769 matches
-
de la Cluj, Constantă, Craiova, Iași, Reșița, Tg. Mureș, Timișoara, Brașov... Vorbind despre emisiuni specializate, să le menționam pe cele întitulate „Jazzy Hour”, „Nocturn Jazz”, „Midnight Blues”, „Jazz în weekend”, „Colecția de jazz” (difuzate de România Muzical), „Jazz pe românește”, „Jazz Lexicon”, „Album de colecție” (România Cultural), rubrică „Aur în fonoteca Jazz” cuprinsă în „Nocturnele RRA” de joi, ele însele purtătoare de jazz și blues (România Actualități), „Jazz cu Uși Mendea” (București FM), plus referiri de gen prilejuite de diverse evenimente - toate
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
Șăineanu sau de Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, în care „Dicționarul limbii române din trecut și de astăzi” îi aparținea lui I.A. Candrea; nici măcar de Dicționarul limbii române moderne, din 1958). Termenul a intrat în lista de cuvinte a Lexiconului tehnic român (început în 1957), de unde a fost preluat de dicționarul Academiei - Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tomul VIII, partea a doua, Litera P (1974) și de Dicționarul explicativ (DEX, 1975). Dicționarul academic oferă, din păcate, o explicație greșită
Denumire comercială by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5934_a_7259]
-
hackerilor"; în texte în engleză, jargon este tot mai des folosit exact în această accepție specializată, fără alte determinări (un bogat inventar terminologic înregistrat sub acest nume a fost de altfel deja tradus și adaptat în română, în L. Ivaner, Lexiconul Hackerilor, 1997). Cuvintele și expresiile informatice pot fi discutate în funcție de gradul lor de asimilare și de șansele de impunere în limba comună. Jargonul hackerilor își asumă însă perisabilitatea, caracterul marginal, expresiv - devenind o sursă perfectă pentru citate incredibile, exemple tipice
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
avut norocul să fie la timpul potrivit în locul potrivit. Adolescența în anii ’70.... Locul: Progresul, Cotroceni, Academia Militară, parcul. Aici se întâlnea cu Ciocu Vintilă, Silviu Olaru, Peșelu, Pațurcă, Ionel Ghircoiașu - de la Meteor. Are cronologii, fișe separate, este dicționar sau lexicon ? Nu. Atunci ce este ? Am putea spune că este de fapt un roman - oarecum memorialistic, mai precis autobiografic. Ce conține? Scrie chiar el in prefață - amintiri de familie, note publicate, articole despre cultura vremii. Se simte imediat că este un
Recenzii Nicu Alifantis by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83803_a_85128]
-
înlănțuire circulară a cărei consistență este una bine legată. În al treilea rînd, dicționarul este unul de cuprindere exhaustivă: nu e nici un termen important nicasian care să fi scăpat autorilor în lista de concepte pe care au inserat-o în lexicon. Iar lucrul cu adevărat spectaculos este că fiecare concept este urmărit de-a lungul întregii opere nicasiene, autorii prezentîndu-i înțelesurile pe care le-a căpătat sau le-a pierdut de la o carte la alta, ca într-o metamorfoză semantică în
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
merge în adâncul adâncurilor sufletului omenesc” ( Da, o panoramă a prozei din secolul XIX); la fel, e încredințat că romanul lui George Eliot, Middlemarch, este „o capodoperă absolută, de fapt poate cel mai bun roman realist scris vreodată”. Vorbind despre Lexicon ca delectație literară, scriitorul apreciază drept capodopere ale genului cărțile scrise de Bill Bryson sau Roberto Calasso. Ce anume cimentează superlativele lui Virgil Nemoianu? Întâi de toate, libertatea de gândire și prevalența adevărului. Apoi vin bunele maniere, eleganța imaginarului și
Lecturi complementare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2813_a_4138]
-
