738 matches
-
În țara nemțească sunt case cu etaj, un fel de "case una peste alta", ulițele sunt făcute dintr-o singură bucată de piatră pe care se plimbă cucoane cu pălării și boieri cu ceasornic. Toți beau bere, "un fel de leșie amară". În târguri și în sate sunt școli, unde copiii învață carte. Acolo stăpânește legea, și un morar a câștigat procesul cu împăratul, iar negustorul n-a fost atacat de nimeni. După ce a intrat în Țara Moldovei, vameșii i-au
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un document din 20 decembrie 1528, vornicul Ieremia Moghilă (Movilă) și paharnicul Ioan Moghilă arătau că sunt coborâtori din Ioan Moghilă Logofăt, Iațco Hudici și Petru Hudici și că aveau printre altele, satul Hudineț pe Bașeu. în iarna anului 1532 leșii care câștigaseră bătălia de la Obertyn în august 1531, au pustiit o parte din satele existente în ținutul Dorohoiului printre care Hudeștii și Mlenăuții arzând curțile boierești ale familiei Movilă. în lupta de la Tărăsăuți, Ion Movilă cu oștenii adunați din satele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
parte din satele existente în ținutul Dorohoiului printre care Hudeștii și Mlenăuții arzând curțile boierești ale familiei Movilă. în lupta de la Tărăsăuți, Ion Movilă cu oștenii adunați din satele de prin ținutul Dorohoiului a învins hoardele dușmane ucigând pe toți leșii care au prădat satele de pe moșiile sale. Satele au fost refăcute ulterior însă vetrele acestora erau așezate mai către pădure pentru a fi ferite de alte prădăciuni ale dușmanilor. La 25 aprilie 1554, Alexandru Lăpușneanu a întărit lui Ioan Moghilă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vistiernicul, satele pe care și le-au împărțit, unul din ei..... Mlinăuții-Uric de la Alexandru cel Bun și Ilieș și Ștefan. Savantul crede de data aceasta că ar putea fi vorba de satul Mlenăuți din apropierea satului Hudești. în iarna anului 1532 leșii care câștigaseră bătălia de la Obertyn cu moldovenii au pustiit o parte din satele existente în ținutul Dorohoiului, printre care Hudești și Mlenăuți arzând curțile boierești ale lui Ion Movilă care avea în stăpânire și satele respective. Fapta leșilor a fost
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și rozmarin, în ciorbă. Pentru ulcior pe geana achiului. Când fierbe mămăliga, aruncă un fir de orz în foc și ieși afară, fără a te uita înapoi și va trece, ca prin farmec... Pentru bătături la picioare. Vâră picioarele în leșie tare de ciocălăi, fierbinte cât poți suferi. Stai răbdător acolo până se răcește leșia, taie cu briciul bătătura, apoi leagă usturoi pisat și repetă de mai multe ori. Mai pune acolo și.. .piatra iadului. Pentru curățirea petelor pe obraz. Bați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
iarna cele mai multe obligații pentru gospodărie. A găti, a ține casa curată și a spăla hainele era ceva firesc. Altele erau treburile mai importante: torsul, cusutul și țesutul. Dacă ne amintim că pe atunci nu erau detergenți, spălatul se făcea cu leșie și săpun de casă, iar clătitul la pârâu, de le Înghețau mâinile În apa rece, avem imaginea acestei munci. Și nu Întotdeauna pârâul era aproape de casă. Uneori trebuia să se meargă unu-doi kilometri până la apă și să aducă acasă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Petrecerea dura până duminica În zori. Atunci Începeau micile și nevinovatele idile care puteau deveni cu timpul și iubiri pătimașe. Torsul era urmat de trasul firelor pe rășchitor și astfel rezulta tortul. Scos cu meșteșug de pe rășchitor urma spălarea cu leșie din mesteacăn, apoi tragerea pe urzar și În cele din urmă pus pe stative care cereau Înainte Încă două operații: datul prin spată și prin ițe. Se Învelea urzeala pe sul, iar din băteală se făceau mai Întâi țevi la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
