1,578 matches
-
s-a ordonat să se organizeze „în nuclee pentru a constata lipsurile [din rândul lor - n.n.] ce eventual s-au făcut cu ocazia rebeliunii din ultimele zile”. Un raport, solicitat de Moscova, a fost întocmit de Partidul Comunist sub girul Legației sovietice, pentru a-l trimite Kremlinului. Acest raport descria cum s-au desfășurat evenimentele în timpul rebeliunii, cum au fost „devastate magazinele”, arătând că „aceasta (rebeliunea - n.n.) poate fi considerată ca o primă încercare de revoluție în România, cu sprijinul partidului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
știe că Dumitru Groza fusese apreciat chiar de Corneliu Zelea Codreanu pentru participarea lui la „revoluția” din 1933. Imediat ce lucrurile s-au mai liniștit după rebeliune, iar în București s-a putut circula, a fost semnalat că „un automobil al Legației sovietice a cutreierat cartierele periferice”, mai ales Dudești și Văcărești, „foto-filmând tot ceea ce s-a părut a prezenta interes” pentru a însoți ca material ilustrativ un „raport documentar asupra rebeliunii și care va fi trimis la Moscova”. Acest film, realizat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a cutreierat cartierele periferice”, mai ales Dudești și Văcărești, „foto-filmând tot ceea ce s-a părut a prezenta interes” pentru a însoți ca material ilustrativ un „raport documentar asupra rebeliunii și care va fi trimis la Moscova”. Acest film, realizat de Legație, reprezenta efectul „devastărilor și jafurilor comise”. El a fost multiplicat și trimis la Moscova; o copie trucată a fost difuzată și „în Basarabia pentru propagandă, spre a se demonstra populației din acel ținut că cetățenii români în România trăiesc o
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
trimitea agenți în România pe două căi: parașutare și treceri clandestine peste granițe. Prin orice modalități, se urmărea ca membrii Partidului Comunist „să fie înarmați”, pentru a putea controla și spațiul românesc. După cum reiese dintr-o notă informativă, Kremlinul cerea Legației de la București toate „punctele de frontieră unde controlul autorităților este mai puțin vigilent” sau care sunt mai „aproape de organizațiile comuniste” românești. Prin unele puncte din vestul și nordul țării, depistate cu o urgență impresionantă, au fost introduse peste 1500 de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din organizațiile comuniste (sursă de încredere)”. O altă direcție asupra căreia se concentrau serviciile secrete sovietice era prezentarea evenimentelor din România în presă, inclusiv cele cu referire la Uniunea Sovietică. Pentru acest lucru a fost organizat un serviciu special în cadrul Legației, cu reguli stricte și precise. Între altele, aceste prevedeau ca articolele din ziare vor fi „lipite pe hârtie albă” cu explicațiile de rigoare. De asemenea, erau precizate data „când a apărut, în ce ziar, directorul sau proprietarul ziarului, autorul articolului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
al războiului și să-i îndemne la răscoală contra autorităților publice românești, deoarece au aruncat poporul „muncitor în lupte pentru apărarea burgheziei, capitaliștilor, fără să aibă șanse de a câștiga războiul”. La orele 12 pe 22 iunie 1941 „din birourile Legației sovietice s-au evacuat un număr de 98 de funcționari”, îmbarcați într-un tren „special pregătit din timp în Gara Băneasa, cu care au plecat la Chitila, unde au fost luați în primire de comandatura germană”. După ce localul Legației sovietice
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
birourile Legației sovietice s-au evacuat un număr de 98 de funcționari”, îmbarcați într-un tren „special pregătit din timp în Gara Băneasa, cu care au plecat la Chitila, unde au fost luați în primire de comandatura germană”. După ce localul Legației sovietice a fost sigilat, acțiunile operativ-informative au rămas în sarcina agenților din mișcarea comunistă sau a celor plantați în diverse medii și sectoare de activitate. La nivelul anului 1941, după modul cum s-au confruntat pe teritoriul României structurile informativ-contrainformative
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
strategia acțiunilor informative, rămânând în zona informațiilor politice, fiind în căutarea „omului tuturor speranțelor”, alias Iuliu Maniu, care să coaguleze o mișcare politică fărâmițată și cu accente centrifugare. După ruperea relațiilor diplomatice, acțiunile lor au continuat prin agenturile constituite în cadrul Legațiilor statelor aliate Angliei la București cât și prin o serie de oameni politici sau personalități anglofile. Serviciile americane au lucrat în contul relațiilor cu englezii, în timp ce guvernul american uzita de acțiunile informativ-operative numai în limita interesului ce-l reprezenta România
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în contul relațiilor cu englezii, în timp ce guvernul american uzita de acțiunile informativ-operative numai în limita interesului ce-l reprezenta România pentru Statele Unite ale Americii. După serviciile germane, cele sovietice aveau cel mai mare interes să controleze spațiul românesc. După retragerea Legației sale de la București, Moscova și-a lăsat un puternic bastion, o masă compactă de agenți și hotărât comunistă. Cu toate acestea, copleșiți de natura evenimentelor (rebeliunea, acțiunea germană în Grecia și Iugoslavia, declanșarea Războiului în Răsărit), de amploarea structurilor informative
