1,939 matches
-
Acasă > Poezie > Credință > EU NU-MI LAS VORBA SĂ RĂNEASCĂ Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1919 din 02 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Eu vorbesc mai mult în Școala ; în public de am obiecții, Din lexic scot mărgăritare, drept antidoturi la abjecții ! Scriptură și Educatorii, mi-au spus-o clar și permanent Să nu-mi las vorba să rănească ; ba chiar să fie pansament ! Eu nu voi fi zornăitor în fapte sau în cuvinte Și îi
EU NU-MI LAS VORBA SĂ RĂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369243_a_370572]
-
și Un debut neconfirmat, Luceafărul, nr. 10, 5 martie, 1988). Aceste influențe și corelații sunt vizibile și normale între "geografiile culturale" din acea vreme. Un cercetător avizat precum D. Murărașu va nota: "În scrierile lui de tinerețe, Eminescu folosind un lexic obișnuit la poeții epocei, a reprezentat o sinteză de grai din toate provinciile românești, dînd atenție și vorbirii populare, și a făcut o experiență literară, fără să se fi fixat statornic pe poziția unui înaintaș ori contemporan." (în vol. M.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Paul Alexandru, Filosofia dreptului în contextul actualității, Editura Univ. Titu Maiorescu, București, 2001. Georgescu, Ștefan, Filosofia dreptului, Editura All Beck, București, 2001. Ghideanu, Bogdan, Tudor, Dreptatea în morală și drept, Editura Vasiliana'98, Iași, 2004. Graf, Alain, Le Bihan, Christine, Lexic de filosofie, Editura Institutul European, Iași, 2000. Grenier, Hubert, Marile doctrine morale, traducere de Marina Vazaca, ediția a doua, Editura Humanitas, București, 1995. Grotius, Hugo, Despre dreptul războiului și al păcii, traducere de George Dumitriu, Editura Științifică, București, 1968. Grupp
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, Constantin Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
manierei în care se realizează povestirea, atât din punctul de vedere al conținutului (de exemplu, alegerea episoadelor semnificative, relevante, eliminarea sau simplificarea considerabilă a celor care ar fi dificil de decodat de către copii), cât și din cel al formei (ca lexic valorificat, din limba română literară și conform capacității de înțelegere a copiilor, precum și ca îmbinare a valențelor verbale, nonverbale și paraverbale ale comunicării); principiul implicării active, subiective (ca trăire redată/transmisă, ca stare de spirit generată/creată) a povestitorului și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pe un singur plan, la care participă un număr redus de personaje (pentru nivelul I de vârstă), respectiv a unei acțiuni mai complexe, implicând mai multe personaje și o tematică mai variată (pentru nivelul II). Formal, se impune valorificarea unui lexic decodabil de către copii, în cadrul unor texte de dimensiuni (relativ) reduse (de exemplu, în cazul textelor în versuri una-două strofe pentru nivelul I, patru-cinci pentru nivelul II), cu structuri ri(t)mate, așadar cu o muzicalitate care să faciliteze decodarea, receptarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
implică, pe de o parte, familiarizarea copiilor cu elementele sistemului și, pe de altă parte, formarea/exersarea deprinderii acestora de a le actualiza în anumite contexte; se vizează astfel atât activizarea vocabularului preșcolarilor, cât și îmbogățirea, nuanțarea acestuia. Prin ancorarea lexicului și a coordonatelor semanticii în comunicarea curentă și/sau în acte comunicative subordonate unor situații create, respectiv textelor literare, activitățile de educare a limbajului 299 vizează: lexicul ca ansamblu de unități lexicale: cuvântul/expresia, unități ale vocabularului fundamental, respectiv unități
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
vizează astfel atât activizarea vocabularului preșcolarilor, cât și îmbogățirea, nuanțarea acestuia. Prin ancorarea lexicului și a coordonatelor semanticii în comunicarea curentă și/sau în acte comunicative subordonate unor situații create, respectiv textelor literare, activitățile de educare a limbajului 299 vizează: lexicul ca ansamblu de unități lexicale: cuvântul/expresia, unități ale vocabularului fundamental, respectiv unități din masa vocabularului (arhaisme, regionalisme, neologisme, termeni de specialitate, de jargon, de argou) prin Alege perechea potrivită! (punerea în corespondență a cuvintelor și expresiilor sinonime: Eu spun
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
apărut (selectiv) • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
caietul omagial” Poezii lui Grigore Ancu (1941). Eseul semnat de A. împreună cu Virgil Treboniu se voia o deducție matematică a legii poeziei pure și, totodată, un manifest liric „al generației de la 1930”, însă ideile iau o turnură aberantă, pe care lexicul, excesiv de prețios, nu o poate acoperi. Cele cinci poeme amalgamează maniere diverse, incompatibile adesea, verbozitatea strivind și cele câteva sclipiri de sensibilitate lirică. Versurile lui A. din Poezii postume, eliberate de povara unui modernism căutat, izbutesc mai mult să dea
ANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285347_a_286676]
-
Despre oportunitatea unor metode riguroase în editarea textelor românești vechi), Mihai Zamfir (Metodologia monografiilor privind literatura română modernă - secolul al XIX-lea), Boris Cazacu, Dan Simonescu, I. Coteanu. Volumul din 1978 este consacrat lucrărilor prezentate la Colocviul româno-german pentru studierea lexicului social-politic din epoca de la 1848, participând, între alții, Ion Coteanu, Mircea Seche, Narcisa Forăscu, Rodica Bogza-Irimie, Angela Bidu-Vrânceanu. Numărul 2 din 1973 este dedicat aniversării a 300 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir, iar articolele sunt semnate de D.