scria opera. În același timp, mitul încrederii în sine, legat de numele său, avea darul să primenească o mentalitate moștenită la un mod ce spulbera credința puritanilor că eului trebuie să i te împotrivești din toate puterile, credință consemnată de lexiconul secolului al XVII-lea. Este un fapt cunoscut că puritanii au îmbogățit limba engleză cu o seamă de cuvinte compuse, al căror sens era perceput ca pozitiv numai dacă exprimau o atitudine de negare sau dispreț față de eu; dimpotrivă, a
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
ultima parte a vieții la vila Parepa. Muzicologul Viorel Cosma cita în anul 2006 , Manuscrisul nr 55 din fondul Mănăstirii Sinaia - Poesii vechi popolare culese de Vulpian Din gura veteranului de muzică C. Puiu<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni din România Lexicon, vol. IX (Ș - Z), București, Editura muzicală, 2006, p. 277. footnote>. Bucurându-mă de încrederea autorului lucrării de doctorat și al starețului mănăstirii, arhimandritul Macarie, am trecut în revistă documentele inedite până la această vreme și am propus valorificarea prin tipar
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
T. VIII La prasnice mari și mijlocii cântări bisericeșci greceșci și românești ale cântărețului român(u) George Oucenescu elev(u) al D. Anton Pann, București, 1851”, singurul document amintit doar de muzicologul Viorel Cosma<footnote Cosma, Viorel Muzicieni din România Lexicon, vol. IX (Ș - Z), București, Editura muzicală, 2006, p. 136. footnote>. Manuscrisul grecesc nr. 50 Începutul cu Dumnezeu cel Sfânt al Irmologhionului de cântări calofonice alcătuite de mai mulți dascăli - cuprinde nu numai irmoase - cum arată titlul - ci și axioane
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
lui Mozart în țara noastră: în: Gazeta literară, București, An III, nr. 5 (99), 2 februarie 1956, p. 8; footnote> . Cartea lui Breazul se va bucura de atenția lui Hans Joachim Moser, care-l prezintă pe autor în cele trei lexicoane, din 1952<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Die Musik in Geschichte und Gegenwart Allgemeine Enzyclopädie der Musiklexikon, Bärenreiter - Verlag Kassel und Basel, 1952, pp. 242 - 243; footnote> , din 1955<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Musiklexikon, Berlin
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Basel, 1952, pp. 242 - 243; footnote> , din 1955<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Musiklexikon, Berlin, Max Hesse, bd. I, A - L, 1955, p. 152; footnote> și în cel din 1963<footnote Moser, Hans Joachim - George Breazul; în: Musik Lexicon, Hamburg, 1963, p. 33. footnote> . După aprecierile unuia dintre cei mai avizați specialiști în istoria muzicii românești, cartea La bicentenarul lui Mozart este o „probă de erudiție, în care, pornind de la o melodie atribuită lui Dimitrie Cantemir, realizează o incursiune
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
multor enciclopedii și dicționare, românești cu profil muzical, amintite în continuare, fără a reveni asupra celor citate deja. Lista ar trebuie să înceapă cu prezentările semnate de: Viorel Cosma, în anul 1965<footnote Cosma, Viorel - Compozitori și muzicologi români Mic lexicon, București, Editura muzicală, 1965; footnote> , 1970<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni români Lexicon, București, Editura muzicală, 1970; footnote> și 1989, unde e creionat ca „personalitate științifică și artistică de prestigiu internațional”, apreciind că el „a pus bazele temeinice ale unor discipline
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a reveni asupra celor citate deja. Lista ar trebuie să înceapă cu prezentările semnate de: Viorel Cosma, în anul 1965<footnote Cosma, Viorel - Compozitori și muzicologi români Mic lexicon, București, Editura muzicală, 1965; footnote> , 1970<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni români Lexicon, București, Editura muzicală, 1970; footnote> și 1989, unde e creionat ca „personalitate științifică și artistică de prestigiu internațional”, apreciind că el „a pus bazele temeinice ale unor discipline moderne, la nivelul exigențelor epocii sale”<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni din România
