505 matches
-
de lângă pavilionul din parc, am găsit primăvara trecută o aberație Închisă la culoare a fluturelui Sievers’ Carmelite (pentru cititori este un banal fluture cenușiu). În șanțul de sub poduleț, un Silvius Skipper galben-strălucitor țopăia Împreună cu o libelulă (pentru mine, o banală libelulă albastră). Din capul unei flori, doi Coopers se ridicară la o Înălțime uriașă, tot luptându-se Între ei - și apoi, după un timp, unul din ei plonjă rapid, Întorcându-se la scaietele lui. Acestea erau insecte familiare, dar În orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
gata să leșine de emoție. Printr-o prismă tremurătoare, deslușesc trăsăturile unor rubedenii și ale unor cunoscuți, buze mute care se mișcă senine, vorbind Într-un grai uitat. Văd parcă aburul ciocolatei și tăvile cu tarte de coacăze. Observ o libelulă care se rostogolește ca un mic elicopter, apoi aterizează Încet pe fața de masă și, de-a curmezișul mesei, un braț gol de adolescentă Întins indolent pe toată lungimea lui, cu venele turquoise de dedesubt Întoarse În sus, spre razele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
cărți ascut dinții întrebărilor, nu se hazardează să dea răspunsuri. Irumpe tot mai des din noi magma iraționalului. De unde atâtea pretenții. În definitiv suntem moștenitorii unei căderi. Dincolo de borne urmează libertatea. Sau rătăcirea. Bibliotecile - aceste incubatoare de idei. Suntem precum libelulele care nu pricep de ce sticla le împiedică să ajungă la lumină. Inteligența înseamnă un ghem de interogații. Întreaga viață este străjuită de semnul întrebării. Ba chiar și moartea. O gândire plată nu poate ajunge la ascuțișurile esenței. Neantul poate fi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
arogant, nici părtinitor. Arta tulbură, nu demonstrează. Arta poate da sens zbuciumului. Mă tem că indiferența față de artă se poate transforma în ură. În artă, derapajele individuale se pot coagula cu timpul în școli și curente. Arta înseamnă zbor. De libelulă, ori de vultur. Instinctualii ratează arta, nu și contul în bancă. Poezia a mai pierdut câte ceva din adrenalina de altădată. În artă, toate croncăniturile obraznice se erijează în triluri. Muzica este un culoar spre sublim. Cântecul popular - o lavă aromată
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sută de dimineți asemănătoare. Peștele lovi lemnul cu cea din urmă zvâcnitură a cozii, despărțindu-se de lumea celor vii, iar în apa atât de nemișcată, se stârni o ușoară undă ce se pierdu în depărtare. Apoi sosi, tăcută, o libelulă, care se opri din zbor să-și găsească odihna pe piciorul lui dezgolit. O privi îndelung, simțind gâdilătura piciorușelor ei, fără să facă nici o mișcare, ca să nu o sperie. Bun loc ți-ai mai găsit, șopti el. Nu e foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
liniștită. Ambarcațiunea își pierdu elanul și se opri. Lumea era învăluită în liniște și tăcere. Într-o deplină tăcere. Se întinse în caiac, își sprijini ceafa de margine și lăsă ca soarele dimineții să-i pârlească pielea. Sosi, tăcută, o libelulă, care se opri din zbor și își găsi odihna pe piciorul lui dezgolit. — Bun loc ți-ai mai găsit, șopti el. Vâsli rar, prin canalele nemișcate, la umbra mahonilor și a arborilor de capoc, printre liane și plante agățătoare. Vâsli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
