5,988 matches
-
Antim; Antim Ivireanul; Ion, Mihai și Victor Antonescu; Arafi, principele Transilvaniei; Gheorghe Apostol; generalul și omul de stat Gheorghe Argeșeanu (asasinat la Jilava de un comando legionar, după ce la rândul lui contribuise, ca președinte al Consiliului de Miniștri, la reprimarea legionarilor); Consantin Argetoianu (contestat mai ales pentru acceptarea cedării Basarabiei și Bucovinei); Constantin Aricescu; Anton Arion (ministru în guvernele Golescu); liberalul Constantin Arion; episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron; Apostol Arsache (medic aromân cu activitate politică, de orientare conservatoare, și diplomatică); țarii
Personalități românești, spirit european by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/6994_a_8319]
-
Cristian Teodorescu Orașul se pleoștise mai rău ca pe vremea legionarilor, era de părere Haikis. Nu că i s-ar fi făcut dor de ei. Era sătul de ruși, chiar dacă trebuia să accepte că fără ei, să-i dea pe nemți peste cap, mareșalul ar fi rămas Conducătorul, cu legile lui
Un semn de adio by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7030_a_8355]
-
bun de soldat. S-ar fi dus să ia Basarabia înapoi, ca orice bun român, dacă Antonescu i-ar fi cerut-o. Mareșalul in spe n-avea încredere în el. Prefera să-i trimită pe front, să se reabiliteze, pe legionarii care încercaseră să-l dea jos, decît pe evreii, ca el, care sperau că onoarea lui de militar îl va face să-i trateze onorabil. Aici Haikis era de acord cu prietenul lui. Conducătorul nu fusese mai breaz decît legionarii
Un semn de adio by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7030_a_8355]
-
legionarii care încercaseră să-l dea jos, decît pe evreii, ca el, care sperau că onoarea lui de militar îl va face să-i trateze onorabil. Aici Haikis era de acord cu prietenul lui. Conducătorul nu fusese mai breaz decît legionarii, doar că în loc să-i omoare cu mîna lui pe jidani, cum făcuseră ei, voia să-i facă să se sinucidă. Îi dezonora, îi sărăcea sau îi lăsa muritori de foame, în timp ce se jura că-i apără de ceea ce le făceau
Un semn de adio by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7030_a_8355]
-
de extremă dreaptă. Într-un rând, e adus în discuție, chiar dacă fără a fi numit, săptămânalul România Mare. Relaționarea nu e, deci, numai una implicită. Dintre multele exemple, aleg unul, întins, e drept, dar semnificativ: "Degeaba, de atunci încoace, strădania legionarilor din exil (început prin fuga lor ajutată, de după rebeliune, în Germania) de a mai salva ceva din rosturile și idealurile Legiunii. Ea a continuat să existe - mai există și azi -, în ireconciliabile dispute între simiști și gârnețiști. Speranța, ca să parafrazez
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
Jos jidanii" sau "Nu cumpărați de aici." sau "Ne-ai supt sîngele!" Doamnele din oraș n-ar fi avut nimic împotriva acestor inscripții vopsite, dar cînd au aflat că Marcel vrea să plece au sărit în sus. Cine se cred legionarii ăștia? Chiar și soția lui Stelian s-a revoltat. Dacă el uitase că Marcel îi făcuse inelul pe care-l purta pe degetul mic și acul de cravată, ea mai ținea minte. Dl Stelian a lovit-o peste gură, chiar
Mirosul de la plecare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7924_a_9249]
-
ordin de la cineva să-i spună măscări turcești, în loc de bună dimineața. Dar poate el, ca mai nou venit... - "Nici să nu vă gîndiți, domnul Theodorescu! zice primarul încercînd să-i rostească și h-ul din nume. S-a terminat cu legionarii!! Așa să fie, a acceptat Fănică, dar cu cîinele Sultan cum rămîne, că e al șefului gării?! Primarul sare de pe fotoliu: "Au îndrăznit nemernicii?" Voiau să îndrăznească, l-a liniștit cîrciumarul. Și cîinii nimănui bat orașul zi și noapte... Se
Leuțu lui Neli by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7443_a_8768]
-
și dumneavoastră sunteți rănit?" Nu, nu, Doamne ferește, a răspuns căruțașul, așa de bine nu m-am simțit niciodată!" Apoi Ioanea Păsulii sări la drăgălășeniile ce le spuneau Ghearăntoarsă despre prefect, iar Eugeniu Ioan Gingirică despre general, pe la spate (fascist, criminal, legionar, dușman al democrației, comunist, ceaușist), fiecare crezând că-l poate băga în cofă pe celălalt, când, de fapt, cei ce îi cunoșteau pe amândoi știau că sunt prieteni la cataramă și au afaceri împreună în... imobiliare și în noua parcelare
întoarcerea tatălui risipitor by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/7811_a_9136]
-
se putuse atinge de ei. I-a arestat cu birja. Pînă seara nu mai avea loc în secție. Maiorul Scipione nici nu voia să audă să-i primească și pe ăștia la regiment. El nu știa cum să scape de legionarii lui. După toate telefoanele lui că se demoralizează trupa dacă stă cu civili arestați în cazarmă și că nu e treaba armatei să facă treaba poliției, Scipione a reușit să scape de ai lui. I-a scos într-o dimineață
