3,106 matches
-
punct de plecare, ne confruntăm din nou cu noțiunile de excelență și preeminență. Niște elite în competiție, în concurență sau în opoziție își justifică poziția preeminentă prin pretenția la o formă sau alta a excelenței, bazându-se pe principii de legitimare diferite. Desigur, când există o diversitate a legitimărilor, nu putem decât să ne așteptăm la tentative de descalificare a legitimărilor concurente. Elite productive și neproductive Se întâmplă ca dihotomia „dominatori/dominați” să ia forma unei opoziție între neproducători și producători
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
noțiunile de excelență și preeminență. Niște elite în competiție, în concurență sau în opoziție își justifică poziția preeminentă prin pretenția la o formă sau alta a excelenței, bazându-se pe principii de legitimare diferite. Desigur, când există o diversitate a legitimărilor, nu putem decât să ne așteptăm la tentative de descalificare a legitimărilor concurente. Elite productive și neproductive Se întâmplă ca dihotomia „dominatori/dominați” să ia forma unei opoziție între neproducători și producători. Deci, ar exista o elită statornică, parazitară și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în opoziție își justifică poziția preeminentă prin pretenția la o formă sau alta a excelenței, bazându-se pe principii de legitimare diferite. Desigur, când există o diversitate a legitimărilor, nu putem decât să ne așteptăm la tentative de descalificare a legitimărilor concurente. Elite productive și neproductive Se întâmplă ca dihotomia „dominatori/dominați” să ia forma unei opoziție între neproducători și producători. Deci, ar exista o elită statornică, parazitară și una nerecunoscută ca atare, dar, revendicând totuși mai multe drepturi la excelență
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
toate, el își invită cititorul să-și petreacă timpul cu altceva decât cu lectura paginilor sale! își afișează așadar dorința post mortem de a fi apreciat mai obiectiv decât crede el că e iubit în momentul când scrie. Justificare și legitimare a sinelui după sine: întreprinderea ține de preocuparea autentică de a revela o ființă pe care încearcă s-o descrie. Trebuie oare să vedem în această destinare mărturisită către cei apropiați rațiunea unei ciudate serii de tăceri? Pentru o persoană
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Rurali fără Pământ din Brazilia). Majoritatea mișcărilor neo-stângiste, reunite de analiștii europeni sub titulatura de „Noi Mișcări Sociale” (della Porta și Diani, 1999), au obiective care sunt într-o legătură mai puțin directă cu revendicarea drepturile economice sau politice, urmărind legitimarea unor stiluri de viață alternative, a unor identități marginale sau obiective precum protecția mediului sau a diversității culturale. În afara unor mișcări care nu au legătură cu dezvoltarea, precum este cazul celor care militează pentru recunoașterea drepturilor homosexualilor sau a unor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unei societăți. Holman (1973) argumentează legătura directă dintre categoriile sociale și starea lor de s.. Cele trei funcții îndeplinite de s. structurală, prin care aceasta susține diferențele și inegalitatea existente în societate, au fost identificate de autor ca fiind: de legitimare a structurii sociale existente, de scădere a dorinței de schimbare socialăși de existență datorită unor necesități. Astfel, se consideră că săracii sunt „necesari” pentru societate, deoarece reprezintă singurul grup care prestează activități neigienice, dezonorante, nesănătoase în schimbul unor salarii foarte mici
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la cerința reformei administrației și a autorității sau chiar la înlocuirea deținătorilor puterii politice. Un s.p. este cu atât mai dezvoltat cu cât reușește să-și îndeplinească mai bine funcțiile sale în cadrul sistemului social global. Dacă rolul s.p. este de legitimare a celor care dețin puterea politică prin asigurarea unui echilibru între guvernanți și guvernați (Almond, Coleman, 1960, p. 7), putem spune că avem de-a face cu un s.p.dezvoltat atunci când clasa politică și exponenții săi reprezintă într-o măsură
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
moștenit, printr-o codificare la nivel simbolic și social a comportamentului, manierelor, vocabularului, modalităților de gândire, expresie și acțiune ale claselor dominante. Atunci când se presupune că sistemele școlare selectează pe bază de merit, în fapt are loc doar recunoașterea și legitimarea diferențelor de clasă. În cazul lui Boudon, contestarea meritocrației nu se realizează prin contestarea noțiunii de merit ca în cazul lui Bourdieu. Dimpotrivă, meritul individual este considerat a fi un mecanism de selecție care este, în principial, neutru la diferențele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Atâta vreme cât s-a menținut sistemul absolutist, principiul acestuia a fost unul strict personal. Însă Revoluția franceză de la 1789 avea să introducă, la rându-i, o serie de modificări extrem de importante la nivelul sistemului internațional. În primul rând, schimbă