să nu afle mama nimic. A revenit sâmbătă. Gata, s-a dus! Era băiat. Singurul lucru care îmi vine în minte e că, pe când eram puști, visam să am un băiețel pe care să-l numesc Hanibal și o fetiță, Libelula. Ce tâmpenie! Cum te simți? Ți-au dat drumul așa de repede? Mda, am mai stat o oră după chiuretaj la clinică, apoi am chemat un taxi și am venit acasă. Cum să mă simt? Slăbită, fragilă, am pierdut mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
trenurilor din anii ’40, împreună cu un dicționar german-englez și ceea ce părea a fi o agendă. Răsfoind-o, Michael nu dădu doar peste Biscuit, Brânză și Țelină, dar și peste numele de cod ale altor agenți dubli - Morcov, Bomboană, Mentă, Zăpadă, Libelulă - și în dreptul lor, adresele și numerele lor de telefon. Detalii ale deceselor unor persoane de vază din armată, din Ministerul Apărării și din coaliția guvernamentală fuseseră deasemenea notate. Un registru contabil legat în piele era umplut cu șiruri paralele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
am apropiat de Toader. „Ce facem acum?” - am Întrebat, fără să-i spun pe nume. „Amu, tu, Petrică, cu Undiță, treceți În față. Eu am să vin În urma voastră. Atenție, că moartea Îi cât capra pe noi”. Mergeam cum zboară libelula, fără nici un zgomot... La un moment dat, am avut impresia că am auzit un scârțâit de frână de vagon... Mi-a tresărit inima de emoție și bucurie În același timp. Mă opresc și Îl aștept pe Toader. „Ai obosit, Petrachi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
exersez cu sfoara. Așa-zișii Picabia, Kandinsky, Arp, Mondrian, colajați cu bilete de autobuz, cu timbre, cu pliculețe de ceai, cu capace de Ness, umplu pereții redacției. Se poate descifra orice în colajele mele: un fluture înghițind un elefant, o libelulă ori un Concorde, harta României într-o gură de rechin, o gură căscată a urlet, un elefant cu gît de girafă. Așa e. Fariseul de Leandru Diță-Lerești, care-și mărturisește religia pentru cARTE (urît mai îmbătrînește: obrajii fleșcăiți, conjunctivita, pavilioanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
punctată cu gingașe flori de prun- o rochie pe care am purtat-o de multe ori în visurile mele. Merg la oglindă, și încă văd reflectându-se o frumusețe uluitoare. Pe cap am un ac de păr în formă de libelulă, incrustat cu rubine, safire, perle, turmaline, ochi-de-tigru și pene de pescăruș. Mă întorc și mă uit la mobilele din încăpere, la panourile cu mozaic din pietre prețioase ce închipuie abundența recoltelor. În stânga sunt comode din santal roșu, ornamentate cu jad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fost cam proastă. Fann Sora cea Mare îmi face cu ochiul. Îmi dreg glasul. An-te-hai pășește înainte și îmi dă un săculeț. Mă duc la tejghea și scot ceea ce se află în el: acul meu de păr în formă de libelulă, Încrustat cu pietre prețioase și perle strălucește în lumină. Îl pun pe tejghea. — O, cerule! Patroana inspiră adânc și încearcă să nu-și arate surpriza. Acoperindu-și gura cu ambele mâini, ea studiază acul de păr și, ridicându-și bărbia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
2000; Introducere în poezia japoneză haiku, București, 2001; Japonia. Pagini de istorie, civilizație, cultură, București, 2001; Poemul într-un vers (în colaborare cu Vasile Moldovan), București, 2001. Antologii: Interferențe lirice. Constelația haiku, Cluj-Napoca, 1989 (în colaborare cu Brândușa Steiciuc); Umbra libelulei. Antologie a haiku-ului din România, pref. edit., București, 1993; O sută de catarge. Microantologie a haiku-ului românesc - One Hundred Masts. Micro-Anthology of Romanian Haiku, ed. bilingvă, tr. Dana Dima, București, 1997 (în colaborare cu Șerban Codrin); Caligrafiile clipei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
