767 matches
-
efervescențe, prezidam atunci Congresul, organul suprem al acestei organizații - 29 de state-membre, avînd ca limbă oficială sau națională un idiom romanic -, și mă investisem fără ezitare, îmi vorbeau de la sine preocupările la care ne solicita momentul. Conivența lor, exaltănd patrimoniul latinității, desena un soi de concurs bine venit, unde ne produceam, într-o emulație euforică, reprezentanți de pe meridiane disparate, de la Jorge Amado, gloria prozei braziliene, și Luis Jaime Cisneros, președinte al Academiei peruane, care înfășura evenimentul în acolada unor reconfortante, fraterne
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
îi plăcea să prelungească orizontal trupul Lupoaicei, emblema heraldică a Romei, iar gemenii adăugați sculpturii, la vremea Renașterii, se înșirau inumerabil în această versiune, deveneau un lanț perpetuu: chip de a sugera voios duzinele de herezi prin care dăinuie simbolic latinitatea. La Lupa Capitolina, bronzul celebru luat demult ca referință identitară și supus, iată, unei elastice extensii, nu este totuși acela care a servit, inițial, drept creuzet legendei. Dacă anticii - de la Cicero, Dionys din Halicarnas și Titus Livius - n-au ignorat
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
o aluzie iconografică sau decît reminiscența unui echilibru abstract. întoarceri spre acel acmé pe care-l înscrie parabola virtuții și dezvoltarea însăși a Imperiului, sub Traian, erau, desigur, în planul mental și în strategia celebrării mai înainte pomenite, pe tema latinității. Principele care ne-a adus pe acest drum istoric meritase a isca, pentru urmași, ca o expresie a imposibilului, urarea hiperbolică "melior Trajano". în posteritatea care ne conține a-l întîlni precum în stații de pelerinaj, pe tîmpla ansamblurilor unde
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
la împăcată zăbavă - Roma și întreaga Mediterană -, devenea altceva decît un narcisism regurgitîndu-și arheologic deliciile. Ca Român, pelerinajul înspre Roma aeterna intra în urgențele pe care le impune afirmarea identității. Din toată arborescența de popoare, descinse din trunchiul primordial al latinității, ramura noastră, oricît de vitregită, abandonată de Aurelianus fără protecție, în calea viiturii barbarice, a păstrat totuși, ca un palladiu izbăvitor, numele civilizației originare; și o gramatică, singura printre idiomurile neo-romanice, conservînd norma structurantă a declinării latine. Tropismul ce ne
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
Bernini a realizat mai deplin, mai tonitruant, în cascadele fîntînilor și în jerba colonadelor, această putere triumfală de a modela Orașul și Lumea? Să-i mulțumim, așadar, celui care ne-a favorizat o asemenea confruntare cu valorile inuzabile ce construiesc latinitatea, evocîndu-le în imagini de aprigă distincție și comprehensiune! Să-i mulțumim din inimă artistului loial și pătrunzător care a fost Dan Er. Grigorescu.
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
european. În această ordine de idei, autorul Istoriei religiilor subliniază importanța misiunii "marelui scriitor portughez, care a încorporat în universul estetic european nenumărate ținuturi necunoscute, care a transformat în bunuri spirituale o infinitate de tezaure necunoscute, care a îmbogățit substanța latinității cu experiențe, cu peisagii și cu gesturi considerate pînă atunci fără nici o posibilitate de a fi prefăcute în obiecte de contemplație, în valori spirituale de circulație." Nu cu mult diferit, după cum ne demonstrează autorul eseului, au stat lucrurile în cazul
O ediție bilingvă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14992_a_16317]
-
se dovedește a fi în continuare un spațiu al culturii, al artei. De mai bine de cinci secole, morala lutheranis-mului protestant a intronat cultul muncii, cultul muzicii drept mijloc de socializare, de apropiere între oameni; așa cum, în diocezele romano-catolice, filiera latinității a contribuit la cultivarea unei anume subțirimi de natură aristocratică a spiritului, aspect pe care îl dovedește prioritar mediul intelectual-artistic vienez, spre exemplu. Astăzi, contrar unei atitudini distant aristocratice îmi pare a se orienta suflul cel nou pe care îl
De la Viena la Berlin, un vast spațiu al culturii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6651_a_7976]
-
dialect al spaniolei. Funcționează însă, au constatat lingviștii, un "conservatorism" îndrăcit al ariilor laterale - principiu care se aplică, în altă direcție, și limbii române - și care explică super-latinitatea fostelor state-marcă ale Imperiului Roman, ori ale Sfântului Imperiu Romano-German de Apus, latinitate sporită față de aceea a statelor din preajma Cetății Eterne, Roma. Cerbicia cu care catalanii grupați în jurul Barcelonei își afirmă identitatea națională a dat rezultate notabile în literatură. Piața Diamantului este un punct geometric al Barcelonei (un fel de Place d´Étoile
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
