1,271 matches
-
prin același articol: „exprimă și slujește cu fidelitate năzuințele și interesele vitale ale poporului, îndeplinește rolul conducător în toate domeniile construcției socialiste, îndrumă activitatea organizațiilor de masă și obștești, precum și a organelor de stat”. Așadar, cu consecvență, partidul-stat și-a legiferat prerogativele și a urmărit cu obstinație transpunerea acestora în practică în toate domeniile, dar mai cu seamă în rândul instituțiilor de forță ale statului. Din acest punct de vedere, crearea instituției Președinției, prin legea nr. 1 din 28 martie 1974
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de conducere alcătuit din: ministru secretar de stat, care era și președintele consiliului, adjuncți ai ministrului de Interne, secretari de stat, alte cadre cu funcții de conducere, precum și secretari ai comitetelor de partid (art. 24). Această formulă, prin care se legifera răspunderea Securității direct în fața lui Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R. și Comandant Suprem al Forțelor Armate, a rămas în vigoare până în decembrie 1989. Partidul și pârghiile sale de control asupra Securității În opinia noastră, partidul dispunea, ca principale instrumente
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
puterii organizate sau la o înțelegere mai clară a mizei morale, atunci când se revendică obediență. Atâta timp cât ființele umane pot asigura destulă cooperare din partea unora pentru a-i domina pe alții, ele vor folosi formele dreptului ca instrumente. Oameni vicioși vor legifera norme vicioase pe care alții le vor pune în aplicare"203. Hart consideră că simplificarea nejustificată a acestei probleme prin eliminarea din sfera dreptului a normelor nedrepte ar lăsa nesoluționate situații complexe și variate, care nu ar putea fi înțelese
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dacă cineva încalcă ordinele sau legile, condamnarea persoanelor găsite vinovate, nu fac parte din activitatea de pedepsire. Totuși aceste activități trebuie îndeplinite înainte de pricinuirea unei suferințe, dacă discutăm despre pedeapsă. Bineînțeles, aceste activități pot avea forme rudimentare: un părinte nu legiferează, ci ordonă, el nu stabilește pedepse pentru încălcarea ordinelor sale înainte ca aceste încălcări să apară, ci determină pedeapsa după ce încălcarea a avut loc, iar de mai multe ori nu se obosește să stabilească dacă copilul este cu adevărat vinovat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a priori a vieții morale; este o determinare obiectivă și universală a vieții morale. De aceea, rezultatul actelor unei voințe autonome nu este subiectivizarea unei lumi din afara subiectului, ci lumea umanizată, adică lumea unității de existență a omului. Voința autonomă legiferează, dar și acționează, prin subiectul său. În lumea sa, omul nu este doar ființă morală (dacă ar fi astfel, atunci legea morală însăși nu ar avea nici un sens pentru el), ci el este și ființă sensibilă, purtătoare de "înclinații" care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
le propune. Conceptul anticipației este corelativ celui de determinism prin finalitate. Amândouă semnifică ordinea personalistă a lumii. Anticipația își are locul în orizontul istoriei, dar conferă un sens și orizontului cosmic; valabilitatea ei este, desigur, circumscrisă istoric. Determinismul prin finaliate legiferează existența istorică a omului, dar oferă sens înseși energiei-ca-natură, având astfel valabilitate (o valabilitate secundă, derivată) și dincolo de spațiul umanului. Omniprezența sa nu afectează determinismul prin cauzalitate propriu fenomenelor naturii privite nu în totalitatea lumii, ci în spațiul lor strict
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fenomenelor nodale ale evoluției universale, atât cât nu operăm cu categoria finalității, cât privim aceste fenomene prin ele însele. "Dinamica ireversibilului", ca factor al intuiției destinului, semnifică hotarele determinismului prin cauzalitate și extinderea finalității la ordinea naturii pentru ca finalitatea să legifereze ca principiu al evoluției totale a universului. Astfel, destinul este plasat în orizontul vieții, cauzalitatea în cel mecanic, iar finalitatea (însemnând acum și ireversibilitate) în orizontul existenței-ca-energie (al naturii și culturii). Al treilea factor al intuiției destinului este stringența cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cafelei practicat de Wilhelm Grigorovici Spandau, mai ales bărbații; femeile, în marea lor majoritate, acceptând argumentele tatălui răposatei Monika Ivanova Haller (se citește Galler), își beau în fiecare dimineață cafeaua din doar trei înghițituri: unu, doi, trei! Drept urmare, s-a legiferat ca "ritualul Spandau de băut cafeaua să nu fie îngăduit decât atunci când nu sunt martori de față, astfel evitându-se consecințe dintre cele mai grave". Fiindcă prevederea aceasta a apărut după condamnarea lui Wilhelm Grigorovici Spandau, acesta săvârșind fapta pe
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