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
pe care o încearcă în fața vestigiilor romane, este emoționantă. Mai mult decât un memorial de călătorie, A. compune un jurnal al împlinirii sale intelectuale, scris cu o cuceritoare sinceritate, cu o neobișnuită putere de autosupraveghere. Textul are, firește, și scăderi. Lexicul este încărcat de provincialisme, stilul nu e nici pe departe format, fiind serios afectat de febrilitatea cu care au fost scrise însemnările. Uneori expresia devine comună, alteori amănuntele se aglomerează și fraza pierde nuanțele. A. nu a avut șansa unei
ANDERCO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285348_a_286677]
-
Văcărescu ș.a. Nu lipsește interesul istoric și critic pentru literatura originală românească. Astfel, într-un studiu amplu dedicat comparației dintre stadiul de dezvoltare al limbii române la 1870 și cel de la 1830, se analizează cu minuțiozitate poezia și mai ales lexicul poetic al lui Ioan Prale. Curiozitățile lexicale care împovărau traducerea în versuri a Psaltirii sunt numite „strâmbăturile poeticești ale lui I. Pralea”. Confruntarea cu traducerile mai vechi ale lui Dosoftei și Teodor Corbea nu este favorabilă pentru versiunea lui Prale
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
lui A., Scrisoare și Ex-voto... Câteva poezii (Pastel, Fantazie), și ironice, și elegiace, prefigurează maniera lui A. Mirea sau lirica plictisului provincial. În Fantazii, versificația devine mai suplă, apar distihul, trioletul, cvintetul și octava și chiar o formă astrofică, iar lexicul cunoaște o infuzie de neologisme. Un capitol important al activității lui literare îl constituie colaborarea cu alți scriitori, ce reprezenta o soluție la inhibițiile proprii, provocate și de aspirația spre desăvârșire. În cele mai multe cazuri, rolul colaboratorului, fie el V. Savel
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
sau o prezență în cantitate insuficientă a acestui element. 7. Brubacher, G.B., și Schlettwein-Gsell, D. (1983). „Vitamin nutriture in the elderly”, Bibliotheca Nutr. Dieta, nr. 33, pp. 142-151. 8. Jadot, G. (1994). Antioxydants et vieillissement, John Libbey Eurotext, Montrouge, Franța. Lexic Accident vascular cerebral: vezi AVC ADN (Acid dezoxiribonucleic): informație genetică a organismului prezentă în celulele vii. Aerob: este aerob un organism care are nevoie de oxigen pentru a trăi. Agregare plachetară: mecanism natural al plachetelor sangvine (trombocite), care se aglutinează
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
puteri ieșite din comun; miezul nopții ca moment de cumpănă, când forțele oculte sunt accesibile. Exemplul de mai sus dezvăluie „arhitectura” internă a actului de vrăjitorie: astfel, prin combinarea, conform unor reguli simbolice bine definite, a unor elemente obișnuite din lexicul cultural, se obține o configurație neobișnuită, șocantă, greu de acceptat, Într-un cuvânt - exotică (pentru outsider). Acest mecanism explică reacțiile etnocentriste, deseori violente, ale celor din afara sistemului cultural În care funcționează actele de vrăjitorie, reacții care au variat de la disprețul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a nemulțumirii și neliniștii, străluminată adesea de accente vizionare. E. Lovinescu o caracteriza adecvat, ca „un pumn crispat spre necunoscut”. Dar energia necontrolată a protestului, relația prea directă, chiar prozaică, dintre discurs și faptul actual, împreună cu o oarecare lejeritate a lexicului tind adesea să împingă rostirea poetului spre discursiv și banal. Drama Sonata umbrelor este centrată pe o problematică aproape uzată încă de atunci: soarta artistului de geniu într-o societate puțin dispusă ori inaptă să-l înțeleagă și să-l
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
Leconte de Lisle, E.A. Poe, Paul Verlaine. Un incontestabil progres aduce volumul Sonetele Uraniei și altele. Autorul vădește o sensibilitate deosebită față de lumea astrelor, față de imensitatea cosmică și de misterele ei, iar studiile astronomice, întreprinse cu patimă, îi vor îmbogăți lexicul cu sonorități insolite, dar și cu percepții noi, ce vor da substanță reflexivității sale. De aceea, nu de puține ori, descriptivul, în formă îndelung cizelată, parnasiană, se convertește în sugestie, simbolistă, a unui spațiu infinit, misterios, clocotind de energie în
