589 matches
-
Cosmologic Critic Propagandistic Metafizic Am putea spune, prin urmare, că practica discursivă din orice domeniu cognitiv (fie el științific, filosofic, religios, etc.) sau din orice situație de comunicare valorifică limbajul natural adaptându-l domeniului sau situației respective. 1.2. Limbaj - limbă - discurs Limbajul este definit, în Dicționarul general de științe - științe ale limbii, ca „ansamblul limbii, ca instituție socială comună tuturor subiecților care o vorbesc, și al discursului, ca realizare individuală a vorbirii” (Bidu-Vrănceanu, 1997:276). Prin urmare, limbajul este înțeles
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a limbii și discursului sau vorbirii, a unui nivel social și altul individual, sau ca „limbă vorbită”, „limbă concretizată în vorbire”, „limba actualizată ca discurs”. O astfel de înțelegere a limbajului este de inspirație saussuriană, Saussure fiind inițiatorul distincției limbaj - limbă - vorbire. În Curs de lingvistică generală, Saussure va afirma că „limbajul are o latură individuală și o latură socială care nu pot fi concepute una fără cealaltă.[...]. Separând limba de vorbire vom separa în același timp: ceea ce este social de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și editor. Urmaș al unei familii de rabini din nordul Moldovei ilustrând curentul hasidic, L.-L. face la Botoșani Școala elementară israelită-română și liceul, luându-și bacalaureatul în 1944 la Suceava. În 1950 a absolvit la București Institutul Pedagogic, secția limba idiș. De la treisprezece ani intrase în mișcarea sionistă, care milita în ilegalitate împotriva ideologiei fasciste, și devenise între timp unul dintre conducătorii ei. În 1950 se stabilește în Israel, în kibbutzul Nir-Etion, apoi ca profesor în Kfar-Saba. Conduce în această
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
buni scriitori ai noștri sunt - mai trebuie oare de spus acest lucru ? - cei mai buni cunoscători ai limbii. Altfel, nu puteau spune ceea ce voiau. Și cei mai buni cunoscători al limbii sau (e de obicei același lucru) cei care au limba mai bogată și mai frumoasă, toți s-au împărtășit din izvorul cel mare al limbii populare: Odobescu, Eminescu, Sadoveanu și incomparabilul Creangă. Prozatorul cel mai mare - acest Creangă - e chiar un om din popor; scrie cum vorbește poporul; e singurul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
crearea bazei materiale necesare ridicării nivelului de trai, material și cultural, al tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate" (Națiunea socialistă: 1972, 71-72). În ceea ce privește limbile minorităților, maghiara cu precădere, Ceaușescu aprecia drept inadmisibil "să-i obligăm pe tineri în ce limbă să învețe" (Națiunea socialistă: 1972, 136). Spiritul "democratic" în care PCR ar fi abordat problemele minorităților și problemele sociale în general ar fi contravenit unei astfel de măsuri. Dar, așa cum știm deja, semantica romantic leninistă a democrației nu are nimic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care fusese cu dou? zeci de ani �n urm?. I se amintea adesea de rolul pe care �l jucase �n martie 1906; Iorga a precizat c? nu exist? nici o asem? nare �ntre mi? carea din 1906 ? i cea din 1922. Pentru el, nu limba rom�n? constituia acum problemă, ci cadavrele ? i mutila? iile din universit?? i ? i instituirea inacceptabil? a unui numerus clausus, m? sur? incompatibil? cu democra? ia110. S?ar fi putut face mai mult pentru dirijarea indign? rîi acestei mi? c?ri a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
consideră istoria rom�nilor drept o lupt? permanent? pentru p? strarea ? i prop?? irea caracterului na? ional, ceea ce era parte integrant? ? i esen? ial? a na? ionalismului s? u cultural, care prosl? vea ideile ? i valorile na? ionale, precum ? i limba na? ional?. Giurescu �? i amintea c? , �n 1927, �n prezen? a sa (de fă?? fiind ? i Gheorghe Br? tianu ? i Grigore Nandri?) , atunci c�nd s? a ridicat problema veridicit?? îi istorice, Iorga a spus: �Ce valoare are adev? rul dac? trebuie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a crede', 'a visa', 'a vrea' și So pentru verbe care corespund sensurilor 'a exploda', 'a cădea', 'a se supăra'. Sa alternează cu So în funcție de context pentru verbe care denotă sensurile 'a începe', 'a se opri', 'a se supune'. AKHVAKH Limbă nord-caucaziană, ramura andic, familia avar-andic-tzezic, vorbită în partea de vest a Daghestanului și într-un sat din Azerbaidjan. 3 genuri, repartizate astfel: la singular − uman masculin, uman feminin, nonuman; la plural − uman, nonuman. Cu excepția formelor de persoanele 1 și 2
