1,592 matches
-
de ani, cu oamenii ei, emisiunile, momentele bune și cele de cumpănă pe care le-a avut“, ne-a mărturisit autorul cărții, venerabilul publicist Cornel Faur. „Tot la Târg vom lansa un album foto aniversar, vom organiza un concurs pentru liceeni, iar emisiunile speciale vor curge în undă în nouă limbi: în toate promitem să rămânem un post tânăr, vivace, care ține pasul cu ziua de astăzi, cu istoria vie a Banatului“, ne-a declarat dl Nicolae Dolângă, directorul Studioului. Pe
Agenda2005-18-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283628_a_284957]
-
nr. 16, cea de-a XI-a ediție a concursului de chimie organică „George Ostrogovich”. Competiția este organizată în memoria academicianului George Ostrogovich, personalitate proeminentă a chimiei românești, întemeietorul disciplinei de chimie organică din cadrul Universității de Vest. Concursul de adresează liceenilor care au obținut rezultate meritorii la fazele județene și naționale ale olimpiadei de chimie, precum și elevilor care doresc să urmeze cursurile facultății organizatoare. Candidații din zona de sud-vest a țării sunt invitați să participe la cele două secțiuni (clasa a
Agenda2005-19-05-1-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283662_a_284991]
-
minții neprihănite - SUA - premieră (14, 16, 18); 14-15. 05 - Pepe și Fifi - România - ora 11. ARAD: Dacia: 14-19. 05 - Regatul Cerului - SUA - premieră (12, 15, 18, 21). DEVA: 14-19. 05 - Be Cool - SUA - premieră (14, 16, 18, 20); 14-15. 05 - Liceeni în alertă - România - ora 11. HUNEDOARA: Flacăra: 14-15. 05 - Hitch, consilier în amor - SUA - premieră (13, 16, 19); 14-15. 05 - Brățara de argint - România - ora 11. Filiala Cinematografică Timiș a R.A.D.E.F. „Româniafilm“ își rezervă dreptul de a opera
Agenda2005-20-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283702_a_285031]
-
anul viitor, termenul limită pentru depunerea dosarelor de candidatură este 30 iulie 2005. Amănunte se obțin accesând site-urile www. letudiant. fr și, respectiv, www. innovact. com. DUȘAN BAISKI „Traficul uman e inuman” l Proiecție de film adresată în special liceenilor Societatea pentru Copii și Părinți - SCOP Timișoara a fost înființată în 1996, având ca obiectiv creșterea calității vieții copilului, femeii și familiei. În perioada 15 februarie-15 iulie, SCOP derulează un proiect de prevenire a traficului de persoane, în special în
Agenda2005-23-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/283775_a_285104]
-
Lucas Moodysson. Filmul constituie o lecție de viață prin redarea experiențelor nefericite prin care trece o tânără de 16 ani, după ce este părăsită de mama sa. Naivitatea, sărăcia, mirajul Occidentului determină vulnerabilitatea protagonistei în fața exploatatorilor. Evenimentul se adresează cu precădere liceenilor timișeni, accesul la vizionarea filmului fiind gratuit. Informații suplimentare în ceea ce privește proiectul SCOP pot fi obținute la telefon 0256-293 176, persoană de contact fiind Ramona Belea, coordonator de proiect. M. D. M. Carnavalul „Speranța” l La Centrul de Educație Specială În
Agenda2005-23-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/283775_a_285104]
-
Pedagogic „Carmen Sylva“ Timișoara (Andrei Avramescu, Georgiana Ciucu, Anca Iordăchescu, Bogdan Mărgineanu și Andreea Șeitan), condus de prof. Cornelia Dragomir. În acest an, potrivit principiului alternanței, faza finală va reuni echipajele școlilor generale din țară, în 2006 intrând în competiție liceenii. De menționat că la această din urmă categorie, întrecerea județeană a fost câștigată de reprezentanții Liceului Teoretic Sânnicolau Mare. Marius Horescu ochi și... urechi l La sfârșitul lunii mai, rezervele valutare ale B.N.R. se situau la nivelul a 13 236