becurile pînă la plasmă, humus sfîșiat de straie, omul lucrează la altă scară decît aceea a propriilor condiții și intră direct în foc, nu în pămînt, canton luminile domesticite pe lîngă el, Borzești locomotiva de manevră, vagonul cu inscripție de leșie de sodă, biserica în mituri ștefaniene luminată decent de mit. Ora 8,02, în personalul Buzău Ghimeș, urcat din Onești, cald, miroase, a fost plin de țigani! stai aici, unde te duci pe culoar, vrei să răcești? cercetarea în exterior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sub deal, n-o să spună nimănui nimic, ce a încercat, îl închide forma iluzorie urbanitate, forma om a stricat-o din sat, de la început Cain Cereală l-a ucis pe Abel Miel! Valašske Mejiřiči stație de domiciliu pe vagoane cu leșie ori hidroxid de sodiu NaOH, urmele românești cehești prin Slovacia, mărul bătrîn, i-au lăsat merele neculese, pistrui la casă, tricolor pe catarg la cabana nouă, margine de Tîrgu Ocna. Ora 18,12, în personalul Ghimeș Buzău, în stația Tîrgu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Era și tunul ăla cu dejecții care se umplea și se revărsa pe jos, și dădea mirosul ăsta care ne intrase de fapt în carne, în ochi... Iar mâncarea acolo se dădea numai o dată dimineața și seara: un ceai, o leșie cu bromură de aia, un turtoi făcut așa ca pentru porci, și un castronel în care punea un polonic de jumate de kil de mâncare ordinară, o fiertură insipidă. Și îți mai dădea seara un singur polonic de ăla de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care așteptau să ne ia în primire. Punct! ERAM ÎN BĂRĂGAN!!! 3. GARA DUDEȘTI sau PUNCTUL TERMINUS AL CĂLĂTORIEI NOASTRE Rânjind satisfăcută, într-un rictus de țevăraie metalică, locomotiva neagră ca un bivol sălbatic, plină de zgură pietrificată și de leșie aburindă, s-a îndepărtat de noi ca un vis urât, nu însă înainte de a ne traumatiza organul auditiv cu două semnale stridente și câteva pufăituri de taur întărâtat, pentru a-și manifesta astfel superioritatea forței brutale și disprețuitoare față de pigmeii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vedea că, În decurs de un secol, numărul substanțelor cu care au fost acuzați cârciumarii evrei că falsifică sau otrăvesc băuturile este destul de mare : vitriol, var, „alcool de lampă concentrat” [= spirt denaturat], alcool metilic, acid salicilic, glicerină, eter sulfuric, anemonol, leșie (cum se va vedea mai jos) și alte „materii sau dresuri otrăvitoare”. Vitriolul este substanța cel mai des invocată În acest sens, Începând chiar din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Dar În acea epocă, acidul sulfuric (În caz că asta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atâta de mult strică gustul vinului, numai cu chipul următoriu [...] se poate scoate cu desăvârșire : ia o parte de vitriol (acidum sulfuricum dilutum) și două părți de apă, spală vasele cu apa aceasta de vitriol, după aceea leșiiază [= spală cu leșie] cu cenușă sau cu apă În care se va pune var și apoi le clătește cu apă curată [...] ; după ce s-au uscat, arde În ele pucioasă [= sulf], după cum se obicinuiește. Cu chipul arătat trebuiesc curățite și toate căzile, dejele, ciuberele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu apă curată [...] ; după ce s-au uscat, arde În ele pucioasă [= sulf], după cum se obicinuiește. Cu chipul arătat trebuiesc curățite și toate căzile, dejele, ciuberele, linurile, teascurile și alte unelte Întrebuințate Întru facerea vinului” <endnote id="(369, p. 137)"/>. Folosirea leșiei la spălarea butoaielor și a teascurilor de vin ar fi putut genera legenda despre introducerea de către cârciumari a leșiei În vin. O colindă din Maramureș pare să indice supraviețuirea acestei legende privindu-l pe cârciumarul evreu (Avrum) din mediul rural
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
curățite și toate căzile, dejele, ciuberele, linurile, teascurile și alte unelte Întrebuințate Întru facerea vinului” <endnote id="(369, p. 137)"/>. Folosirea leșiei la spălarea butoaielor și a teascurilor de vin ar fi putut genera legenda despre introducerea de către cârciumari a leșiei În vin. O colindă din Maramureș pare să indice supraviețuirea acestei legende privindu-l pe cârciumarul evreu (Avrum) din mediul rural : „Să bem vin și să bem rum,/ Din hordău, di la Avrum./ Da Avrum nu-i de omenie,/ Că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
năpasta pe capul țiprei [= o evreică], că ar fi vrut cică să-l otrăvească pe puiul de român” <endnote id="(197, p. 19)"/>. Folosirea anumitor sulfați (numiți În epocă „vitrioluri”) pentru conservarea vinului și a rachiului, folosirea acidului sulfuric, a leșiei și a varului pentru spălarea butoaielor de băuturi alcoolice, folosirea acidului acetic pentru contrafacerea vinului și a rachiului sau pur și simplu unele accidente sunt tot atâtea explicații posibile privind nașterea și supraviețuirea legendei despre otrăvirea băuturilor de către cârciumarii evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
