496 matches
-
mobilă (labium, numită și ,the mask"), înzestrată la capăt cu clești, cu care-și înhață prada. Adulții consumă mari cantități de țânțari, musculițe, alte libelule și alte mici insecte zburătoare dar pot mânca și greieri sau fluturi.. Dușmanii naturali ai libelulei adulte sunt păsările, păianjenii, broaștele, libelulele mai mari sau chiar șopârlele. iar pentru nimfe, care trăiesc sub apă, dușmanii sunt peștii, broaștele și alte nevertebrate marine. Adultul are ochi mari, care îi permit să vadă în aproape toate direcțiile. Libelula
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
înzestrată la capăt cu clești, cu care-și înhață prada. Adulții consumă mari cantități de țânțari, musculițe, alte libelule și alte mici insecte zburătoare dar pot mânca și greieri sau fluturi.. Dușmanii naturali ai libelulei adulte sunt păsările, păianjenii, broaștele, libelulele mai mari sau chiar șopârlele. iar pentru nimfe, care trăiesc sub apă, dușmanii sunt peștii, broaștele și alte nevertebrate marine. Adultul are ochi mari, care îi permit să vadă în aproape toate direcțiile. Libelula are și două antene minuscule, dar
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
libelulei adulte sunt păsările, păianjenii, broaștele, libelulele mai mari sau chiar șopârlele. iar pentru nimfe, care trăiesc sub apă, dușmanii sunt peștii, broaștele și alte nevertebrate marine. Adultul are ochi mari, care îi permit să vadă în aproape toate direcțiile. Libelula are și două antene minuscule, dar ea se bazează în principal pe văzul său foarte bine dezvoltat. Libelulele mascul sunt cunoscute pentru comportamentul lor teritorial. Masculul patrulează o zonă așteptând trecerea unei femele și va vâna masculii intruși care apar
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
apă, dușmanii sunt peștii, broaștele și alte nevertebrate marine. Adultul are ochi mari, care îi permit să vadă în aproape toate direcțiile. Libelula are și două antene minuscule, dar ea se bazează în principal pe văzul său foarte bine dezvoltat. Libelulele mascul sunt cunoscute pentru comportamentul lor teritorial. Masculul patrulează o zonă așteptând trecerea unei femele și va vâna masculii intruși care apar în zonă. Masculul își va transfera sperma din organul său genital, aflat la capătul abdomenului, unui receptacul special
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
hyperantus". După perioadele umede, pe malul pârâului Corbului apar și amfibienii (Amphibia), spre exemplu buhaiul de baltă cu burta galbenă ("Bombina variegata"), iar în preajma vegetației de pe mal și în subarbustul dens se poate observa o mare varietate de insecte (Insecta): libelula ("Calopteryx virgo"), băligarul (Geotrupes stercorarius), furnica roșie de pădure ("Formica rufa"), viespea-furnică ("Mutilla europaea"), buburuza ("Coccinella septempunctata"), ploșniță de pădure ("Pentatoma rufipes") sau musca scorpion ("Panorpa communis"). Pădurea asigură adăpost pentru multe păsări cântătoare și răpitoare: pițigoiul de brădet ("Periparus
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
Emys orbicularis"); trei amfibieni: buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina")), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"); trei specii de pești: zvârlugă ("Cobitis taenia"), țipar ("Misgurnus fossilis") și boarța ("Rhodeus sericeus amarus"); precum și o libelulă din specia "Coenagrion ornatum". În arealul parcului se află mai multe păsări protejate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), privighetoare-de-baltă
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
Rhodeus amarus). Reptile: șarpele rău (Coluber caspius), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis) Batracieni: broască râioasa verde (Bufo viridis), broască de pământ (Pelobates fuscus), țestoasă de baltă (Emys orbicularis), brotăcelul (Hyla arborea) Insecte (există aici specii rare de libelule) Mamifere: pisică sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul de stepa (Putorius eversmanni), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul(Sus scrofa), bizamul (Ondatra zibethica), șacalul (Caniș aureus), vulpea (Vulpes vulpes), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), popândăul (Spermophilus citellus). Sunt 15 specii de chiroptere