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de limbi de pe Coasta Oregon, dispărută, aparținând grupului de limbi penutian. Două dialecte: yaquina (vorbit până în jur de 1900) și alsea (ultimul vorbitor a murit în 1951). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune de mărci multiple. ALUTOR Limbă paleosiberiană din familia ciukot-kamceatka, vorbită în nord-estul Siberiei. 2 000 de vorbitori. Ergativul coincide ca formă cu locativul pentru numele proprii și cu instrumentalul pentru numele comune. ANYULA − Vezi YANYULA. ANDI Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, vorbită în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
coincide ca formă cu locativul pentru numele proprii și cu instrumentalul pentru numele comune. ANYULA − Vezi YANYULA. ANDI Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, vorbită în vestul Daghestanului. 25 000 de vorbitori. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. ARABANA Limbă sud-australiană din familia arabana-wangganguru, aproape stinsă. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, determinată de semantica nominalelor: numele comune au flexiune de tip absolutiv−ergativ; cu excepția formelor de singular, pronumele au flexiune de tip nominativ−acuzativ; pronumele la singular au forme diferite pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de echivalență, și verb existențial. Relația de posesie se exprimă pornind de la echivalență/existență, la care se adaugă o determinare suplimentară. Nu există verb pentru sensul 'a avea'. Sistemul ergativ e stabil, fără tendințe de trecere spre alte sisteme. BALOCHI Limbă nord-est iraniană, vorbită la granița dintre Pakistan, Iran și Afghanistan. Circa 7−8 milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica grupurilor nominale și de aspect: ergativul este marcat la persoana 3 a pronumelor și la nume numai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vorbi despre diateză. Topica nemarcată este subiect de dezbatere: SVO sau SOV. Limbă nonconfigurațională: ordinea constituenților se supune ierarhiei informației (structurii temă−remă, nu marcării funcțiilor). Cel mai frecvent, verbul lexical precedă auxiliarul. Negația impune antepunerea auxiliarului. BATS (BATSBI, TSOVA-TUSH) Limbă din familia caucaziană (NAKH), ramura de nord-est, vorbită într-un sat din estul Georgiei, Batsbi. Aproximativ 500 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ: unele verbe intranzitive atribuie pronumelui de persoanele 1 și 2 cazul ergativ, dacă acțiunea este voluntară, și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Anumiți factori care-l fac pe vorbitor să accepte o anumită formă verbală cu marcare de tip nominativ sau ergativ nu sunt gramaticali, ci pragmatici. În cazul verbelor intranzitive, nominativul și ergativul formează o opoziție privativă în exprimarea agentivității. BIDJARA Limbă australiană, de tip pama-nyungan, vorbită în regiunea Queensland, (aproape) stinsă. Marcarea ergativă caracterizează numele, iar cea acuzativă, pronumele. BISCAZEN Dialect al BASCEI. BORCH Dialect al limbii RUTUL. BURUȘASKI Limbă izolată, vorbită în văile dintre Podișul Karakoram, între Kashmir și Tibet
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nominativul și ergativul formează o opoziție privativă în exprimarea agentivității. BIDJARA Limbă australiană, de tip pama-nyungan, vorbită în regiunea Queensland, (aproape) stinsă. Marcarea ergativă caracterizează numele, iar cea acuzativă, pronumele. BISCAZEN Dialect al BASCEI. BORCH Dialect al limbii RUTUL. BURUȘASKI Limbă izolată, vorbită în văile dintre Podișul Karakoram, între Kashmir și Tibet. 87 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp și de semantica nominalelor. Flexiune ergativă numai la timpurile trecute. Un nume sau un pronume la singular în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și O se deosebesc în funcție de topică și prin prefixe pronominale. Cazul oblic are aceeași flexiune cu a ergativului. Topică SOV. CAGA − Vezi ENGA. CARIB(AN) Familie de limbi vorbite în Insulele Caraibe și în nordul Americii de Sud. Partiție foarte complicată. CASHINAWA Limbă amerindiană din familia pano-tacana, grupul pano. Limbă vorbită la granița dintre Brazilia și Peru. 2 000 de vorbitori. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Pronumele de persoana 3, aflat la mijlocul ierarhiei nominale, poate primi atât marcare de tip nominativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Limbă aglutinantă, cu acord verbal de tip ergativ. CHAN − Vezi LAZ. CHIBCHA (CHIBCHAN) Familie de limbi amerindiene, vorbite în Columbia și America Centrală. 60 000 de vorbitori. Partiție foarte complicată. CHINOOK Pidgin/limbă din mica familie chinookan, vorbită în Oregan. CHOCTAW Limbă austroneziană din familia muskogean, vorbită în SUA. Limbă cu partiție morfologică ergativ/acuzativ. CHOL Limbă din familia MAYAN, vorbită în statul mexican Chiapas. 100 −150 de mii de vorbitori (surse diferite). Relațiile gramaticale sunt marcate printr-un set de morfeme