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
o adevărată salbă în apropierea frontierei românești, avea rolul de a sprijini, de a proteja și de a coordona toate agenturile cu agenții maghiari, ce acționau pe teritoriul nostru. Componentă de bază a sistemului informativ al Budapestei în România era Legația maghiară de la București, care prin natura sa oferea o bună acoperire și ocrotire în domeniul informativ. Aproape în totalitate personalul Legație, la adăpostul statutului diplomatic, participa la acțiunile informative, tutelând și alte „organe subordonate” ce funcționau fie la Consulatele maghiare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu agenții maghiari, ce acționau pe teritoriul nostru. Componentă de bază a sistemului informativ al Budapestei în România era Legația maghiară de la București, care prin natura sa oferea o bună acoperire și ocrotire în domeniul informativ. Aproape în totalitate personalul Legație, la adăpostul statutului diplomatic, participa la acțiunile informative, tutelând și alte „organe subordonate” ce funcționau fie la Consulatele maghiare din Brașov și Arad, fie la Agenția Consulară din Timișoara ori la Oficiul Regal Maghiar pentru Comerțul Exterior din București. O
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
formau cea de-a treia componentă a sistemului informativ, folosită de Budapesta contra Bucureștilor. În funcție de natura lor, informațiile cu un caracter „economic, politic, social și cultural”, „furnizate de agenții” din teritoriu de la Consulatele din Arad și Brașov, erau centralizate la Legație ori la Oficiul Regal pentru Comerț Exterior din București. Însă, informațiile cu caracter militar se centralizau la atașatura militară și Serviciul special al Legației, iar agenții și informatorii pentru acest segment erau recrutați de obicei dintre „ungurii mobilizați sau concentrați
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și cultural”, „furnizate de agenții” din teritoriu de la Consulatele din Arad și Brașov, erau centralizate la Legație ori la Oficiul Regal pentru Comerț Exterior din București. Însă, informațiile cu caracter militar se centralizau la atașatura militară și Serviciul special al Legației, iar agenții și informatorii pentru acest segment erau recrutați de obicei dintre „ungurii mobilizați sau concentrați în Armata română /.../, care vor căuta a ajunge prin birouri, ordonanțe, sau lucrători în ateliere “ pentru a culeage cât mai multe date și informații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ungurii mobilizați sau concentrați în Armata română /.../, care vor căuta a ajunge prin birouri, ordonanțe, sau lucrători în ateliere “ pentru a culeage cât mai multe date și informații de valoare. Trimiterea acestor informații din România în Ungaria era asigurată de Legație „prin comisari diplomatici sau curieri speciali”, dar erau tranzitate și prin „fruntașii Comunității Naționale din România” care, deseori, erau „chemați în mod special la Budapesta pentru a primi ordine”, sau prin agenții ce transmiteau direct „prin aparate T.F.F”. Susținerea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dar erau tranzitate și prin „fruntașii Comunității Naționale din România” care, deseori, erau „chemați în mod special la Budapesta pentru a primi ordine”, sau prin agenții ce transmiteau direct „prin aparate T.F.F”. Susținerea financiară se realiza „în general prin Legație”. Aceasta primea din Ungaria fonduri „foarte apreciabile” sub „formă de devize”.. Dar se mai întregea și din fonduri adunate „de Comunitatea Națională a Maghiarilor sau cu subvenții deghizate” ale diverselor instituții sau persoane particulare maghiare mai bogate. Plata agenților întotdeauna
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
agricole etc, având sarcina de a asigura asistență și aprovizionare. În momentele de necesitate făceau și protecție armată, iar mijloacele erau din timp puse la dispoziție pe diferite căi (curieri, parașutiști, depozite clandestine etc.) „de către oficine anume pregătite în Ungaria”. Legația maghiară, prin Serviciul său special și „după îndrumările de la Budapesta”, ca „și pe baza aprecierilor de situație” asigura prin directive și instrucțiuni declanșarea și derularea acțiunilor. Comunicarea trebuia să se facă printr-un limbaj convențional, descris în Ghidul scurt pentru
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Ardealului” întreg. IV. 2. d. Atașatul militar maghiar pe „frontul secret” de la București Din documentele cercetate, se poate contura ideea că „sediul statul major” cu principalii protagoniști ai scenei războiului informativ, ce-l purta Budapesta în România, era concentrat în Legația maghiară din București, fiind punctul nodal de supervizare, supraveghere și urmărire a tuturor aspectelor legate de acțiunile informative, care interesau conducerea maghiară asupra problemelor de natură militare, economice, politico-diplomatice, sociale, culturale, demografice etc. Chiar dacă personalul Legației era rezervat față de unele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