Agenda2005-23-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283776_a_285105]
-
timișorean „Pentru Voi”; dotarea Clinicii ASCAR cu aparatură, materiale sanitare, medicamente și mobilier; participarea la colaborarea regională transfrontalieră și la derularea proiectelor comune ale cluburilor Rotary din zona amintită; organizarea unui transport de carte pentru Republica Moldova; oferirea de burse pentru liceeni; dotarea cu echipament de profil a Spitalului Clinic de Pediatrie „Louis Țurcanu”; donarea de aparatură performantă Centrului Național de Studii pentru Medicina familiei din România și multe altele. Pentru ca demersul nostru jurnalistic să fie cât mai corect și veridic, am
Agenda2005-24-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283812_a_285141]
-
de la clasa întâi până la a douăsprezecea. Artistul este, de asemenea, implicat în mai multe proiecte pro bono, destinate în principal dezvoltării educaționale a tinerilor - un exemplu fiind participarea ca speaker motivațional la seria de conferințe naționale BookLand Evolution, create pentru liceeni. Însă Cristian Martin s-a remarcat și în domeniul artei plastice, unde și-a pus în valoare talentul și imaginația, realizând cu succes obiecte decorative deosebit de apreciate, chiar și peste hotare. Arta plastică l-a fascinat dintotdeauna . “Arta plastică reprezintă
CRISTIAN MARTIN, ÎN SLUJBA ARTEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/385194_a_386523]
-
românesc, supranumită „Doamna comediei românești”. Fără îndoială, locul maestrei este și va fi în galeria de azi și din viitor a figurilor legendare ale teatrului de comedie românesc. A jucat în peste douăzeci și cinci de filme, rolul profesoarei Isoscel din seria „Liceenii” fiind dintre acestea, poate unul emblematic. A jucat pe scenele din Giulești precum și la Bulandra, Teatrul Național, Teatrul de comedie etc., din capitală, a interpretat-o monumental pe Coana Chirița pe scena Teatrului Național din Iași... Rolurile de referință jucate
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ. DACĂ O AVEM PE MAESTRĂ, MAI AVEM SPERANŢE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384556_a_385885]
-
nu știa prin ce lume îi plutesc gândurile, ascultând cum italianul nu se mai oprea din a-i lăuda frumusețea, finețea, sau mirosul suav de parfum de viorele, culese dimineata pe rouă, ce-l degajă corpul său. Parcă era o liceană care a întâlnitun profesor, maestru în arta seducției. Devenise o ingenuă ce nu a văzut niciodată un asemenea expert în rostirea vorbelor frumoase și care poate păcăli chiar și pe cineva ce nu era atât de atrasă de acest bărbat
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382414_a_383743]
-
vrut să-i strângă mâna, să-i simtă căldura, să o atingă în materialitatea ei. Ceva nedefinit l-a oprit din elan. Efectiv el, un tip cu zece ani mai mare decât ea, se îndrăgostise de această ființă ca un licean și teama determinată de opunerea ei, și mai grav de respingere totală, îl descurajează, panicându-l. “Dacă o sperii își ia zborul și atunci voi suferi și mai mult. Să mai am puțină răbdare” se autoconsolează el. Dar un alt gând
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
bătea la ușă. După câștigarea fazei pe capitală la olimpiada de matematică, orele de meditație s-au rărit. Fetele nu-și manifestase intenția de a participa și la faza pe țară. Era mai important pentru ele ultimul lor examen în calitate de liceene, cel de bacalaureat. Nu numai la matematică trebuiau să învețe ca să-l ia cu notă mare, ci și la celelalte materii trecute în programă, așa că și-au declinat intenția de a merge mai departe cu olimpiada. Nici nu mai era
EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384035_a_385364]
-