baza de legitimare a statului, pe care o identifică acum cu o nouă entitate politică: națiunea. Astfel că sistemul se schimbă treptat de la unul absolutist la unul național sau popular. Legitimitatea conducătorilor încetează să mai fie una divină și ereditară, devenind cu necesitate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fost tocmai faptul că Statelor Unite au realizat necesitatea unei implicări internaționale active și, mai mult decât atât, globale. URSS își redirecționa strategia de extindere, iar dacă politica de îngrădire avea să aibă succes trebuia să se extindă la nivel global. Legitimarea acțiunilor americane continua să se centreze asupra dezinteresului Statelor Unite din punct de vedere strategic în teritoriile în care interveneau, susținându-se lupta pentru apărarea principiului universal al democrației. Cele două superputeri își consolidează în această perioadă legitimitatea de a interveni
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o provocare deschisă. Astfel de provocări tind să ia forma unor întrebări metateoretice, filosofice, dar cu atât mai interesante, referitoare la legătura dintre natura umană și societățile în care ea se organizează, dintre comunități și statele care le guvernează, dintre legitimare internă și internațională și autoritatea internă și internațională, dintre caracteristicile statelor, deciziile și acțiunile reprezentanților statelor și sistemul internațional în general. Andrei Miroiu Teoriile geopolitice clasice Geopolitica reprezintă, probabil, cel mai înrădăcinat tip de reflecție asupra politicii internaționale. Ea pornește
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a deforma prin simplificare cealaltă componentă, problematica federalismului. Simultan, din această perspectivă, proiectul realist pare construit într-o manieră antitetică, prin „amplificarea dimensiunii anarhiei și suprimarea dimensiunii federale” (Thies, 2002, p. 169). În sfârșit, al treilea element al strategiei de legitimare a Școlii realiste constă în respingerea conceptelor liberale în urma unei false analize, Carr proiectând în mod superficial conceptele liberalilor din secolul al XIX-lea asupra gânditorilor liberali de la începutul secolului XX (Dunne, 2005). Pentru a ilustra acest lucru, este nevoie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
raționalismului, este John Locke. Concepția sa despre starea naturală (state of nature), fundamental diferită - în ipotezele și implicațiile ei cele mai profunde - de concepția lui Hobbes, atât de invocată în cazul realismului clasic, constituie o sursă importantă de inspirație și legitimare a Școlii engleze. În lumea stării naturale descrisă de John Locke, nu amenințarea cu suprimarea fizică este cea mai importantă temere, fundamentul comportamentului individual, ci absența unei autorități superioare care să fie răspunzătoare de împărțirea dreptății între indivizi și care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
războiului, formula clasică se referă la conflicte militare interstatale, de o anumită durată și cu un anumit număr de morți pe câmpul de luptă (correlates of war). Această obiecție - trans-historicismul pacifismului democratic - se referă doar la folosirea cazurilor istorice pentru legitimarea poziției liberale moderne, fără a afecta în mod radical fundamentele poziției moderne a pacifismului democratic. Democrația, ca și războiul, nu este reductibilă la aceiași factori de-a lungul liniilor demografice sau diacronice. De asemenea, nici războiul și nici democrația nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pregătirii profesionale a forței de muncă. Persoanele care începeau să practice o meserie erau încredințate unui „maestru” cu experiență și prestigiu, care avea menirea de a sprijini și supraveghea dobândirea de către acestea a deprinderilor profesionale, asigurând la un moment dat legitimarea calificării lor pentru acel domeniu. Acest proces se bazează pe învățarea din practică. Petrecând timp cu practicienii care dispun de experiență, ucenicii se familiarizează cu rutinele și practicile asociate unui domeniu de activitate, iar prin explorarea propriei lor munci devin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cultură sintetizează întreaga gamă de reminiscențe culturale ale experienței socialismului real, fiind un factor de rezistență la schimbarea efectivă, blocând procesele reformatoare, devenind opusul „competenței civilizatoare”, termenul cu care Sztompka definește factorii facilitatori ai proceselor reformatoare. Caracteristic acestei culturi este legitimarea paternalismului statal și crearea unui pattern comportamental tipic infantilismului prelungit. Aprecierile privind existența unei culturi de bloc comunist în spațiul cultural și organizațional românesc duce la ipoteza existenței la nivelul întreprinderilor românești a unei culturi cvasiomogene, ce reprezintă o reală
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