lingvistică, continuitatea mobilă, occidentalizarea romanica tîrzie. Articolele reprezintă o incursiune repetată în paradoxurile și rupturile istoriei culturale și lingvistice românești: e preluată ideea unei civilizații românești izolate și predominant rurale - dar sînt semnalate și contactele mai timpurii, prin biserică, cu latinitatea occidentală; este reamintit rolul important al influenței slave - și în general a influentelor neromanice specifice zonei (maghiară, germană); pentru o perioada ulterioară, se descrie concurența între influență culturală germană și cea franceză. În genere, se susține necesitatea de a integra
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
o pagină întreagă de poeme de Victor Tulbure cu supratitlul „Soarele României”. O variație a temei patriei o reprezintă întoarcerea la originile latine, cu ilustrații de monede sau fragmente de sculpturi. Cîteodată, așa cum se întîmplă, de pildă, în numărul 23, latinitatea și dacismul sînt amestecate probabil din greșeală, pentru că o poezie argheziană intitulată „Latium” este ilustrată cu două monede dacice de la Muzeul din Baia Mare. Oricum, patria e indisolubil legată de istorie, așadar multe prime pagini ale Gazetei literare vor suporta în
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4741_a_6066]
-
momentele aurorale restabilite pe coordonate abisale, între care obîrșiile dacice ale poporului român, pe o direcție pe care au mers Grigore Tocilescu, Nicolae Densusianu, Vasile Parvan, Lucian Blaga. Această atracție de factură romantică apare consubstantiata cu întoarcerea către rădăcinile dinaintea latinității care s-a manifestat în Franța și Spania în jurul anului 1900. E ușor de înțeles exaltarea lui M. Eliade, în calitatea sa de pasionat al începuturilor fabuloase și de devot al miturilor, în fața acestui precursor în care vede singură persoană
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
mai vârtos prin această calitate, cele care urmau cursurile pensioanelor catolice se exprimau uneori mai ușor în franțuzește și nemțește, iar engleza făcea și ea pași galopanți, consecutiv interesului general (chiar politic și diplomatic) pentru lumea anglo-saxonă. Neologismele din sfera latinității noastre pe care n-o mai contesta nimeni, chiar dacă niște exaltați de tipul Dan Botta ne îndrumau spre Bizanț, fiind depășiți doar de N. Densușianu cu „pelasgii” săi, pentru mine erau cele mai atractive, chiar dacă italienismele lui Călinescu erau pentru
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
arate atâția bărbați mari ieșiți din sânul lor?” - vine să confirme această rodnicie : de numele Blajului, și al Școlilor sale este legată Școala Ardeleană, - mișcare culturală patriotică și națională de tip iluminist care face din romanitatea poporului nostru și din latinitatea limbii argumente pentru emanciparea socială și națională a românilor din Transilvania. Și ca o prelungire a acesteia, într-o a doua generație a Școlii Ardelene - pașoptismul blăjean, cu atâtea inițiative politice, sociale și culturale, înnoitoare; nu există moment important din
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
din anul 1909, Folclorul. Cum trebuie înțeles fiind un punct de cotitură în cercetarea graiurilor și a creației populare. Câțiva semnatari în volum se referă la o componentă esențială a personalității omului de știință Densusianu; Basil Munteanu, Un vizionar al latinității, Pimen Constantinescu, Ovid Densusianu și Italia, Ovidiu Bârlea, Ovid Densusianu și latinitatea folclorului românesc, Elena Bălan-Osiac, Ovid Densusianu și preocupările sale privitoare la universul iberoromanic. Al. Rosetti remarca la Densusianu, pe lângă ardelenismul său, formația latinistă: "a fost ultimul dintre latiniști
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
în cercetarea graiurilor și a creației populare. Câțiva semnatari în volum se referă la o componentă esențială a personalității omului de știință Densusianu; Basil Munteanu, Un vizionar al latinității, Pimen Constantinescu, Ovid Densusianu și Italia, Ovidiu Bârlea, Ovid Densusianu și latinitatea folclorului românesc, Elena Bălan-Osiac, Ovid Densusianu și preocupările sale privitoare la universul iberoromanic. Al. Rosetti remarca la Densusianu, pe lângă ardelenismul său, formația latinistă: "a fost ultimul dintre latiniști. Dar nu în sensul în care noțiunea aceasta este înțeleasă îndeobște, de
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
noțiunea aceasta este înțeleasă îndeobște, de consacrare a activității sale dovedirii originilor noastre romane, ci în sensul grupării noastre spirituale cu lumea latină din Occident. Ca o credință foarte adâncă a lui Densusianu vom regăsi într-însul concepția metafizică a latinității noastre, a solidarității noastre cu popoarele romanice din Apusul Europei, mai presus de diferențele de rasă care despart aceste popoare." Sunt evocate, în sprijinul afirmațiilor, atât de către Rosetti, cât și de către ceilalți care se referă la această componentă a personalității
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