semi-viață alături de jumătatea ta iar Dumnezeu, invidios pe fericirea ta, ți-o ia. Este cazul să-ți refaci viața? Să o iei de la-nceput? Este o situație, să-i zic comună. El sau ea rămas să crească pruncii deveniți probabil liceeni sau chiar studenți. Munca nu numai că-ți creează mijloace de trai dar alină răni ale sufletului. Cu cât ești mai ocupat, oră de oră, cu atât devii mai puțin pradă amintirilor. Sunt mii de ocazii să rememorezi prezența pierdută
A UITA I-O CRIMĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383379_a_384708]
-
sac de sare”, iar de la Mihorenii Herței, o frumoasă copilă, Adriana Lupu, cu memorie fenomenală și măiestrie actoricească, a recitat o odă pentru „Limba care-i numai dor,/ E cununa cea de aur,/ Unui neam nemuritor”. Ansamblul folcloric „Moștenitorii” al liceenilor din Chișinău, condus de Valeriu Chiper, a demonstrat adevărate perle populare și, după cum se cuvine oaspeților, n-au fost limitați în timp, uitând că ce-i prea mult, până la urmă strică. Dirijați de Gheorghe Șapcă, „Fiii Arboroasei” ne-au încurajat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
Petru Culianu (1950-1991) au fost jurizate de o comisie prezidată de prof. univ. dr. Nicu Gavriluță, decan al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul Universității „Alex. I. Cuza” Iași. La ediția din acest an s-au remarcat lucrările elevilor liceeni din Sibiu - Colegiul Național „Octavian Goga”, Galați - Colegiul Național „Vasile Alecsandri” și Iași - Colegiul Național „G. Ibrăileanu”. Participarea elevilor a fost (și în acest an) numeroasă. Numai de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați s-au primit peste treizeci de
SIMPOZION NAŢIONAL „ Ioan Petru Culianu ” [Corola-blog/BlogPost/92988_a_94280]
-
numim strictul necesar, însă dornici a dărui (cu asupra de măsură) toată energia noastră. Noi, Generația 1965, suntem fructul mileniului Doi. Și credem, suntem cei mai în măsură să analizăm România antedecembristă cu ceea ce vedem acum, în România postdecembristă. Ca liceeni, am conștientizat (mai mult sau mai puțin) epoca „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, dar ca maturi, traversând două epoci politice, putem discerne între ceea ce s-a clădit și între ceea ce s-a demolat; între datorie - dăruire - disciplină și între delăsare - dizarmonie - dezinteres. Iată
Dedic acest eseu în amintirea foştilor noştri profesori şi foştilor noştri colegi, promoţia 1965! [Corola-blog/BlogPost/93331_a_94623]
-
UZP), directorul general al trustului de presă „Cvintet TE-RA” Vaslui și directorul general al ziarului nostru „Meridianul” de Iași-Vaslui. Dintre momentele principale, pregătite cu atenție de organizatorul principal, le amintim pe cele care au înfiorat sufletele unor septuagenari redeveniți liceeni: o reușită „Agapă sentimentală”, o frumoasă și originală „Paradă a suspinelor”, proiecția unui film documentar în care fiecare elev din „Prima Clasă” era prezentat în cadrul unor interviuri realizate de organizatorul principal, un excelent program de muzică populară oferit în dar
Podul Turcului – Sărbătoare, nume mari şi amintiri! [Corola-blog/BlogPost/93445_a_94737]
-
de natură să ridice calitatea lecturii unor texte, care merită să-și arate strălucirea adevărată în fața unui public iubitor de frumos ca cel de la Festivalul bistrițean. Nu ar trebui să lipsească pe viitor de la dezbaterile și prezentările sesiunii festivalului nici liceenii talentați în domeniul literaturii, care ar avea multe de aflat și învățat din expunerile scriitorilor invitați. Desfășurarea programului dens, bine dozat în spațiul celor trei zile de festival, etalarea unor largi forme ale artisticului, care să sensibilizeze publicul de diferite