deja. În editarea unei publicații, pe lîngă dificultățile financiare, românii se confruntau cu o serie de probleme de natură juridică precum procedurile de legalizare a unei publicații, care durau de obicei atît de mult Încît adesea, În așteptarea actului de legitimare juridică, editorii decideau să publice revista. Simptomatică În acest sens este apariția, Între mai și august 1948, a Curierului român/Le Courrier Roumain, inițiat și sponsorizat de generalul Nicolae Rădescu și editat la Paris de Leontin Constantinescu. Acesta susține că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Apelul este valabil nu numai pentru istoriografie, ci și În privința simbolurilor, ca, de exemplu, transferul capitalei și construirea unor monumente ilustrînd trecutul țării. Prin cazuistica prezentată, Kuzio vrea să demonstreze importanța simbolurilor, a miturilor și a istoriografiei În crearea și legitimarea statelor postsovietice. Deși face apel la o bogată panoplie de resurse În legătură cu rolul identității, al miturilor și istoriei În crearea unui nou stat, el nu explică În detaliu cum se combină aceste elemente, ce le influențează, ce face ca ele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
este un studiu de politologie și psihologie politică. Reușind să descurce și să explice „firele” unei campanii extremiste agresive (campanie pusă În scenă de nume extrem de cunoscute din politica românească), Shafir concluzionează: „Figura lui Antonescu servește atît ca model de legitimare, cît și ca schiță de proiect pentru viitor. E vorba de un viitor În care nu ideile comuniste sînt cele relevante, ci puterea bazată pe etnocentrism combinat cu o doză de populism” (p. 445). Volumul de față merită aprecierea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
80 corespundeau rețetelor pe care Ceaușescu le Împărțea autoritar - „Il Duce ha impartito ordini”, cum se zicea altădată despre dictatorul Italiei fasciste. Un film din 1979, Clipa, de Vitanidis și Săraru - să nu uităm aceste nume! -, era pur și simplu legitimarea demolărilor care nu se vor mai opri un deceniu Întreg. Memoria colectivă despre acea epocă este ancorată, pentru cei mulți, În dificultăți economice și penurie alimentară: În această direcție se Îndreaptă ancheta de istorie orală la care Victoria Isabela Corduneanu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
-ul ministerial, Cartea albă a reformei a rămas la stadiul din decembrie 1998, iar lucrările de profil ale specialiștilor și-au diminuat frecvența În anii din urmă. Dacă volumul prezentat nu mai poate fi invocat În scopul său inițial, de legitimare a unei reformări imperative, rămîne totuși un rezumat semnificativ al stării de fapt, care ar trebui reluat, actualizat și nuanțat. Studiile de sociologie a educației nu sînt, bineînțeles, inexistente și am putea semnala aici, cel puțin din perspectiva ieșeană, școli
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
amici și inamici ai săi”. Singurul volum al lui M. Vulturii amiezii (1971), apare postum și cuprinde patruzeci și două de poeme, ordonate în secțiunile Cântarea poetului, La soarele-n amiază și Ca inima de vin. Labilă și insuficientă pentru legitimarea destinului poetic pe care, măcar prin ton, părea că îl anunță, lirica lui M. are un traseu compus din linii frânte. Talentul poetului înclina către surprinderea muzicii înfundate pe care o dă reflectarea unui viu apatic într-un mineral mâlos-receptiv
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
iar uneori duce la violent). Diferența dintre politică național) și cea internațional) face trimitere nu la folosirea forței, ci la diferitele moduri de organizare prin care reacțion)m la pretența ei. Un sistem politic intern, guvernând în conformitate cu anumite standarde de legitimare, isi arog) dreptul de a folosi forța - adic), de a aplica o multitudine de sancțiuni, pentru a ține sub control utilizarea forței de c)tre supușii s)i. Dac) unii fac apel la forța privat), ceilalți pot apela la sistemul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a problemei naționalităților în Bucovina habsburgică (Mihai-Ștefan Ceaușu) 367 Problema Basarabiei în paginile revistei „Viața românească“, 1914-1916 (Ion Agrigoroaiei) 379 Observații cu privire la destinul elitei politice, culturale și științifice basarabene din perioada interbelică (Lilia Crudu) 399 ARHIPELAGUL COMUNIST Contribuția propagandei la legitimarea regimului bolșevic (I. Ciupercă) 411 Implicarea Securității în comerțul exterior al României ceaușiste (Sorin D. Ivănescu) 425 „Arnota“ - un grup de rezistență armată anticomunistă din Oltenia montană (1949) (Dorin Dobrincu) 431 Die Notwendigkeit des Terrors. Überlegungen zur Effizienz des kommunistischen
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
oprit asupra acestui subiect, spre a contura o imagine fie și parțială asupra veacului XVII românesc, sub unghiul amintit. De la sociologii italieni, ca Vilfredo Paretto, cu ai săi indici maximi de capacitate care selectează elitele, sau Gaetano Mosca, potrivit căruia legitimarea elitei se face prin atributul de excelență deținut doar de individualități superioare 1, până la exegeții mai aproape de noi, români sau străini, nu se poate vorbi de o definiție unică a acestui concept, una care să pornească de la criterii de selecție
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]