588 matches
-
din Valahia”. Printre cei care au trecut pe la Durău se află și scriitorul Alexandru Vlahuță (1858-1919). El și-a descris acea călătorie în capitolul „În munții Neamțului” din volumul "România pitorească" (1901). După ce trece Bistrița, el urcă Ceahlăul pornind din "„larga fâneață de pe poalele Ceahlăului”" de la schitul Durău. Liniștea este străpunsă de sunetul toacei. Grupul din care făcea parte scriitorul urcă pe munte de pe cărarea ce ducea din poiana schitului. De pe Curmătura Arșiții scriitorul vede schitul Durău "„cuibărit ca în fundul unei
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
(în italiană ""vedutismo"", de la "veduta" = vedere, perspectivă) este un gen de pictură foarte detaliată, de cele mai multe ori în format mare, în care sunt reprezentate în perspectivă largă peisaje sau vederi panomarice citadine. Acest stil s-a dezvoltat în special în pictura venețiană, atingând apogeul la mijlocul secolului al XVIII-lea. Acest mod de reprezentare a peisajelor a apărut mai întâi în pictura flamandă, în care artiști ca Paul
Arta vedutelor () [Corola-website/Science/310572_a_311901]
-
și varietate: "Instituții și evenimente cultural - artistice" - reflectă intensitatea vieții spirituale, tradiția și modernismul în cultură: România dispune de un excepțional potențial balnear care concentrează o varietate de factori morali de cură. In ultimele ani activitatea balneara a cuboscut o larga dezvoltare sub aspectul organizatoric, al cercetării si folosirii balneomedicael, iar baza naturala a fost modernizata, extinsa si diversificata. In prezent România dispune de circa 160 de stațiuni si localități balneare cu factori de cura. Existența acestora a favorizat dezvoltarea turismului
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
totală de circa 28 ha. O trăsătură specifică pentru zona de sud este suprafața redusă a spațiilor verzi, ceea ce este caracteristic și pentru Basarabeasca. Județul Lăpușna. Atestat la 3 august 1856 cu denumirea Romanovca Situată în lunca rîului Cogîlnic și Larga, la o depărtare de 101 km de Chișinău, acest orășel din Bugeac s-a dezvoltat pe baza a două localități - tîrgul Romanovca și nodul de căi ferate Basarabeasca. Pe moșia localitații arheologii menționează o movilă funerară rămasă de pe urma nomazilor veniți
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
ele s-au contopit, formînd un sat mare. Pe aceste locuri, însă, au trăit băștinașii în timpuri foarte vechi, din care cauză satul prezintă un mare interes arheologic. Străvechea siliște Cotiujeni se afla spre vestul actualului sat, lîngă drumul spre Larga, pe malul drept al unui pîrîiaș, care se varsă în r. Vilia. Așezarea s-a aflat pe coasta unui deal, pe care se văd bine pete cenușii de cenușă. S-au depistat aici cioburi de vase de lut, case de
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
toți ai lor. Dar fiind aceasta prea mică pentru a-i cuprinde pe toți, li s-au dat alte locuri de așezare în câmpia Bugeacului. Pentru a afla răspuns la întrebarea de ce satul s-a numit mult timp Tartaul de Larga e bine să ști, că după pacea de la Karlowitz (22 ianuarie 1699) tătarii ocupau teritoriul dintre Prut, Nistru, Marea Neagră, Dunărea și Valul lui Traian de sus. Tătarii din Bugeac erau grupați în câteva hoarde: Edison, Orac-oglu, Orumbet-oglu și altele, fiecare
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
asigura în continuare cu produse pentru hrană. Astfel, a luat naștere cătunul (aulul) cu denumirea Tartauulî, care mai tîrziu modificându-se, a devenit toponimul Tartaul. Documentele de arhivă atestă începând cu anul 1723 și până în 1925 denumirea de ,Tartaul de Larga.Și e firesc, deoarece satul este așezat pe ambele maluri ale râului Larga, ce izvorăște din adâncul văii Larga și se varsă în râul Prut. Râul Larga a rămas cunoscut în istorie mai ales prin bătălia cu turcii de la 7
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
cu denumirea Tartauulî, care mai tîrziu modificându-se, a devenit toponimul Tartaul. Documentele de arhivă atestă începând cu anul 1723 și până în 1925 denumirea de ,Tartaul de Larga.Și e firesc, deoarece satul este așezat pe ambele maluri ale râului Larga, ce izvorăște din adâncul văii Larga și se varsă în râul Prut. Râul Larga a rămas cunoscut în istorie mai ales prin bătălia cu turcii de la 7 iulie 1770, în care au învins armatele rusești, conduse de P. Rumeanțev. După
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