formula 5 -7- 5, R, 1990, 4; Editor, Paradoxist Literary Movement, „Small review” (SUA), 1991, 11; Paul Courget, Nonpoems, „Norea” (Caen, Franța), 1991, 83; Ion Pachia Tatomirescu, Constantin M. Popa, Mișcarea literară paradoxistă, „Renașterea bănățeană”, 1992, 717; Lucian Suciu, „Umbra libelulei”, „Arca”, 1993, 7-9; Alexandru Pintescu, „Umbra libelulei”, PSS, 1994, 2; Geo Vasile, Paradoxul sau Autodistrugerea semiotică, „Baricada”, 1994, 29 martie; Cristian Bădiliță, Umbra zdrențuită a libelulei, RL, 1994, 29; Vasile Moldovan, Un paradoxist peregrin prin sufletele poeților, DL, 1996, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
Editor, Paradoxist Literary Movement, „Small review” (SUA), 1991, 11; Paul Courget, Nonpoems, „Norea” (Caen, Franța), 1991, 83; Ion Pachia Tatomirescu, Constantin M. Popa, Mișcarea literară paradoxistă, „Renașterea bănățeană”, 1992, 717; Lucian Suciu, „Umbra libelulei”, „Arca”, 1993, 7-9; Alexandru Pintescu, „Umbra libelulei”, PSS, 1994, 2; Geo Vasile, Paradoxul sau Autodistrugerea semiotică, „Baricada”, 1994, 29 martie; Cristian Bădiliță, Umbra zdrențuită a libelulei, RL, 1994, 29; Vasile Moldovan, Un paradoxist peregrin prin sufletele poeților, DL, 1996, 2; Ion Mureșan, Secta haiku, TR, 1996, 9
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
Tatomirescu, Constantin M. Popa, Mișcarea literară paradoxistă, „Renașterea bănățeană”, 1992, 717; Lucian Suciu, „Umbra libelulei”, „Arca”, 1993, 7-9; Alexandru Pintescu, „Umbra libelulei”, PSS, 1994, 2; Geo Vasile, Paradoxul sau Autodistrugerea semiotică, „Baricada”, 1994, 29 martie; Cristian Bădiliță, Umbra zdrențuită a libelulei, RL, 1994, 29; Vasile Moldovan, Un paradoxist peregrin prin sufletele poeților, DL, 1996, 2; Ion Mureșan, Secta haiku, TR, 1996, 9; Constantin Cubleșan, „Peregrin prin suflete”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1996, 11 noiembrie; George Bădărău, Basho sau Numele haiku-ului, CL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
Înveseli fațadele altfel triste ale clădirilor? GÎndirea franceză nu poate găsi o limbă nouă pentru a-și traduce prezentul - și suferă pentru că prezentul cultural global reține foarte puțin din propriul bagaj cultural francez: i-a uitat forma, În orice caz. Libelula Să zicem că locuiți la Paris și că vecina dumneavoastră, pe nume Fiona Régale, une sorte d’Amélie Poulain en négatif (n-o scriu eu, ci www.gensheureux.com) - poreclă, nume de buletin? - vă povestește, Într-o seară, la o
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de astăzi sînt de acord cu privire la vacuitatea practicilor de consacrare artistică În absența oricăror criterii estetice stabile, ceea ce-i diferențiază sînt concluziile sugerate : dezumanizarea artei, la Houellebecq, transformarea instituției artistice Într-una comercială, la Echenoz. Pentru Martin Page, cel din Libelula, există o artiști funciari, al căror mediu de creație și existență este libertatea. Societatea, de cum reușește să-i cumpere pentru a-i etala În vitrină, Îi ucide. Nu numai maniheismul scriitorului deranjează - așa moderat cum se manifestă el, mascat de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
