2,543 matches
-
alin.1) din Constituția României în sensul că, pe viitor, căsătoria liber consimțita să aibă loc între soți, bărbat și femeie, fapt care trebuie stipulat coerent și cu exactitate. Un alt Proiect de Moțiune votat în unanimitate, are în vedere legiferarea, la nivel național, a Zilei de Rugăciune. Ultimul Proiect de Moțiune supus votului Conferinței Naționale a UBCBR are în vedere modificarea Legii Cimitirelor care, pe viitor, trebuie să fie în concordanță cu Statutul, drepturile și libertățile Cultului Creștin Baptist care
MARTURIA CRESTINA PRIN SLUJIREA APROAPELUI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356656_a_357985]
-
anumite direcții de dezvoltare, decât slujirea acestui fond real și concret al nevoilor populației, al aspirațiilor electoratului prin programe politice votate de acesta. Și, doar pentru aplicarea acestor programe de fond, care slujesc concretul dezvoltării naționale, atunci când se ajunge la legiferarea lor este nevoie de precizat unele chestiuni de procedură, unele formalități prin care se asigură o aplicare mai rapidă și mai eficientă. Procedura și formalitățile îndeplinirii ei sunt, astfel, doar mijloacele de aplicare ale politicilor sociale, economice, culturale, etc. și
POLITICA ROMÂNEASCĂ DE LA „A” LA „Z” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355250_a_356579]
-
a prezentului. Miron Manega, scriitor și publicist, l-a considerat pe Eminescu modelul absolut al jurnalistului și a citit din publicistica acestuia un articol publicat în ziarul „Timpul” în 1879. A făcut cunoscute eforturile Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pentru legiferarea zilei de 28 iunie ca Zi Națională a Jurnalistului Român, deoarece 28 iunie 1883, este data care a marcat distrugerea poetului și, în primul rând, a jurnalistului Mihai Eminescu care a fost scos de la redacția ziarului „Timpul” și pus în
SERATELE 'MIHAI EMINESCU, JURNALISTUL', IUNIE, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369039_a_370368]
-
momente ale istoriei dintre anii 1945-1989. Apoi, mai ales după aderarea la structurile N.A.T.O., unele lucruri au început să se schimbe. Spre exemplu, revenirea la vechile titulaturi a cadrelor din poliție sau cele ale serviciile secrete, sau actul de legiferare a gradului militar ca titlu proprietate. Dar, dacă vom privi cu oarecare atenție, vom observa reminiscențe ale vechilor reglementări și destule rezerve în a acorda gradului militar statutul care i se cuvine. Vom întâlni astfel, efect al unei false cutume
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
Briguet, p. 22) Între hotărârile și deciziile prioritare ale Sinodului I Ecumenic și cele exprese ale Împăratului Constantin cel Mare s-au numărat: - stabilirea Zilei de cinstire a Învierii Domnului, Duminica; - libertatea religioasă a tuturor confesiunilor; - cinstirea supremă a creștinismului; - legiferarea expunerii simbolurilor creștine în întreg imperiul; - întărirea economică a Bisericilor locale și eliberarea clerului de de greutățile financiare publice; - a înlesnit prezența creștinilor în armată și în ierarhia publică; - a făcut daruri bisericilor și a împărțit gratuit grâu locuitorilor Constantinopolului
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
INDEPENDENȚA CONFISCATĂ Autor: Sofia Raduinea Publicat în: Ediția nr. 1183 din 28 martie 2014 Toate Articolele Autorului Intro democrație, Puteri sunt separate; Și nu se bagă una , În treaba celeilalte. Una-i Legislativul, Ce Parlamentul are, Si, după analiza, Face legiferare, Alta-i Executivul, Ce execută legi, Emite ordonanțe Și hotărâri întregi. Cea Judecătorească, Cu pumnu-n piept se bate Că e independentă. Nimeni n-a spus:nu poate! Doar că, independentă Au confiscate-o ei: Fac doar ce le vor mușchii
INDEPENDENTA CONFISCATA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353502_a_354831]
-
Altul cengile-nvarteste:... XIX. INDEPENDENȚA CONFISCATĂ, de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1183 din 28 martie 2014. Intro democrație, Puteri sunt separate; Și nu se bagă una , În treaba celeilalte. Una-i Legislativul, Ce Parlamentul are, Și, după analiza, Face legiferare, Alta-i Executivul, Ce execută legi, Emite ordonanțe Și hotărâri întregi. Cea Judecătorească, Cu pumnu-n piept se bate ... Citește mai mult Intro democrație,Puteri sunt separate;Și nu se bagă una , În treaba celeilalte.Una-i Legislativul,Ce Parlamentul are
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
execută legi, Emite ordonanțe Și hotărâri întregi. Cea Judecătorească, Cu pumnu-n piept se bate ... Citește mai mult Intro democrație,Puteri sunt separate;Și nu se bagă una , În treaba celeilalte.Una-i Legislativul,Ce Parlamentul are,Si, după analiza,Face legiferare,Alta-i Executivul,Ce execută legi,Emite ordonanteSi hotărâri intregi.Cea Judecătorească,Cu pumnu-n piept se bate... XX. EU AM UN SUFLET NOMAD, de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014. Eu am un suflet nomad
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