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
București, Editura muzicală, 1970; footnote> și 1989, unde e creionat ca „personalitate științifică și artistică de prestigiu internațional”, apreciind că el „a pus bazele temeinice ale unor discipline moderne, la nivelul exigențelor epocii sale”<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni din România Lexicon bio - bibliografic, vol. I (A - C), București, Editura muzicală, 1989, p. 190; footnote> .și din 2007<footnote Cosma, Viorel în colaborare cu Luminița Vartolomei și Constantin Catrina - Enciclopedia muzicii românești de la origini până în zilele noastre, vol. 2 (B) , București, Editura
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și în prefața celui de-al V - lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești, amintită mai sus<footnote Ciobanu, Gheorghe - Prefață - Preface; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. V..., pp. 5 - 52; footnote> , Iordan Datcu, în lexiconul din 1983<footnote Datcu, Iordan - Dicționarul folcloriștilor, vol. II, București, Editura Litera, 1983, pp. 49 - 54; footnote> , în cel din 1998<footnote Datcu, Iordan - Dicționarul etnologilor români, vol. II, București, Editura Saeculum I. O., 1998, pp. 109 - 111; footnote> și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
I și II, 1997; footnote> Titus Moisescu<footnote Moisescu, Titus - George Breazul și muzica primelor veacuri ale creștinismului; în: Monodia bizantină în gândirea unor muzicieni români, București, Editura muzicală, 1999, pp. 95 - 97; footnote> Gheorghe C. Ionescu, în cele două lexicoane, din 1994<footnote Ionescu, Gheorghe C. - Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor s-au ocupat de muzica de tradiție bizantină în România, București, Editura Diogene, 1994; footnote> și 2003<footnote Ionescu, Gheorghe C. - Muzica bizantină în România, Dicționar
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote Moisescu, Titus - George Breazul și muzica primelor veacuri ale creștinismului; în: Monodia bizantină în gândirea unor muzicieni români, București, Editura muzicală, 1999, pp. 95 - 97; footnote> Gheorghe C. Ionescu, în cele două lexicoane, din 1994<footnote Ionescu, Gheorghe C. - Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor s-au ocupat de muzica de tradiție bizantină în România, București, Editura Diogene, 1994; footnote> și 2003<footnote Ionescu, Gheorghe C. - Muzica bizantină în România, Dicționar cronologic, București, Editura Sagittarius, 2003; footnote> , Nicu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Breazul, George; în: Die Musik in Geschichte und Gegenwart, band 2 (Bocherini - Da Ponte), Deutscherbuch Verlag, Bärenreiter - Verlag Kassel, Basel - London - New York, 1952, pp. 242 - 243; footnote> , cu completările titlurilor unora dintre lucrările necitate în versiunea primară, din suplimentul prestigiosului lexicon<footnote Breazul, George; în: Die Musik in Geschichte und Gegenwart, band 15, Supplement (Aachen - Dyson), Deutscherbuch Verlag, Bärenreiter - Verlag Kassel, Basel - London - New York, 1973 - 1989, p. 1062 (nesemnat); footnote> , în dicționarul londonez din anul 1978<footnote Baker’s Biographical Dictionary
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1978; footnote> , în prestigioasa enciclopedie Fasquelle, unde este prezentat în calitate de autor al unui mare număr de lucrări și de articole despre evoluția muzicii în România<footnote Breazul, George; în: Encyclopédie de la musique, Paris, Edit. Fasquelle, 1958, p. 446; footnote> , în lexiconul german din 1974<footnote Frank, Paul - Altmann, Wilhelm - Kurzgefaßtes Tonkünstler - Lexicon, vol. I (A - K), Wilhelmshaven, Heinrichshofen’s Verlag, 1974; footnote> , urmat de cel semnat de Guido M. Gatti și Alberto Basso<footnote Gatti, Guido M. - Basso, Alberto - La Musica