Trenul special by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7817_a_9142]
-
Hurduzeu și Platon nu inventează nimic, ci povestesc ortodoxia în nuanțe care să sune firesc în urechea omului contemporan. Dar autorii nu trebuie să-și facă nici o iluzie: oricît de mult ar repeta ei că nu sunt nici pășuniști, nici legionari, nici fundamentaliști, nici eugenici și nici fasciști, vor primi toate aceste etichete. E ca într-o partidă de vînătoare în care vor încasa toate gloanțele pe care au încercat să le preîntîmpine. Numai că asemenea etichete nu mai sperie astăzi
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
la Caracal/ dar nici vorbă că iubește criticii de la Nord/ țigla de pe latura estică a casei rânjește/ ca o vedetă la soare/ viermele se odihnește în măr/ azi a trecut Asia/ la Caracal poetul orașului este omagiat/ de comuniști și legionari/ ce-ar mai râde poeta/ (are maeștri născuți tot în Sud)/ mă gândesc să trec Asia" (CV-ul poetei). Cine e oare "femeia celor bătrâni"? Dar poeta născută-n Caracal? La cine se referă autorul când vorbește despre "criticii de la
Poezie cu cheie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7663_a_8988]
-
Cristian Teodorescu Parcă înnebunise maiorul Scipione. Ratase din nou avansarea în grad. Aflase că legionarii capturați de el fuseseră totuși trimiși la București cu un tren de marfă. Trimisese o scrisoare de protest la Ministerul de Război. În locul avansării, fusese notificat să nu se mai amestece în chestiuni care nu erau de competența lui. Ofițerii
Apții și dezertorii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7674_a_8999]
-
încă o părere strîmbă. Se susține că discursul anticomunist îi favorizează pe intelectualii care s-au apropiat de extrema dreaptă, cultivînd în relație cu ei "intenția disculpării", înțelegerea contextului istoric, marile deziluzii și bunele intenții ce i-au împins spre legionari ș.a.m.d., în timp ce e inclement față de cei ce au aderat la comunism: "Printre legionari și intelectualii prolegionari erau (ni se spune mereu) nenumărați oameni bine-intenționați care Ťau derapatť din naivitate; în schimb (ni se pretinde să credem), comuniștii și
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
au apropiat de extrema dreaptă, cultivînd în relație cu ei "intenția disculpării", înțelegerea contextului istoric, marile deziluzii și bunele intenții ce i-au împins spre legionari ș.a.m.d., în timp ce e inclement față de cei ce au aderat la comunism: "Printre legionari și intelectualii prolegionari erau (ni se spune mereu) nenumărați oameni bine-intenționați care Ťau derapatť din naivitate; în schimb (ni se pretinde să credem), comuniștii și intelectualii care au susținut comunismul nu erau decît brute cu chip de om - sau, în
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
rațional și compromițătoare moral" (A.-P.I.). Vom vedea mai jos cum stăm cu morala. Deocamdată să reamintim o deosebire semnificativă dintre intelectualii atrași de extrema dreaptă și cei procomuniști. Cei dintîi au avut libertatea opțiunii, s-au apropiat de legionari în numele unor idealuri spirituale, regeneratoare (cruzimea extremei drepte care a compromis-o s-a manifestat din plin abia la finele anului 1940, prin subordonarea fatală a programului spiritual, pe bună dreptate atrăgător, unuia politic), pe cînd ceilalți n-au avut
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
-i destul că de cînd a început războiul trec tinerii rătăciți la secte care nu le îngăduie să pună mîna pe arme, ca să nu fie trimiși pe front? Pînă anul trecut Virginica nu călcase prin biserică. Mai întîi de frica legionarilor lui Stelian, care își sfințeau și defilările prin oraș, iar după aceea fiindcă rudele lor, care nu mai știau nimic despre ei, și veneau să se roage pentru sănătatea lor, se uitau chiorîș la ea. Popa Piciu nu se băgase
Nașa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7558_a_8883]
-
el acasă le citea. Cărțile ei spuneau că războiul o să mai țină, cu bărbați la drum și femei înlăcrimate. Tinerii din oraș și din satele din jur primeau ordine de încorporare, peste rînd. Veneau jandarmii la porți cu ele. Despre legionarii arestați se auzea că fuseseră trimiși pe linia întîi. Se mai zvonea că Stelian fugise în Germania. Începuseră să le vină ordine de chemare și bărbaților trecuți de 30 de ani, care făcuseră armata. Lui Petrel măcelarul i-a adus
Noua ordine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7609_a_8934]
-