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
pentru copii, București 1981 Marile vacante, Cluj Napoca 1984 Imperiul unei singurătăți - versuri, București 1987 Scrisori din Isihia - versuri, Cluj Napoca 1987 Valahia în Cartea Genezei - studiu, Cluj Napoca 1996 Norul de martori - eseu religios, Cluj Napoca 2003 Dacia edenica - studiu interdisciplinar, Cluj Napoca 2006 Libelulă albastră Poveștile Dianei și ale Marei Codul lui Buonarroti - român ezoterico-digital Alexandru Piru, Poezia, ÎI;<br> Petru Poanta, Radiografii, I, 1978;<br> Ț. Popescu, Cărți cu ieșire la mare, 1980;<br> V. Știrbu, în Scinteia, nr. 12;<br> 302, 1982
Miron Scorobete () [Corola-website/Science/322250_a_323579]
-
A participat cu lucrări în diferite antologii: Antologia epigramei românești de pretutindeni , Antologia epigramei politice,Epigramiști români contemporani, Antologiile Cenaclului Octavian Goga, Cluj , Întâlnirile de la Nicula, Cartea mea fermecata, Scriitori gherleni, Vama literară, vol. 1, În antologii de haiku: Umbră libelulei, O sută de catarge, Luna în țândări, dar și cu lucrări în antologii străine, Ich träume deinen Rhythmus, Germania , Anthology haiku competition, Japonia , Apus de soare/Coucher de soleil , Mondspuren,Sonnenpfade / Traces de lune, sentiers de soleil, (poeme), Franța-Germania, Le
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
pestriță mare ("Dendrocopos major"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"). Reptile și amfibieni: șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), tritonul carpatic ("Triturus montandoni"), sălămâzdră de uscat (Salamandra salamandra), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria") Nevertebrate cu specii de: libelule ("Leucorrhinia pectoralis" și "Cordulegaster heros" - calul-dracului); fluturi și molii ("Aphantopus hyperantus", "Anthocharis cardamines", "Argynnis paphia" - arginie mare de pădure, "Callophrys rubi", "Colias hyale", "Colias croceus", "Hepialus humuli, Lycaena tityrus, Leptidea sinapis, Melanargia galathea, Maniola jurtina, Triodia sylvina, Pararge aegeria"). Flora
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
Emys orbicularis"); o scoică din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu, specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN); două gastropode: melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus") și melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"); precum și o libelulă din specia "Ophiogomphus cecilia". În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
roșie a IUCN), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Pești cu specii de: avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel streber"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"); În arealul sitului este semnalată prezența unor insecte; printre care o libelulă din specia "Coenagrion arnatum", cosașul verde ("Tettigonia viridissima"), greierele de câmp ("Paracaloptenus caloptenoides"), lăcusta călătoare ("Locusta migratoria"), cărăbușul de mai ("Melolontha melolontha") sau călugărița ("Mantis religiosa"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
iluminate de soarele matinal al poienelor sau a marginii pădurii. În timpul zilei prinde și insectele din mijlocul pădurii. Seara se mută din nou în locurile iluminate de soarele vesperal. Părinții în timpul zilei hrănesc puii cu muște, tăuni, fluturi de zi, libelule (din familiile "Calopterygidae", "Coenagrionidae", "Gomphidae"), omizi, "Chrysopidae". Seara, după ora 20, hrănesc puii în special cu fluturi de noapte, iar în restul zilei prada principală a muscarului sur constă din diferite muște, care constituie, de obicei, cel puțin jumătate din
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
insecte, inclusiv larve de efemeroptere, larve de trihoptere și plante. Adulții se hrănesc cu insecte, pești mici (porcușori, roșioară, babușcă, lin), icre de pește, moluște, crustacee, alge și plante acvatice superioare, detritus, lipitori, viermi, raci și larve de chironomide, trihoptere, libelulele. Se hrănesc de obicei noaptea, dar au fost observați hrănindu-se și în timpul zilei. Ei folosesc mustățile lor pentru a localiza hrana. În martie-mai, femela depune 2000-4000 icre pe vegetația apei sau în gropițe săpate în nisip sau mâl, care