servea de 2-3 ori pe săptămână, posturile fiind păzite. Ospiciul avea și o spălătorie (un feredeu) unde se spăla inventarul moale lenjeria bolnavilor și a personalului. Spălătoria, o încăpere mică, avea ca instalație un cazan îngropat "1 balie, 1 putină leșie, 4 frânghii (dar putina și funiile erau putrede), precum și una pereche mângălaie mică și 1 mângălaie mare, pe picioare". Nu se făcea baie bolnavilor aici, spălătoria având unicul scop de întreținere a lenjeriei. Lenjeria era relativ suficientă, dar în stare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
le pun cercei, ca să nu-i doară capul. Pe cine strînge cruciș de cap popă făcut din nou, nu-l mai doare capul. Să nu lași să-ți caute doi în cap, că faci și mai multe gîngănii. Să strecori leșia prin mătură lată dacă vrei să fii curat în cap. Mîța și cînele cînd au durere de cap mănîncă iarbă. Capac Cînd a plesni căpacul de pe oală, să știi că ai să prinzi o mare veste. Capră Laptele de capră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin casă, și primăvara, cînd fac straturile, presară cenușă amestecată cu gunoi zicînd: „Cum n-am mîncat eu diminețile ajunurilor, așa să nu mănînce nici o lighioaie roadele.“ Să nu zvîrli cenușa în bătătură, că faci a sărăcie. Să nu faci leșie cu cenușă de ciocani* (hluji*), că faci mătreață. Cer Cerul este ca o movilă nemărginită. Sf. Ilie obișnuiește să iasă cu carul său, ba la plimbare, ba cu treburi de-ale casei. Carul lui e lucru sfînt, dumnezeiesc, nedat lumii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
jos, apoi se crede că e semn pentru sosirea de oaspeți. Dacă a plecat vreun oaspe, apoi se crede că nu-i bine a mătura imediat după el, căci la din contra, n-a mai veni. Oboseală Să nu faci leșie lunea, miercurea și vinerea, că e rău de oboseală. Obraz Cînd îți ard obrajii, te vorbește cineva de rău. Ochi Primăvara de vei vedea mai înainte călugăriori-brebeni*, să te lovești cu ele peste ochi, zicînd: „Călugăriori-brebeni vestejească, ochii mei întinerească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
răsare, nici cînd apune, c-apoi capeți puhoiele* la ochi. Puhoielele de la ochi se vindecă dacă te speli cu apă din troaca unde beau caii. Să nu te speli pe cap lunea, miercurea și vinerea; nici femeile să nu facă leșie, că e rău de căzut și te vor durea ochii. Dacă dor pe cineva ochii, e bine a-i freca cu ud de om. Boala de ochi se vindecă spălîndu-te cu apa în care și-a spălat preo tul mînile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă se varsă rachiu e pagubă. Cînd torni cuiva vin sau rachiu în pahar, nu-i bine. Din vinul de la paus* trebuie să guste întîi preutul și apoi ceilalți creștini, căci se ușurează sufletul mortului. Vineri Vinerea nu se face leșie, nici se toarce, nici se coase, nici cămeși se spală, că e rău de pățanii. Vinerea sau Sf. Vineri este o zi în care femeile se abțin de la multe lucruri, precum pieptă natul, măturatul în casă, facerea de leșie etc.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face leșie, nici se toarce, nici se coase, nici cămeși se spală, că e rău de pățanii. Vinerea sau Sf. Vineri este o zi în care femeile se abțin de la multe lucruri, precum pieptă natul, măturatul în casă, facerea de leșie etc., căci [se] crede că, lucrînd vreun lucru de acestea, li s-arată, adică femeia care lucră pățește ceva: o cuprinde vreo boală, îi coace vreun deget, i se aruncă abuba* etc. Unele femei nu lucrează vinerea, fiind rău de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină L la (a) - a spăla pe cap lăicer - covor lămură - lamură, partea cea mai bună lăutoare - apă (cu leșie) pentru spălat legătură - vrajă lemn-de-cîine - lemn, măliniță lemnar - trunchi pe care se sparg lemnele lemnie - plantă leucă - lemn încovoiat care se introduce în capul osiei libarcă - gîndac de noapte lighioaie - insectă vătămătoare limbar - limbariță, vezicule sub limbă linchi (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
arie cu snopi Z zăbală - boala caș-la-gură zăcea de gură (a) - a fi pe moarte zăpri (a) - a nu putea urina zdreveț - plantă zgrepțăna (a) - a se cățăra zloată - belșug; noroc zlot - duh rău zoli (a) - a spăla rufe cu leșie zvîrcolac - vîrcolac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]