1941 pentru participarea, incidentală, la înmormîntarea lui Horia Codreanu (frate al "Căpitanului"), este eliberat după zece zile. "Dar atunci mi s-a făcut fișa: fișă cu nume și prenume, cu datele personale și, mai ales, cu un calificativ politic precis: legionar. ș...ț Această fișă avea să mă urmărească de-a lungul unei vieți, implacabilă ca o fatalitate, într-un secol în care individul devine omul-fișă, omul-dosar, omul-cazier, omul-amprentă digitală." În toamna lui 1941, Valeriu Anania intră la mănăstirea Antim și
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
tăcerea betonată din jurul meu și de aceea, cu D-na Toltea nici n-am făcut mari eforturi s-o scot din discursul ei care era întotdeauna didactic și colat pe câteva obsesii, între care Bosnia și Herțegovina, Frații Asan și legionarii care au lăsat strada Lăpușneanu acoperită cu sticlă spartă. Istoria nu era chiar printre primele mele pasiuni. Acestea erau latina, greaca veche, literaturile (universală și romană), care de altfel erau și disciplinele principale, la secția de limbi clasice a Liceului
Previziunea d-nei Toltea by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7159_a_8484]
-
cu trecere la femei: „După ce a dat comanda, înșirând toate prăjiturile, ezitând, contrazicân-du-se, revenind, consultând iar ultima pagină a Meniului, Vulcănescu i-a povestit ce reproșuri primise de la Dinu Noica pentru că a acceptat să lucreze cu Antonescu, transformat în persecutorul legionarilor, după o alianță de trei luni cu ei. - Dinu nu pricepe nimic din politică! Tu însă sper să-ți dai seama că trăim ceasul cel mai încercat al istoriei noastre! Crede-mă că am intrat în guvern numai fiindcă românii
Drumuri egale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6013_a_7338]
-
între Noica și interlocutorii săi, și nu numai în primii ani de după eliberare (1964), când discursul Securității era mai agresiv, iar al filosofului, încă nedesprins de spaimele pușcăriei. Chiar după 1970, când politica regimului Ceaușescu față de cei denumiți generic „foștii legionari" se relaxează considerabil - regimul, aflat în zbor spre culmile naționalismului, dorind să-i recupereze -, Noica este în continuare privit cu suspiciune, spionat, ascultat, înconjurat cu informatori, câteodată recrutați dintre colaboratorii cei mai apropiați: este cazul fostului redactor-șef al Revistei
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
cât poate de mult coarda „dialogului", sperând să îi convingă pe securiști de necesitatea unor proiecte culturale supra-ideo-logice. Aceștia, la rândul lor, intenționează să îl atragă în rețeaua internă și externă și să îl facă să furnizeze date asupra „foștilor legionari" din țară sau asupra „Celor 3 Mari" (Cioran, Eliade, Ionescu) din exil. Securitatea, de asemenea, încearcă să-l implice în „frontul de propagandă" al regimului, Noica, pe de altă parte, încearcă să se folosească de autoritatea ei pentru a pune
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
fie la vedere. Din teama de a nu fi amplificat acest trecut, cum i s-a întâmplat lui Vintilă Horia, care a pierdut Premiul Goncourt. Era însă o foarte sinceră smerenie. Și această mică temere. Că ar fi fost militant legionar, nu e adevărat. Această adopțiune care se citește chiar în Pe culmile disperării arată faptul că a crezut la un moment dat în Legiune, ca mișcare de înnoire și împrospătare a sufletului românesc, așa cum au crezut mulți. Inclusiv subsemnatul. Știți
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
așa-numitul „pact ficțional" par să-i fie multă vreme străine anchetatorului. Scrisul e, pentru el, exclusiv o formă de propagandă: „În aceeași scriere [subl. mea], Pillat Ctin, dezvăluind concepțiile sale și a complicilor săi în ce privește metodele ce le folosesc legionarii, el îndeamnă la acte de teroare despre care arată următoarele [...] În scopul de a elogia și propaga fanatismul și sacrificiul legionar în rândul acelora cărora le era destinată această scriere [subl. mea], Pillat Ctin, descriind pe unul dintre căpeteniile legionare
Masca transparentă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6269_a_7594]
-
a frunzărit numai, nu le-a putut citi și nu-și poate spune părerea în legătură cu ele, iar romanul l-a citit până la jumătatea capitolului doi și a spus că nu-i place începutul romanului, deoarece eu încerc săi scuz pe legionari și să justific acțiunile lor criminale și teroriste. Mi-a mai spus că mișcarea legionară reprezintă un subiect bogat [...], însă trebuie folosit - în scriere -stilul realist caricatural pe care l-a folosit și el în Bietul Ioanide." (pp. 29-30) Ultima
Masca transparentă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6269_a_7594]