muncă. În țara noastră primele contracte de muncă au fost încheiate în anul 1919 la Uzina de gaz și electricitate din București, la Postăvăria din Buhuși, la întreprinderile petroliere de pe Valea Prahovei și la Căile Ferate Române. În anul 1921 s-a legiferat organizarea sindicatelor profesionale, prin care se recunoștea dreptul muncitorilor de a încheia învoieli de muncă cu patronii și dreptul sindicatelor de a acționa în judecată patronatul în cazul nerespectării acestor învoieli. În anul 1929 a apărut legea asupra contractelor de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
acest țel "o importanță deosebită ar avea interzicerea răspândirii armei nucleare"; c) această acțiune trebuie să facă însă parte "dintr-un lanț de măsuri care să ducă la dezarmarea nucleară". O altă abordare a problemei "nu ar face decât să legifereze împărțirea lumii între state nucleare și nenucleare", permițând celor dintâi "să-și sporească în continuare arsenalul atomic și să perfecționeze mai departe tehnologia armelor nucleare"; d) de unde nevoia ca, odată cu renunțarea de către statele nenucleare la această armă, "în tratat să
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
În reticent..., proast... dispoziție și, uneori, dispreț pur și simplu. Uitînd c... din 1989 Încoace Europa de Est, dup... ce și-a pansat r...nile În mod remarcabil și și-a Învins o parte din sl...biciunile economice și politice, restructurînd, privatizînd, legiferînd și deschizîndu-se concurenței, a devenit un partener cu drepturi egale, anumiți responsabili occidentali au crezut c... aceast... parte a Europei, pierdut... de recunoștinț... pentru ajutorul - real - acordat de c...tre cealalt... Europ..., nu va pierde de acum Înainte ocazia de
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
regionale a muncii; apariția marilor târguri; producția pentru schimb devine curentă; apare chiar producția pentru profit; prin existența comerciantului. Comercianții epocii 439 aveau la dispoziție o piață liberă; apar începuturile și producția micilor ateliere meșteșugărești; se dezvoltă tendința de a legifera și de a institui coduri de legi valabile pentru un spațiu geografic mai mult sau mai puțin extins. Dacă începuturile economiei monetare 440 sunt mai vechi, adică odată cu apariția și folosința în timp îndelungat și pe o scară geografică extinsă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
orientare socialistă, între care locul central îl ocupă K. Marx și F. Engels, din secolul al XIX-lea. Marea criză economică din anii ’30 a pus sub semnul întrebării practicile bursiere existente în acea perioadă și a obligat statele să legifereze mijloace de protecție și să creeze instituții speciale care să protejeze investitorii și micile afaceri. Apărută în anii ’30, discuția privind modul în care sunt tratați stakeholderii neprivilegiați, în special cei externi, a căpătat amploare și a devenit o mișcare
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
exemplu, probleme semnificative de obiectivare a evaluărilor. De asemenea, aceste performanțe cuantificabile oferă o imagine sugestivă a modului în care se aplică principiile responsabilității sociale, doar dacă prezintă o dinamică favorabilă, înscriindu-se în limitele acceptabile legal (presupunând că sunt legiferate astfel de limite!). În această lucrare performanțele financiare nu interesează în mod particular, dat fiind că subiectul este dezbătut cu lux de amănunte în lucrări de management financiar. Totuși, subiectul performanțelor financiare și al modului în care se fac înregistrările
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
potecilor prin eroziune în zonele intens circulate (INCDT, 2009a: 10-11). O problemă „modernă” este punerea în pericol a zonelor naturale de traficul ATV-urilor Și motocicletelor off-road, din ce în ce mai des întâlnite, în special în zonele montane. În 2008, Senatul României a legiferat interzicerea accesului cu motociclete, ATV-uri sau sănii cu motor în ariile naturale protejate, în afara drumurilor publice sau forestiere. Singura întrebare rămâne cine va pune în aplicare legea, existând un număr foarte mic de rangeri în parcurile din România care
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
moralizatoare, antihe- donistă, cvasi-teologică, axată împotriva viciului și a păcatului de neiertat. Fumând tutun, omul caută „plăcerea simțurilor”, croiește „căi străine și variate desfătărilor”, căzând în „prăpastia plăcerilor”. Cei care „venerează virtutea, vecină cu divinitatea”, dau celor cinci simțuri hrana „legiferată de Natură”. Tutunul însă, „iarba plină de scârbă”, distruge trei dintre simțuri : gustul („prin amă- răciune”), olfacția („prin mirosul rău”) și văzul (prin „întunecimea” provocată de fum). Fumul de tutun „vatămă și ochii în cel mai mare grad prin întunecime
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
apel la caracterul dogmatic al Regulamentului, fapt care nu e adevărat... - Ba seamănă exact cu preceptele mănăstirești de acum vreo patru milenii! Durdrin închise ochii și privi în tavanul înalt, încercînd să nu se enerveze. - Regulamentul nu face decât să legifereze o parte din obișnuințele noastre liber consimțite. - Asta e o prostie! Dacă îmi dai măcar și un singur exemplu... - Numele, îl întrerupse Șestov pe Alterna. Regulamentul consacră, de pildă, că trebuie să ne numim după Planetele Agricole pe care ne-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