Europei, mai presus de diferențele de rasă care despart aceste popoare." Sunt evocate, în sprijinul afirmațiilor, atât de către Rosetti, cât și de către ceilalți care se referă la această componentă a personalității lui Densusianu, cursurile sale despre Dante, despre Dante și latinitatea, despre Aliterațiunea în limbile romanice, Filologia romanică în Universitatea noastră, Sufletul latin și poezia nouă, Păstoritul la popoarele romanice, Graiul păstorilor din Provansa și multe altele. Latinism și occidentalism care caracteriza nu numai bibliografia savantului, ci și personalitatea sa, care
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
roba ce vă atârna pe umeri, jurământul meu din primăvara anterioară acelui an, căldura insuportabilă și modul solemn și prietenesc în care m-ați întâmpinat, crucifixul de pe biroul dumneavoastră dinaintea căruia, întâmplător, mă aflam, toate, aici, la porțile Orientului, păzind latinități uitate. Greu de priceput, domnule președinte; însumi nu pricepeam. Ce să pricep? Trecuseră cinci ani de când tot aici, în orașul acesta, în grădina publică de care mă despărțeau acum mai puțin de patru sute de metri de casa în care locuiam
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
numai tu numai tu îmi ești rană șerpuitoare străzi nu mă mai cunosc brichetele abia se aprind într-un colț unde inima orașului se crispează ai silabisit "labirint" vers alb diluat cu uitare vinul din mine zvâcnește prin cuvinte numai latinitatea se lăfăie pe obrazul meu smead-creol un castel răvășit durat dorului ce jinduiește - bacovia-n toți și în toate - cad recad și nu mai tac din gură - bemol - ecorșeu uitat în toată jalea și-n tot pustiul cărnii care-l îndură
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
tot pustiul cărnii care-l îndură ce cald e aicea la tine - schimbările se succed mângâierile etcetera ziceam că versul mă gâtuie că sunt bun de ceva mai presus decât neîmpăcată viață a mea. poezia scrijelată cu briceagul sacade amare (latinitate amară) degetele de plumb - otravă picurată - nu impregnare! atavice ritmuri percep - sfâșiere zangăt sacade amare - tu plecat chiar pentru o clipă în ataraxie le silabisești în preajmă ziggurate de mucava lepra zidurilor din nou - București Percep. da. pasul tău vagabond
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
cheamă într-una. de focul lor leapădă-te salamandră de n-ar fi împrejurarea că trabucul mă arde pe buze tocmai când un vers ar vrea să-l sărut în încheieturi cu alint de miel blând sunt venele pornite anapoda - latinitate slinoasă și cât de triumfătoare - în toate măruntaiele mele de lepădătură soarele tău de crepuscul prin toate razele s-a pornit să mă doară interiorul unui cuvânt sau doar umbra peceților care cad - desfoliat trandafir cu cătușe pe fiecare petală
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
de geste, trecute în Italia și de acolo în poezia populară sîrbă, ajunsă aceasta la curțile domnești din Valahia și Moldova. Aceeași metodă (astăzi s-ar spune Ťretoricăť ori Ťstrategieť, de marketing, se-nțelege), a amplasării fenomenului românesc în perimetrul latinității, este folosită și pentru proză, încă de la primul enunț al capitolului - ŤLa români, ca și la popoarele de origine latină din Occident, proza este mult mai recentă decît poeziať (subl.mea, M.I.). In doar douăzeci de pagini, această prefață strînge
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
Paul Celan o determină să revină definitiv în Germania. Toate sunt expresia apartenenței rezolute la spațiul cultural Mitteleuropa, dispărut după război: „nomadă evreică/a limbii germane/crescută sub/un steag galben/și negru/granițele m-au trimis/ba într-o latinitate slavă/ba în America//Europa/în castelul tău/am visat/viitoarea mea naștere”(autoportret). Dacă lirica erotică este proba de foc a unui poet, atunci la Rose Ausländer iubirea este cea a contopirii totale, în care cuplul se regăsește întregindu
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
am avut succes. Cauzele pot fi numeroase, de la faptul că miau apărut volumele (patru, toate de poezie) în edituri mici, până la traducerile care în franceză pierd prin claritatea extremă a limbii ceva din misterul pe care umbrele slave îl conferă latinității românești. Cu cititorii am stat de vorbă cu prilejul nenumăratelor lecturi publice, care sunt, aproape întotdeauna, urmate de discuții, mai ales în țările de limbă germană, unde există o adevărată tradiție în acest sens. Pe de altă parte, în Italia
„Sper că voi ajunge să devin din nou numai scriitor“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/5944_a_7269]
-
apoi Colocviul tinerilor scriitori, ca și Colocviul consacrat romanului, ambele cu desfășurare anuală. Recent, ne-a atras atenția sărbătoarea revistei „Dilema Veche”, găzduită aici, iar în perioada 21-22 octombrie, tot aici, a avut loc simpozionul „România și Moldova, izvoare ale latinității”, cu participare prestigioasă din țară și din străinătate. Au luat parte ambasadorii la UNESCO ai României și Moldovei, Nicolae Manolescu și Oleg Serebrian, secretarul general al Uniunii Latine, José Luis Dicenta, ministrul secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor
Alba-Iulia, centru cultural by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5167_a_6492]