România, era concentrat în Legația maghiară din București, fiind punctul nodal de supervizare, supraveghere și urmărire a tuturor aspectelor legate de acțiunile informative, care interesau conducerea maghiară asupra problemelor de natură militare, economice, politico-diplomatice, sociale, culturale, demografice etc. Chiar dacă personalul Legației era rezervat față de unele hotărâri luate de Budapesta (ca exemplu primirea cu răceală a noului ministru la București, Nagy Laszlo, care, ca fost consilier al Legației, nu era considerat de colegi săi „un diplomat de clasă”), la „comenzile informative” ale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
maghiară asupra problemelor de natură militare, economice, politico-diplomatice, sociale, culturale, demografice etc. Chiar dacă personalul Legației era rezervat față de unele hotărâri luate de Budapesta (ca exemplu primirea cu răceală a noului ministru la București, Nagy Laszlo, care, ca fost consilier al Legației, nu era considerat de colegi săi „un diplomat de clasă”), la „comenzile informative” ale guvernului maghiar se răspundea solidar și cu promptitudine. După rebeliunea legionară (21-23 ianuarie 1941), Bardossy Laszlo - care conducea Legația ungară din București din octombrie 1934 - a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Nagy Laszlo, care, ca fost consilier al Legației, nu era considerat de colegi săi „un diplomat de clasă”), la „comenzile informative” ale guvernului maghiar se răspundea solidar și cu promptitudine. După rebeliunea legionară (21-23 ianuarie 1941), Bardossy Laszlo - care conducea Legația ungară din București din octombrie 1934 - a fost chemat la Budapesta pentru a prelua portofoliul Externelor, înlocuit fiind, în luna februarie 1941, cu Nagy Laszlo. Pe lângă celelalte nevoi informative, guvernul maghiar solicita Legației sale din capitala României să adune și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
21-23 ianuarie 1941), Bardossy Laszlo - care conducea Legația ungară din București din octombrie 1934 - a fost chemat la Budapesta pentru a prelua portofoliul Externelor, înlocuit fiind, în luna februarie 1941, cu Nagy Laszlo. Pe lângă celelalte nevoi informative, guvernul maghiar solicita Legației sale din capitala României să adune și date despre cei care au „trecut în Ardealul cedat” și au optat „pentru cetățenie maghiară”, iar „în mod special pe intelectuali” români. Aceste date trebuiau să cuprindă referiri asupra „activității politice desfășurată în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
iar „în mod special pe intelectuali” români. Aceste date trebuiau să cuprindă referiri asupra „activității politice desfășurată în România” sau dacă cumva „au activat în mișcarea comunistă”. Așa cum rezultă din documentele de arhivă, întocmite la nivelul anului 1941, dintre membrii Legației maghiare din București, remarcat prin ardoare și râvnă depusă în activitatea informativă ce depășea atribuțiile și statutul său de diplomat, era atașatul militar, locotenent-colonel Szantay Erno. Comportamentul și natura acțiunilor sale au provocat frecvente nemulțumiri organelor decizionale și de specialitate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din pricina modului cum „își face serviciul” ca foarte „păgubitor pentru noi” - să fie înlocuit de Budapesta odată cu rechemarea „în țară a colonelului Davidescu”, atașatul nostru militar din capitala ungară (col. Radu Davidescu a fost înlocuit de col. Al. Cozlovschi la Legația noastră din Budapesta, pentru a fi numit șeful Cabinetului Militar al Conducătorului Statului). În a treia rezoluție, din 12 august 1941, de astă dată de pe adresa ministrului de Interne (nr. 6940 din 9 august 1941), însoțită de o notă informativă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
adevărat și antecedentele”. Așa cum rezultă din cele prezentate mai sus, precum și din alte documente de arhivă, activitatea informativă a atașatului militar maghiar în preajma lui 22 iunie 1941, cunoaște o febrilitate nemaiîntâlnită. Pe timpul preparativelor campaniei de Est, Budapesta dă un ordin Legației din capitala României, primit „în ziua de 16 iunie” 1941, prin care să „cerceteze” și să „raporteze cât mai curând posibil care este atitudinea poporului român față de planurile de război ale generalului Antonescu, în legătură cu Uniunea Sovietică”, de asemenea „procentul de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
până la ora 18, deoarece trebuie transmise la Budapesta între orele 22-23”, iar cele mai puțin urgente „în fiecare marți, joi și sâmbătă”. În baza instrucțiunilor primite de la Budapesta și sub supravegherea și îndrumarea sa, se reorganizează serviciul de informații al Legației. Alături de Bogyani Francisc și dr. Kahle, va coopta și alți funcționari ai Legației precum Gerszon de Warga, Alexandru Torok. Sub bagheta lui Bagyani Francisc, care de altfel coordona și serviciul de informații al Legației, se vor înființa „mai multe oficii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]