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aspect. Ergativul și genitivul sunt omonime. CHORTI Limbă din familia MAYAN. 20 de mii de vorbitori (populație tribală). Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: S și O sunt marcate (prin acord) la fel numai la aspectul perfectiv. CIUKOTĂ (CHUKCHEE) Limbă paleosiberiană din familia ciukot-kamceatka, vorbită în estul extrem al Siberiei. Circa 10 000 de vorbitori. În mod normal, într-o construcție tranzitivă, A este marcat cu cazul absolutiv, însă poate primi ergativul dacă, din punct de vedere pragmatic, e relevantă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Pivot sintactic S/A și S/ O. Există trei forme de antipasiv: cu obiect zero, cu obiect oblic și cu încorporare. Antipasivizarea are mărci specifice, dar anumite verbe au forme antipasive nemarcate sau supletive. COCHO (CHOCHOLTEC, CHOCHOLTECO, CHOCHOTEC, CHOCHON, NGIGUA) Limbă din familia oto-manguean, ramura popolocan, vorbită de triburi indigene din Mexic, statul Oaxaca. Circa 1 000 de vorbitori. Scindarea subiectului intranzitiv. COOSAN Mică familie de limbi de pe Coasta Oregon, dispărută, aparținând grupului de limbi penutian. Două limbi: hanis (ultimul vorbitor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbi de pe Coasta Oregon, dispărută, aparținând grupului de limbi penutian. Două limbi: hanis (ultimul vorbitor a murit în 1972) și miluk (ultimul vorbitor a murit în 1961). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune de mărci multiple. CROW Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în SUA. 4 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. S variabil: Sa pentru verbe de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru verbe de tipul 'a pleca'. Marcare prin acord. DAGESTANIAN/DAGHESTANEZ Grup de limbi vorbite în partea de nord-est a Munților Caucaz. DAGVA Limbă din familia DAGHESTANEZĂ, vorbită în Georgia. Flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului. Topică SOV. DAKOTA Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în Canada și SUA. Împreună cu o limbă înrudită (LAKOTA), dakota este vorbită de 16 000 de oameni. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în Canada și SUA. Împreună cu o limbă înrudită (LAKOTA), dakota este vorbită de 16 000 de oameni. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. DALABON Limbă australiană aborigenă. 20 de vorbitori. Sufixul ergativ este folosit cu toate subiectele inanimate, dar nu cu toate subiectele animate. DANI (NDANI) Limbă papua, vorbită în vestul Noii Guinee. 270 000 de vorbitori. Particula care marchează cazul ergativ (al argumentului A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. DALABON Limbă australiană aborigenă. 20 de vorbitori. Sufixul ergativ este folosit cu toate subiectele inanimate, dar nu cu toate subiectele animate. DANI (NDANI) Limbă papua, vorbită în vestul Noii Guinee. 270 000 de vorbitori. Particula care marchează cazul ergativ (al argumentului A) poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda. DHALANJI Limbă vest-australiană din familia pama-nyungan. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiectele inanimate, dar nu cu toate subiectele animate. DANI (NDANI) Limbă papua, vorbită în vestul Noii Guinee. 270 000 de vorbitori. Particula care marchează cazul ergativ (al argumentului A) poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda. DHALANJI Limbă vest-australiană din familia pama-nyungan. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica nominalelor. În propozițiile principale, A primește ergativul, O primește acuzativul, iar S este nemarcat. Excepție: pronumele de persoana 1 singular au aceeași formă în poziția S sau A. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
flexiune pentru S și O (iar A era marcat). Se poate presupune că marcarea argumentului O (de la pronume) și a argumentului A (de la nume) s-a generalizat pentru constituenții nominali, cu excepția pronumelui de persoana 1 singular. DIDO − Vezi TSEZ. DIYARI Limbă sud-australiană din familia pama-nyungan, stinsă. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor și de distincțiile din cadrul categoriei de număr. Numele proprii masculine și cele comune care sunt la singular au sistem ergativ; numele proprii feminine, numele comune care nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sistem tripartit. Pronumele de persoanele 1 și 2 care nu sunt la singular au paradigmă de tip nominativ/acuzativ. Limbă fără pivot, dar care are atât pasiv, cât și antipasiv. Același sufix poate avea sens reflexiv, pasiv sau antipasiv. DYIRBAL Limbă australiană din familia pama-nyungan. Limbă vorbită în Queensland, Australia, aproape stinsă. Limbă cu partiție cazuală la nivel morfologic și ergativă la nivel sintactic. De obicei, A primește cazul ergativ, S și O primesc cazul absolutiv, nemarcat. În cazul în care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]