aur_mihai_leonte_1339517084.html [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]
-
se afla la mina Haneș. După multe peripeții cele vreo câteva lăzi și bidoane au ajuns la destinație. Aici era șefă de laborator o chimistă cu multă experiență în domeniul aurului. În prezența celor îndreptățiți să asiste, au fost deschise lăzile. Mare a fost surpriza celor prezenți când li s-a comunicat de către chimistă că era; CUPRU NATIV și nu aur! Referință Bibliografică: Bulgării de aur !!! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 529, Anul II, 12 iunie 2012. Drepturi
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Bulgarii_de_aur_mihai_leonte_1339517084.html [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]
-
foametei, fiindcă nu aveau destule provizii, atunci milioane de furnici au început să care grâul din hambare. În amintirea acestei minuni, pocăindu-se înaintea lui Dumnezeu, monahii și-au luat canonul dragostei de a pune zilnic, la poarta mănăstirii, o ladă de lemn, cu pâine, la îndemâna tuturor pelerinilor ce îi calcă pragul. Uleiul de la candela acestei sfinte icoane este leac pentru otravă. Pe vremea venirii arabilor în Sfântul Munte Athos, un soldat arab a lovit cu cuțitul în chipul acestei icoane
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467616032.html [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
și lumea exterioară, între țăran și obiecte există un mod specific de cunoaștere, un fel de participare nu numai fizică, ci și afectivă, o intimitate de nezdruncinat. În casa țărănească, printre bunurile cele mai de preț se numără, de exemplu, lada de zestre. Pentru omul satului arhaic foarte importante sunt sărbătorile, acel timp sacru ce impune o anumită stare fizică și morală, o curățare exterioară, dar și una interioară. Obiceiurile, tradițiile, datinile populare ilustrează realitatea spirituală a oamenilor, evidențiind particularitățile unui
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
Opinii Eram suficient de mic ca să nu îmi pese la momentul respectiv dar suficient de mare încât să îmi aduc aminte. Auzeam povești din camera în care se întâlneau adulții la o canasta sau la o lada de bere Hașegana. Într-o seară, Crăciun sau Revelion, am ieșit toți copiii celor două familii care sărbătoreau momentul pe balcon, împreună cu tata. Și am aruncat o petarda, lucru rar pe vremea aia, puteai să faci rost de petarde doar
”Stockholm. Sindromul.” de Bogdan Brylynski by http://www.zilesinopti.ro/articole/15175/stockholm-sindromul-de-bogdan-brylynski [Corola-blog/BlogPost/100745_a_102037]
-
străzi luminate nocturn, cu reclame stradale, cu magazine ticsite de marfă, cu femei elegante și cochete, cu barbați scoși din revistele de modă), acum, urmele războiului se vedeau adânc. “Doamna, ați văzut ce parc auto îmbătrânit au? Yugo astea și Lada ... modele vechi ... trebuiau cuprinse într-un program Rabla, ca la noi!” Eheeeeee ... cât mi-aș fi dorit eu o așa mașină la vremea ei! Bună mi-ar fi și acum ... șoferiță fără mașină ce sunt!...și brusc mi s-a
ÎN PACEA SERII DE APRIL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_pacea_serii_de_april_corina_lucia_costea_1333751362.html [Corola-blog/BlogPost/359129_a_360458]
-
mai ducea Însă parcă la iezi ei mai des se întorcea Gigel mereu mă întreabă unde ai plecat Eu îi răspund că ești la moară în alt sat Să macini și să ne aduci făină Să avem ce mânca și lada plină E mic, nu prea știe multe Însă îi place să mă asculte Mama citintd poți vedea că știu Scrisoarea către tine să o scriu Pentru timbru bani îmi dă bunelu Mie dor de tine mma și te iubesc Nelu
SCRISOARE DE LA NELU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_de_la_nelu_dan_petrescu_1365577865.html [Corola-blog/BlogPost/345816_a_347145]