bătrânilor”. Prin experiența lor de-o viață erau capabili să emită concluzii logice în orice problemă care putea tulbura viața colectivității. Se crea astfel un organ legislativ menit a crea reglementările necesare vieții în comun. Aplicarea acestor, să le numim legiferări, nu putea fi asigurată de bătrâni. Forța fizică impune un respect în special asupra celor care se cred capabil de orice. În acest scop fiecare tânăr nou maturizat era obligat, un fel de examen de reușită în viață, să supraviețuiască
ISTORIOARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354154_a_355483]
-
incidența dispozițiilor art. 64 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial“ - dispoziții opozabile legiuitorului în activitatea de legiferare, ci este vorba despre un efect specific al deciziilor de constatare a neconstituționalității unei norme abrogatoare, efect întemeiat pe prevederile constituționale ale art. 142 alin. (1), care consacră rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, și ale art. 147
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
a determinat sfera de aplicare a normei printr-o interpretare a dispozițiilor criticate care ține seama, pe de o parte, de voința legiuitorului, iar, pe de altă parte, de jurisprudența instanței de control constituțional în materie, cu respectarea competenței de legiferare a Parlamentului, prevăzută de art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) și art. 126 alin. (2) din Constituție, și a competenței de interpretare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prevăzută la art. 126 alin. (3) din Constituție. Considerentele
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
Drepturilor Omului, precum și legislația contravențională națională și jurisprudența Curții Constituționale, Curtea reține că principiul legalității sancțiunilor contravenționale, principiul proporționalității sancțiunilor contravenționale și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem) trebuie avute în vedere atât în procesul de legiferare, cât și în cel de aplicare a legii de către instanțele de drept comun. Dintre aceste principii, în cauzele în care Curtea Constituțională a fost sesizată sunt relevante - atât din perspectiva criticilor de neconstituționalitate, cât și din perspectiva interpretării date
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
nu a prevăzut posibilitatea înlăturării pedepsei complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce atunci când, în cadrul soluționării plângerii contravenționale, instanța judecătorească înlocuiește pedeapsa principală a amenzii cu cea a avertismentului, Curtea constată că aceasta este o problemă de legiferare - prin completarea legii cu o prevedere care să reglementeze această situație -, iar nu de constituționalitate. ... 95. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1- 3 , al
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
a circulației pe drumurile publice - durata sancțiunii complementare a suspendării temporare a exercitării dreptului de a circula (care se aplică pe lângă pedeapsa principală a amenzii sau a avertismentului) este stabilită de legiuitor, acesta procedând, în temeiul competenței sale de legiferare, la stabilirea acestor sancțiuni complementare (suspendarea temporară a exercitării dreptului de a conduce un autovehicul pe o perioadă de 30/60/90 zile, în funcție de gravitatea faptei). Însă, esența criticilor de neconstituționalitate o reprezintă imposibilitatea judecătorului de a efectua o individualizare
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
educației, legiuitorul trebuie să fie imparțial și echitabil, în sensul că această măsură trebuie să îi vizeze pe toți beneficiarii primari ai procesului educațional care se află în situații identice sau comparabile. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la activitatea de legiferare, când în discuție nu este un drept fundamental, ci un beneficiu legal, legiuitorul este suveran atât cu privire la instituirea lui în sine, în considerarea unor circumstanțe specifice, cât și asupra modalităților și condițiilor de exercitare ale acelui beneficiu, însă
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
încadrate în condiții speciale și perioadele anterioare intrării în vigoare a noii legi, cu condiția să se fi desfășurat (și în trecut) activități în locurile de muncă încadrate în condiții speciale conform acestei ordonanțe de urgență. ... 123. Această modalitate de legiferare nu este nouă în domeniul recunoașterii grupelor de muncă/a condițiilor speciale sau deosebite de muncă, nici în contextul legislativ actual, nici în trecut. ... 124. Astfel, Ordinul nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite
DECIZIA nr. 114 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294667]
-
bănești pentru cadrele militare în activitate. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 sunt neconstituționale, deoarece dispun în materii în care competența de legiferare aparține exclusiv Parlamentului. De asemenea, apreciază că în preambulul Codului administrativ nu se distinge condiția de urgență, care, potrivit Constituției, trebuie îndeplinită în cazul adoptării ordonanțelor de urgență ale Guvernului. Guvernul nu este abilitat să emită acte cu putere de
DECIZIA nr. 459 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295087]
-