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Nevertebrate protejate semnalate în arealul sitului: gândacul auriu ("Buprestis splendens"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens", cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două libelule: "Cordulegaster heros" (calul-dracului) și "Ophiogomphus cecilia"; Situl asigură condiții de viețuirea pentru cinci specii rare de fluturi: "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru), "Nymphalis vaualbum" (fluturele țestos), "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele tigru), "Euphydryas aurinia" (fluturele auriu). Flora lemnoasă are
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
albipinnatus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), fusar ("Zingel streber, Zingel zingel"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), caras ("Carassius gibelio"), crap ("Cyprinus carpio carpio"), știucă ("Esox lucius"); Nevertebrate (gândaci, scoici, melci, libelule, fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), scoică-mică-de-râu ("Unio crassus", specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN)), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"), melcul
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
scoică-mică-de-râu ("Unio crassus", specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN)), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"), melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus"), melcul de vie ("Helix pomatia"), două libelule din speciile "Ophiogomphus cecilia" și "Coenagrion ornatum" (albilița portocalie); precum și două specii de fluturi: "Euphydryas maturna" și "Eriogaster catax" (fluturele de noapte). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
Ciprian Cojenel, Corina Dragomir, Annemary Ziegler, Veronica Popescu, Oana Tofan, Stelian Milu, Tudor Pîrvu, Marian Rădulescu, Mihaela Coveșeanu, Ovidiu Ușvat Degețica, născută dintr-o floare de nufăr din dorința fierbinte a Mamei, este purtată de vânt împreună cu prietenii ei Buburuza, Libelula și Fluturel, pe când se afla la joacă. Degețica se rătăcește de prietenii săi și ajunge în țara de sub pământ a Șobolului și a Mătușii Șoarece, de unde este salvată de Rândunică, cea pe care fetița nu o lăsase să moară. Împreună
Programul Teatrului Excelsior în luna mai by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105557_a_106849]
-
Ciprian Cojenel, Corina Dragomir, Annemary Ziegler, Veronica Popescu, Oana Tofan, Stelian Milu, Tudor Pîrvu, Marian Rădulescu, Mihaela Coveșeanu, Ovidiu Ușvat Degețica, născută dintr-o floare de nufăr din dorința fierbinte a Mamei, este purtată de vânt împreună cu prietenii ei Buburuza, Libelula și Fluturel, pe când se afla la joacă. Degețica se rătăcește de prietenii săi și ajunge în țara de sub pământ a Șobolului și a Mătușii Șoarece, de unde este salvată de Rândunică, cea pe care fetița nu o lăsase să moară. Împreună
Programul Teatrului Excelsior în luna mai by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105557_a_106849]
-
Ciprian Cojenel, Corina Dragomir, Annemary Ziegler, Veronica Popescu, Oana Tofan, Stelian Milu, Tudor Pîrvu, Marian Rădulescu, Mihaela Coveșeanu, Ovidiu Ușvat Degețica, născută dintr-o floare de nufăr din dorința fierbinte a Mamei, este purtată de vânt împreună cu prietenii ei Buburuza, Libelula și Fluturel, pe când se afla la joacă. Degețica se rătăcește de prietenii săi și ajunge în țara de sub pământ a Șobolului și a Mătușii Șoarece, de unde este salvată de Rândunică, cea pe care fetița nu o lăsase să moară. Împreună
Povești pentru adolescenți și copii la Excelsior by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105761_a_107053]
-
Ciprian Cojenel, Corina Dragomir, Annemary Ziegler, Veronica Popescu, Oana Tofan, Stelian Milu, Tudor Pîrvu, Marian Rădulescu, Mihaela Coveșeanu, Ovidiu Ușvat Degețica, născută dintr-o floare de nufăr din dorința fierbinte a Mamei, este purtată de vânt împreună cu prietenii ei Buburuza, Libelula și Fluturel, pe când se afla la joacă. Degețica se rătăcește de prietenii săi și ajunge în țara de sub pământ a Șobolului și a Mătușii Șoarece, de unde este salvată de Rândunică, cea pe care fetița nu o lăsase să moară. Împreună
Povești pentru adolescenți și copii la Excelsior by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105761_a_107053]