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
al unui mare număr de lucrări și de articole despre evoluția muzicii în România<footnote Breazul, George; în: Encyclopédie de la musique, Paris, Edit. Fasquelle, 1958, p. 446; footnote> , în lexiconul german din 1974<footnote Frank, Paul - Altmann, Wilhelm - Kurzgefaßtes Tonkünstler - Lexicon, vol. I (A - K), Wilhelmshaven, Heinrichshofen’s Verlag, 1974; footnote> , urmat de cel semnat de Guido M. Gatti și Alberto Basso<footnote Gatti, Guido M. - Basso, Alberto - La Musica. Dizionario (A - K), Torino, Unione Tipografico - Editrice, 1968; footnote> , de cele
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
I (A - K), Wilhelmshaven, Heinrichshofen’s Verlag, 1974; footnote> , urmat de cel semnat de Guido M. Gatti și Alberto Basso<footnote Gatti, Guido M. - Basso, Alberto - La Musica. Dizionario (A - K), Torino, Unione Tipografico - Editrice, 1968; footnote> , de cele din lexiconul Hugo Riemann din 1959<footnote Riemann, Hugo - Musik - Lexikon, Mainz, Verlag B Schott’s Söhne, 1959; footnote> și din cel din 1972<footnote Riemann - Musik Lexikon, vol. I, A - K, Mainz, B. Verlag Schott’s Söhne, 1972; footnote> , de prezentarea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
care aveam aceste afinități ne-am apropiat foarte mult, iar mai târziu am creat un fel de comunitate, care în fiecare vară devenea una hippy. Mergeam la mare și trăiam într-o armonie perfectă, nimeni nu făcea nimic constructiv“. Spre deosebire de lexicoanele și enciclopediile străine sau celebrul „Disco ghid rock“ (prima carte muzicală enciclopedică editată în patrie), numele prezente în cărțile lui Mimo au culoare. „Eu m-am gândit că aceste nume mari ale muzicii trebuie prezentate mai nuanțat, cu mai multă
Agenda2004-39-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282909_a_284238]
-
sau celebrul „Disco ghid rock“ (prima carte muzicală enciclopedică editată în patrie), numele prezente în cărțile lui Mimo au culoare. „Eu m-am gândit că aceste nume mari ale muzicii trebuie prezentate mai nuanțat, cu mai multă carne pe oase. Lexicoanele și ghidurile prezintă informație pură. Vroiam să surprind acel inefabil, am încercat să exprim inexprimabilul. Muzica exprimă mult mai mult decât se poate spune în cuvinte sau prin imagine, e o artă și cu mult mister în ea“. După publicarea
Agenda2004-39-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282909_a_284238]
-
Iordan Datcu Aurel Sasu, lexicograf de cursă lungă, care unește în personalitatea sa erudiția, talentul și tenacitatea, vădite în colaborarea cu regretații Mircea Zaciu și Marian Papahagi la coordonarea a trei lexicoane - Scriitori români, 1978, Dicționarul scriitorilor români, I-IV, 1995-2002, ultimele două volume din acesta editate singur, și Dicționar esențial al scriitorilor români, 2000, și acesta editat singur -, vădite, de asemenea, în lucrarea sa personală, Dicționarul scriitorilor români din Statele Unite și
Un nou dictionar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10131_a_11456]
-
asemenea, în lucrarea sa personală, Dicționarul scriitorilor români din Statele Unite și Canada (2001), a publicat recent o altă lucrare esențială, Dicționarul biografic al literaturii române (Paralela 45, 2006, I, LVII+886 p., II, 896 p.), acesta din urmă fiind un lexicon de o factură aparte, în care accentul se pune pe informația biobibliografică. Lucrarea este masivă: însumează 2301 articole, o parte, adică 1481, reproduse, cu completările de rigoare necesitate de trecerea multor ani, din DSR și semnate de 54 de colaboratori
Un nou dictionar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10131_a_11456]