modificându-se, a devenit toponimul Tartaul. Documentele de arhivă atestă începând cu anul 1723 și până în 1925 denumirea de ,Tartaul de Larga.Și e firesc, deoarece satul este așezat pe ambele maluri ale râului Larga, ce izvorăște din adâncul văii Larga și se varsă în râul Prut. Râul Larga a rămas cunoscut în istorie mai ales prin bătălia cu turcii de la 7 iulie 1770, în care au învins armatele rusești, conduse de P. Rumeanțev. După retragerea tătarilor localnicii și-au continuat
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
arhivă atestă începând cu anul 1723 și până în 1925 denumirea de ,Tartaul de Larga.Și e firesc, deoarece satul este așezat pe ambele maluri ale râului Larga, ce izvorăște din adâncul văii Larga și se varsă în râul Prut. Râul Larga a rămas cunoscut în istorie mai ales prin bătălia cu turcii de la 7 iulie 1770, în care au învins armatele rusești, conduse de P. Rumeanțev. După retragerea tătarilor localnicii și-au continuat ocupațiile în conformitate cu modul lor de trai, cu tradițiile
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
pescuitul, oieritul, vânătoarea, creșterea vitelor. Despre acest fapt vorbesc multe nume de familie statornicite aici: Mocanu (cioban, crescător de oi), Pascaru (care se îndeletnicește cu pescuitul), Chirică (de la chirigiu), Petreanu (din neamul petrarilor). Primele case au apărut pe malul râului Larga. La început se presupune că a apărut mahalaua Răducenilor. Până mai nu demult s-au păstrat casele mici și numele vechilor locuitori: Vasile Răduc, Vasile Petreanu, Nicolae Poștaru, Nicolae Cozma, Toader Chirică, Mărioara Iordache, Donica Petreanu, Toader Livizoru, Anastasia Sărăteanu
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
ragila și stativele pentru țesut). Acestea din urmă erau necesare deoarece îmbrăcămintea și așternutul se confecționau în condiții casnice. În anul 1770 a fost ridicată prima biserică. Primii gospodari din satul Tartaul și-au făcut primele case pe malul râului Larga, printre ei au fost familiile: Răduc, Petreanu, Poștaru, Cozma, Chirică, Iordachi, Rivizoru, Sărăteanu ș.a. Hotarele satului se mărginesc satele Lingura, Hârtoape, Ciobalaccia și Baimaclia. Biserica din satul Tartaul a început construcția în anul 1997, și poartă hramul Sf. Marelui Mucenic
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
și este situat la 14 km spre est de central rational Cantemir și la aceeași depărtare de calea ferată (gara Prut). Relieful locului este deluros, se compune din cîteva coline și o vale-șes, pe care își duce liniștit apele râulețului Larga,izvorînd din adâncul văii Larga,numele căreia îl poartă,traversînd satele Cârpești, Tartaul, Flocoasa, Constantineauca, intrînd apoi în valea Prutului și vărsîndu-se în acesta. Timp de peste 200 ani (din 1723 până în 1925) satul s-a numit oficial Tartaul de Larga
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
km spre est de central rational Cantemir și la aceeași depărtare de calea ferată (gara Prut). Relieful locului este deluros, se compune din cîteva coline și o vale-șes, pe care își duce liniștit apele râulețului Larga,izvorînd din adâncul văii Larga,numele căreia îl poartă,traversînd satele Cârpești, Tartaul, Flocoasa, Constantineauca, intrînd apoi în valea Prutului și vărsîndu-se în acesta. Timp de peste 200 ani (din 1723 până în 1925) satul s-a numit oficial Tartaul de Larga, probabil, pornindu-se de la denumirea
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
Larga,izvorînd din adâncul văii Larga,numele căreia îl poartă,traversînd satele Cârpești, Tartaul, Flocoasa, Constantineauca, intrînd apoi în valea Prutului și vărsîndu-se în acesta. Timp de peste 200 ani (din 1723 până în 1925) satul s-a numit oficial Tartaul de Larga, probabil, pornindu-se de la denumirea acestui râu.În partea de nord-est a satului se sflă un lanț de dealuri și pădurea Caraculacului - o prelungire a pădurii Tigheciului, unde se află cel mai înalt punct de pe Câmpia Moldovei de Sud cu
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
iarnă,deși în ultimii ani se observă temperaturi scăzute și primăvara târziu,chiar prin luna mai.Cantitatea de precipatații pe teritoriul satului Tartaul este insuficientă,mai ales vara. Această cantitate cade neuniform. Satul Tartaul este așezat de-a lungul râului Larga de la nord spre sud, având aproximativ 3 k în lungime și 1 km în lățime. În sat sunt 567 gospodării, numărând 2165 de locuitori,dintre care bărbați - 1072, femei - 1093. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004: FORTEAZACUPRINS
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