CÂND ARTELE ÎȘI DAU MÂNA LA BISTRIȚA [Corola-blog/BlogPost/93508_a_94800]
-
să găsească învățător pentru patruzeci-cincizeci de zile? Și atunci, în disperare de cauză, l-a găsit pe „domnul” Dode. Cine era acest „domn” Dode? Băiatul preotului din sat, mai în vârstă, părintele Băluță, era un puștan de vreo cincisprezece-șaisprezece ani, licean la Turnu-Măgurele, care, pur și simplu, nu mai voia să învețe. Să nu credeți că pomii înfloriți îl determinaseră să fugă de la liceu. Nu, nu era romantic! Considera pierdere de vreme învățătura la liceu. Credea că are suficiente cunoștințe pentru
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
stătea stingheră în paltonașul ei mâncat de molii și cu căciulița ei caraghioasă de sub care ieșeau șuvițe de păr cărunt (avea cincizeci și șapte de ani). Privea neajutorată și cu emoție vizibilă (care-i accentua aspectul jalnic) spre pâlcurile de liceeni care treceau în fugă pe lângă ea, râzând când o vedeau și strigându-și nu știu ce unul altuia. Ajuns aproape de ea, am vrut să trec neobservat, dar mama, văzându-mă, s-a luminat de un zâmbet blând și trist și m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
răspunsului nostru, acesta adăugă: - Deci, cum îl cheamă? Iar clasa, într-un singur glas, urlă atât de tare, încât zăngăniră geamurile: - Bur-ke-viț. Cineva din spate adăugă cu simpatie: - Ieși în față Vaska! deși Vaska nu avea de ce și unde ieși. Liceanul își notă numele, mulțumi și plecă grăbit. Jocurile erau făcute. Lupta se terminase. Burkeviț era primul. Și, parcă știind că întrecerea s-a terminat (sau poate și pentru alte motive), profesorul de istorie, care între timp intrase în clasă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
cu mine, nici cu altcineva din clasă, continuând să ne considere străini. I-a adresat totuși câteva vorbe lui Stein, dar era ceva în legătură cu liceul și s-a întâmplat în următoarea împrejurare. Într-o zi, în timpul recreației mari, mulțimea de liceeni adunată în jurul lui Stein începu o discuție privitoare la crimele rituale. Cineva îl întrebă pe Stein, cu un zâmbet crud pe față, dacă el, Stein, crede în crimele rituale. Stein zâmbi și el, la rându-i, dar, văzându-i zâmbetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
S-o iubească și s-o respecte cu atât mai mult cu cât ea este mai bătrână, mai săracă și mai urâtă. Dacă atunci, în pauză, s-ar fi întâmplat ceva de felul acesta, e foarte posibil ca aceia dintre liceenii care m-au întrebat cine-i sperietoarea să fi fost de acord cu Burkeviț. Poate chiar l-ar fi susținut, în timp ce eu aș fi încercat în momentele acelea nu atât iubire pentru propria mea mamă - o iubire impusă de altcineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
am apropiat de Stein și, luându-l strâns de talie, am pornit-o așa îmbrățișați pe coridor. 7 Cu două săptămâni înainte de examenele de bacalaureat, în luna aprilie, la un an și jumătate de la începutul războiului cu Germania, eu și liceenii care-mi erau mai apropiați ne pierduserăm orice urmă de interes pentru acest război. Îmi amintesc bine cât de emoționat am fost când a izbucnit războiul. Îmi amintesc că această emoție îmi dădea iluzia că sunt un viteaz și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
și simplu un mijloc de reprezentare a vorbirii voastre. Gândiți-vă că ați avut șansa să studiați armonia lui Pușkin și Lermontov și că Rusia noastră nefericită așteaptă de la voi tocmai această armonie, și nu altceva. Pe măsură ce preotul vorbea, ochii liceenilor care stăteau în fața lui deveneau goi și tâmpi. Ai fi putut crede că de felul lor acești ochi sunt lipsiți de expresie dacă nu ți-ai fi dat seama că tocmai această absență a expresiei trebuie să însemne că elevii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]