4), art. 61 și art. 115 din Constituție, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu contravin principiului separației și echilibrului puterilor în stat, iar reglementarea în cauză, pe calea ordonanței de urgență, nu echivalează cu subrogarea Guvernului în competența de legiferare a Parlamentului. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că delegarea legislativă este o instituție specifică dreptului constituțional și presupune transferul de atribuții de la Parlament către executiv în anumite condiții prevăzute de legea de abilitare ori de Constituție. Este
DECIZIA nr. 459 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295087]
-
că delegarea legislativă este o instituție specifică dreptului constituțional și presupune transferul de atribuții de la Parlament către executiv în anumite condiții prevăzute de legea de abilitare ori de Constituție. Este, prin urmare, o limitare a monopolului parlamentar în materia legiferării, care însă își găsește o justificare unanim acceptată ce izvorăște din principiul separației și al colaborării puterilor în stat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.438 din 4 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 459 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295087]
-
instrumente normative și procedee de reglementare - de derogare de la legea menționată, în cazul de față -, în temeiul dispozițiilor cuprinse în art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Prin esența ei, ordonanța de urgență reflectă modalitatea constituțională excepțională de legiferare, prin care puterea executivă - reprezentată de Guvern - este abilitată să intervină rapid, cu măsuri ferme și de aplicabilitate imediată, pentru îndepărtarea anumitor consecințe negative sau riscuri generate de o situație neobișnuită, cu caracter extraordinar, astfel că, în acest context, este
DECIZIA nr. 515 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294632]
-
care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Susține, în acest sens, că măsurile de înghețare salarială stabilite prin textele de lege criticate concretizează politica salarială a statului, asupra căreia legiuitorul, fiind în competența sa exclusivă de legiferare, are o largă marjă de apreciere. Totodată, menținerea cuantumului salariului și al sporurilor la un nivel anterior pentru personalul bugetar nu încalcă drepturile fundamentale invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate. Măsurile legale criticate, care au un caracter tehnic, au vizat
DECIZIA nr. 531 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294729]
-
instrumente normative și procedee de reglementare - de derogare de la legea menționată, în cazul de față -, în temeiul dispozițiilor cuprinse în art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Prin esența ei, ordonanța de urgență reflectă modalitatea constituțională excepțională de legiferare, prin care puterea executivă - reprezentată de Guvern - este abilitată să intervină rapid, cu măsuri ferme și de aplicabilitate imediată, pentru îndepărtarea anumitor consecințe negative sau riscuri generate de o situație neobișnuită, cu caracter extraordinar, astfel că, în acest context, este
DECIZIA nr. 531 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294729]
-
Curții Constituționale (în speță, Decizia nr. 467 din 2 august 2023), în detrimentul respectării principiilor constituționale și a securității juridice. Această conduită a Parlamentului, care nu reexaminează și nu ajustează actul normativ în concordanță cu decizia Curții Constituționale, contravine obiectivului legiferării, acela de a armoniza legislația cu hotărârile instanței constituționale, conform art. 147 alin. (2) din Constituție. ... 31. Se susține că instanța de contencios constituțional a stabilit prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023 (paragrafele 165-168) că impozitarea pensiilor, în
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
nr. 50 din 15 ianuarie 2021, și Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, precitată). ... 90. Totodată, Curtea a fixat reperele de natură constituțională în materia pensiei de serviciu a magistraților, limitând marja de apreciere a legiuitorului în procesul de legiferare: principiul independenței justiției, corolar al principiului statului de drept, este garantat, la nivel constituțional, de statutul magistraților, dezvoltat prin lege organică, ce cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitățile și riscurile pe care le implică exercitarea acestei
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
legea adoptată de Camera Deputaților nesocotește principiul constituțional al bicameralismului. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 341 din 21 iunie 2023, paragrafele 50-54, cu privire la incidența și modul în care principiul bicameralismului este reflectat în procedura de legiferare. Arată că Senatul a adoptat legea sub forma articolului unic de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2023, în schimb Camera Deputaților a introdus un nou articol - art. II -, cu un obiect de reglementare de sine stătător față
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]