spiritul nostru, să punem pariul vieții în fața neantului. În această incertitudine, avem cel puțin certitudinea că a început o nouă metamorfoză a Europei. Pentru a înțelege ce este o metamorfoză, să ne gîndim la cea care transformă o omidă în libelulă. Omida s-a închis în crisalidă. Deodată, fagocitele menite să o apere împotriva agresiunilor externe atacă propriul organism. Îi distrug organele, inclusiv sistemul digestiv, de vreme ce libelula își va schimba hrana. Singurul cruțat este sistemul nervos, care menține identitatea ființei și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ce este o metamorfoză, să ne gîndim la cea care transformă o omidă în libelulă. Omida s-a închis în crisalidă. Deodată, fagocitele menite să o apere împotriva agresiunilor externe atacă propriul organism. Îi distrug organele, inclusiv sistemul digestiv, de vreme ce libelula își va schimba hrana. Singurul cruțat este sistemul nervos, care menține identitatea ființei și îi controlează metamorfoza. Restul organismului este nimicit. Prin această distrugere nemiloasă se operează construirea unei ființe cu totul noi, și totuși cu totul ne-schimbate. Prin
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mai multe rînduri să iasă, și treptat, cu dificultate, se va elibera. Aripile sale vor fi mototolite, cleioase, lipite de corp, nu se vor putea întinde imediat. Urmează un interval foarte lung de imobilitate aproape împietrită. Dintr-odată, fără veste, libelula își va lua zborul. Spre deosebire de insectă, Europa nu are programul prealabil al transformării sale, nu are un sistem nervos central care să o guverneze. Însă, ca și în cazul omizii, au fost necesare nimicirile și distrugerile totale ale celui de-
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
altul, iar cele din Vest au putut crea împreună un soi de sistem nervos simpatic care să reglementeze primele lor schimburi organice. Însă sistemul cerebral n-a reușit încă să se constituie. Metamorfoza este incompletă, nu sîntem nici omidă, nici libelulă, sîntem încă închiși în crisalidă. Urmează efortul decisiv. Metamorfoza poate avorta, dar este încă în curs. A realiza această transformare înseamnă a participa la ea. 1987 Al doilea Epilog Noi reflecții despre Europa Iată-ne îndemnați acum, în 1990, să
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Betea, Maurer și lumea de ieri, Fundația „Ioan Slavici”, Arad, 1995 ; Paul Niculescu-Mizil, O istorie trăită, Editura Enciclopedică, București, 2002) Filme cu conținut politic și propagandistic ale perioadei Fata Morgana, Șantaj, Croaziera, Dragostea mea călă‑ toare, Detașamentul Concordia, Punga cu libelule, Probleme personale, Fiul munților, Convoiul, Ana și „hoțul”, Întoarcere la dragostea dintâi (1981) ; Destine romantice, Liniștea din adâncuri, Semnul șarpelui, Întoarce‑te și mai privește o dată, Calculatorul mărturisește, Întâlnirea, Concurs, Rămân cu tine, Secvențe (1982) ; Faleze de nisip, Buletin de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
234, 247 Probă de microfon (1980) 192, 235, 248-251, 253, 273, 285 Probleme personale (1981) 234, 243, 245, 257, 260 Procesul alb (1966) 111, 115, 193 Proprietarii (1974) 191, 196 Punct... și de la capăt (1987) 234, 243, 245 Punga cu libelule (1981) 234, 241 Puterea și Adevărul (1972) 35, 75-76, 108, 178, 191, 193, 198, 205-206, 210, 212-214, 218, 251-252, 255, 271, 284, 286 R Racolarea (1985) 234, 247, 285 Raliul (1984) 234, 244 Rămân cu tine (1982) 234, 246 Răsare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
EXEMPLUL PĂRINȚILOR - MIJLOC DE EDUCAȚIE înv. Hriscu Libelulă Școala Gimnazială Ion Simionesc, Iași Copiii văd, aud, simt ce se petrece în jurul lor Îvorbe, gesturi, atitudini) și trag din ele înțelesuri care pătrund uneori în conștiința lor, se fixează poate pentru totdeauna, contribuind la formarea experienței lor de viață
ARTA DE A FI PĂRINTE by Hriscu Libelula () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93085]