n-am avea nici o șansă. Și oricum, nu asta e miza punerii în funcțiune a acestei nave... - Împăratul nostru are dreptate, încuviință și Maestrul. Fu rândul quinților să nu înțeleagă nimic "Fragmentînd comunitatea noastră, Regulamentul canonic nu face decât să legifereze că nu ne vom înfrunta niciodată teama cea mai mare: răspunsurile emoționale diferite la retrăirea primelor amintiri. Calea Regulamentului e deci una a simplității, dar și a uitării. Dacă veți sonda cu atenție trecutul, vă veți aduce aminte cum eram
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-o astfel: (n țările avansate capitaliste formele sociale urmează fondului, (n țările (napoiate fondul social e acela care urmează formelor sociale" (apud. Aderca, 1947: 85). Uneori (nsă chiar Gherea arată neputința unor forme străine utilizate pentru rezolvarea unor probleme interne. "Legiferăm pentru țărani pe baza unui regim juridic occidental ș( cu un aparat de legiferare iarăși occidental, (nsă pentru susținerea ș( consolidarea unor raporturi (n bună parte medievale. Contradicție absurdă din care neapărat urmează neaplicabilitatea legilor." La Gherea observăm o activitate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
că ei sunt promotorii așa numitului "vot uninominal". Numai că graba strică treaba! Mai întâi, cum deja am arătat 366, votul uninominal nu este același lucru cu scrutinul majoritar, fie el și relativ, așa cum au decis parlamentarii români să îl legifereze pentru alegerea președinților consiliilor județene. Apoi, cum poate fi desemnat titularul unei funcții monocratice, precum cea de primar, de șef de stat sau, mai nou, de președinte al consiliului județean, altfel decât uninominal? L-am putea alege plurinominal, adică desemnând
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
producătorilor față de casta filosofului-rege, cele două comunități neîntreținând altă relație decât aceea mediată de ordinea războinică. Epicur realizează o comunitate egalitară în care bărbații sunt egali cu femeile, iar sclavii cu oamenii liberi. Platon aspira să organizeze viața privată, să legifereze în ceea ce privește viața sexuală a indivizilor, să pedepsească pe oricine refuză să-și subordoneze libertatea personală statutului de cetățean al statului Leviathan. Platon se află la originea totalitarismelor moderne (M. Onfray). Acolo unde Platon le atribuie femeilor un rol secundar (asigurarea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
al contabilității, dacă ne gândim la contextul actual, context al marilor vise pentru o „Meta Teorie a contabilității” Și subsecvent pentru o metodologie proprie. Dar ce reprezintă aceste concepte, care este domeniul lor de acțiune, ce pot să reglementeze, să legifereze, care sunt limitele Și mai presus de orice, cine sau ce le recomandă drept aplicabile? Vom lega răspunsurile la aceste întrebări de elaborarea metodologiei de cercetare necesare atingerii obiectivelor propuse. În domeniul contabilității, privitor la tipurile de cercetare, Colasse (2005
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
urmă este grija de a dobândi bunuri în mod drept, apoi urmează cea dedicată trupului, iar lucrul cel mai de seamă este grija pentru suflet. Așadar, dacă în sistemul politic pe care îl descriem valorile sunt astfel ierarhizate, s-a legiferat în mod drept; dar dacă vreuna dintre legile recomandate aici va arăta că ține la mai mare cinste în cetate sănătatea trupului decât pe cea a sufletului, ori bogăția la mai mare cinste decât sănătatea trupului și pe cea a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
separată. Binele cetății primează. „Ci, mai degrabă, ceea ce convine mai multora, cred, și pentru mai multe situații și, cumva, în felul aceste va alcătui legea - așa, mai în mare - și pentru fiecare individ, aducând fie reglementări scrise, fie nescrise și legiferând obiceiuri străbune.” Aceasta este, în ochii lui Platon, motivația amoralismului aparent al „artei regale” și tot aici o seamă de autori contemporani au fost dispuși să identifice ceea ce s-ar putea numi „tendința totalitară din filosofia politică a lui Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
există decât pentru comunitate? Epicur crede exact inversul! Fragmentele puse laolaltă de Diogene Laerțiu prezintă un filosof care ne sfătuiește să ne ținem cât mai departe de politic și-l stigmatizează pe tiran. Platon aspiră să organizeze viața privată, să legifereze în ceea ce privește viața sexuală a indivizilor, să pedepsească pe oricine refuză să-și subordoneze libertatea personală statutului de cetățean al statului Leviathan? Epicur crede în contractul între indivizi consimțind la edificarea intersubiectivității libere. Cetățeanul atenian conduce comunitatea folosind constrângerea, autoritatea, poliția
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]