Larga este o localitate-centru de comună în raionul Briceni, Republica Moldova. Larga este un sat și comună din raionul Briceni. Satul are o suprafață de aproximativ 6.35 kilometri pătrați, cu un perimetru de 13.56 km. Comuna Larga are o suprafață
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
Larga este o localitate-centru de comună în raionul Briceni, Republica Moldova. Larga este un sat și comună din raionul Briceni. Satul are o suprafață de aproximativ 6.35 kilometri pătrați, cu un perimetru de 13.56 km. Comuna Larga are o suprafață totală de 55.88 kilometri pătrați, fiind cuprinsă într-un
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
de aproximativ 6.35 kilometri pătrați, cu un perimetru de 13.56 km. Comuna Larga are o suprafață totală de 55.88 kilometri pătrați, fiind cuprinsă într-un perimetru de 34.92 km. Din componența comunei fac parte 2 localități: Larga și Pavlovca. Suprafața totală a localităților din cadrul comunei alcătuiește aproximativ 6.84 kilometri pătrați. Satul Larga este situat la 19 km de orașul Briceni, 12 km de Lipcani și 256 km nord de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populația
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
o suprafață totală de 55.88 kilometri pătrați, fiind cuprinsă într-un perimetru de 34.92 km. Din componența comunei fac parte 2 localități: Larga și Pavlovca. Suprafața totală a localităților din cadrul comunei alcătuiește aproximativ 6.84 kilometri pătrați. Satul Larga este situat la 19 km de orașul Briceni, 12 km de Lipcani și 256 km nord de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populația satului Larga constituia 5062 de oameni, 47.00% fiind bărbați și 53.00% femei. Structura etnică
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
Pavlovca. Suprafața totală a localităților din cadrul comunei alcătuiește aproximativ 6.84 kilometri pătrați. Satul Larga este situat la 19 km de orașul Briceni, 12 km de Lipcani și 256 km nord de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populația satului Larga constituia 5062 de oameni, 47.00% fiind bărbați și 53.00% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 97.57% - moldoveni, 1.66% - ucraineni, 0.51% - ruși, 0.04% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.04
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
arăta astfel: 97.57% - moldoveni, 1.66% - ucraineni, 0.51% - ruși, 0.04% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.04% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.16% - alte etnii. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Larga constituie 5080 de oameni, 46.99% fiind bărbați iar 53.01% femei. Compoziția etnică a populația comunei arată în felul următor: 97.48% - moldoveni, 1.73% - ucraineni, 0.51% - ruși, 0.06% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.00% - evrei, 0
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
femei. Compoziția etnică a populația comunei arată în felul următor: 97.48% - moldoveni, 1.73% - ucraineni, 0.51% - ruși, 0.06% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.04% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.16% - alte etnii. În comuna Larga au fost înregistrate 2008 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.5 persoane. Prima atestare documentară a satului Larga datează din iulie 1429, cînd domnul Țării Moldovei Alexandru cel Bun îl întărea
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
evrei, 0.04% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.16% - alte etnii. În comuna Larga au fost înregistrate 2008 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.5 persoane. Prima atestare documentară a satului Larga datează din iulie 1429, cînd domnul Țării Moldovei Alexandru cel Bun îl întărea lui Dan Uncleata. Denumirea veche a satului este Țicoteni, în componența ținutului Hotin. În 1638 Nastea, fiica lui Ivan Vartic dăruia părțile ei din Țicoteni ginerelui său
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
Săpăturile arheologice au confirmat prezența în această zonă a așezărilor umane ale culturii Cucuteni-Tripolie (mileniul V-III î.Hr.), ale așezărilor din epoca fierului (mileniul I î.Hr.). În apropierea satului se află peste 20 de tumuli. Din 1739 satul este numit Larga, după denumirea rîulețului Larga, fapt confirmat printr-un document care atestă prezența în luna august a redutelor armatei rusești lîngă satul Larga. Comuna Larga este amplasată pe o suprafață de 5365 ha dintre care: - pămînt arabil de calitate - 3249 ha
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]