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
contribuția credințelor vechi dacice și romane, prezente mai ales în mediile rustice.45 Aportul autohton a intrat în patrimoniul spiritual al locuitorilor din nordul Dunării, odată cu generalizarea modului de viață rural și începutul uniformizării civilizației și spiritualității locale. Menținerea în lexicul limbii române a unor vocabule de origine prelatină, precum balaur, bală ("monstru"), ghionoaie, moș (Ajun, Crăciun, Gerilă), moși, moașe, năpârcă, gogă ("strigoi", moroi, vampir), noian (de ape), doină (daină, doini, dăini), iele (traco-dac), dolf, dulf, duf ("duh de mare"), vatră
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
legat de creștinarea slavilor sudici și a bulgarilor, și de organizarea structurilor bisericești în teritoriile controlate de aceștia, precum și de recunoașterea limbii slave ca limbă liturgică, introducerea alfabetului chirilic și dezvoltarea literaturii religioase sub țarul Simeon (893-927). În acest context, lexicul religios al limbii române sud-dunărene a început, poate mai timpuriu decât în stânga Dunării, să primească o serie de termeni vechi slavi (bulgari) ce desemnau aspecte ale vieții religioase creștine: vlădică (sl. vladika), popă (sl. popu), călugăr (gr. kalogeru), stareț (sl.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
limbii române, în ultimele trei secole ale mileniului I, se caracterizează prin două mari procese: pe de o parte, transformarea definitivă, cel mai târziu în secolul VIII-a variantei dunărene a latinei într-o limbă, care, prin structură gramaticală și lexic de bază, se individualiza ca una neoromanică, respectiv, româna, și, pe de altă parte, începutul penetrației vocabulelor slave în limba română, în anii 800-900, secolele IX-X. În acest context, viața religioasă a populației nord-dunărene a jucat un rol excepțional. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
însă să se observe că adoptarea ritului bizantin nu a fost opțiunea benevolă a românilor, ci se datorează dominației politice și bisericești a slavilor sud-dunăreni (bulgari), după creștinarea acestora din 864-865.68 Vom insista în continuare asupra elementelor slave în lexicul nostru bisericesc. Prin intermediul ritului bizantino-slav, în terminologia bisericească românească au pătruns o serie de elemente slave, care s-au conservat până astăzi. Dacă termenii creștini de origine latină au pătruns în primele secole ale creștinării (IV-VI), termenii bisericești slavi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ei sudice: aromâna, meglenita și istroromâna, dar majoritatea românilor și a limbii lor este dunăreană și carpatică numărul și valoarea cuvintelor autohtone în dialectul "daco-român" confirmă acest lucru.42 Este necesară limpezirea raporturilor albano-române în gramatică, dar mai ales în lexic, domenii ce s-au bucurat de atenția deosebită a lingviștilor, mai ales de la Miklosich încoace, cu privire la formarea limbii și etnogeneza românilor. După analizarea elementelor autohtone, preromane, în limba română, s-a impus constatarea că româna are o puternică notă de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Capidan: este neîntemeiată teoria "legăturilor" strânse, lingvistice și etnico-sociale, între români și albanezi, ca și "dependența" limbii române față de albaneză.43 Pe de altă parte, româna are comun cu albaneza o serie de trăsături fonetice, morfologice și sintactice, iar ca lexic, ambele limbi prezintă două categorii de elemente, dăinuind din perioada veche: romane (latine) și preromane (autohtone). Dar elementele latine comune albanezei și românei sunt foarte puține, iar dovezile din care să rezulte că acestea provin dintr-un izvor comun, "latina
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
română și albaneză nu justifică o "comunitate" între cele două limbi, iar cuvintele indo-europene comune prezintă aspecte de mare vechime în limba română, pătrunse într-o perioadă anterioară începuturilor influenței slave (secolul VI). Concluzia fermă este că elementele comune din lexicul albanez și românesc, cei 70 de termeni, provin în cele două idiomuri dintr-o sursă comună, substratul carpato-balcanic. Un alt aspect important se referă la prezența în limba română a unui număr de cuvinte preromane (100), străvechi, care nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]