4,823 matches
-
a facultății cu profil filologic de la Universitatea din Timișoara. Materializarea ideii se face sub îndrumarea unui excelent om al cărții - academicianul Gheorghe Ivănescu - , dar și cu contribuția unor dascăli devotați cercetării, ca profesorii Ștefan Munteanu și Gheorghe Tohăneanu.Colectivul de lingvistică cunoaște numeroase avataruri în jumătatea de secol care se împlinește, în curând, de la crearea lui, trecând, de la Universitate, fie la Filiala Academiei, fie chiar la ...Universitatea din Cluj, revenind la Universitate, dar menținându-și identitatea, în pofida dificultăților financiare.... VII. "DASCĂLII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
otorinolaringologie), specialitatea medicală numită foniatrie se ocupă de bolile și tulburările vocii, vorbirii, limbajului și auzului. „Foniatria este o disciplină medicală de graniță, având legături strânse cu alte specialități medicale, precum neurologia, medicina generală, genetica etc., și nemedicale, precum psihologia, lingvistica, științele comunicării“, ne-a explicat dr. Alina Moraru, cea care a deschis, recent, primul și singurul cabinet de foniatrie din Timișoara. Nu puțini sunt cei care deja au apelat la serviciile medicului foniatru. Printre ei sunt maneliști/cântăreți de muzică
Agenda2005-33-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284081_a_285410]
-
otorinolaringologilor), rezidenților ORL, medicilor pediatri, celor care se ocupă cu formarea vocilor profesionale, studenților de la universitățile de teatru și muzică, logopezilor, terapeuților vocali (și nu numai acestora). Cartea poate fi utilă și specialiștilor din disciplinele de graniță: neurologie, psihiatrie, psihologie, lingvistică și tuturor celor care au tangență cu procesul de comunicare interumană. Lucrarea conține date care permit aprofundarea înțelegerii aspectelor clinice practice privind îngrijirea vocii profesionale. Problemele tratate sunt grupate în capitole prin ceea ce au în comun în esența lor, iar
Agenda2005-33-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284081_a_285410]
-
Esperanto, până la stabilirea sa definitivă în Germania. În prezent, este președinte de onoare al asociației, totodată membru de onoare al Academiei Universale de Esperanto și membru al conducerii Academiei Internaționale de Științe din San Marino. A semnat numeroase lucrări de lingvistică și metodologia însușirii limbii esperanto. Aurora Bute, informaticiană, prim-vicepreședinte al Asociației Esperanto din România. A fost președinte între anii 1999-2004. Coordonează activitatea de esperantologie la Colegiul de Arte din Timișoara, finalizată de curând într-o călătorie de studii cu
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
418 188. ( C. B.) Selecție În perioada 15 octombrie - 15 decembrie, Editura „Lumen“ derulează cea de-a III-a selecție națională de lucrări științifice realizate de tineri cercetători în domeniile: asistență socială, sociologie, politologie, psihologie, filosofie, științe juridice, științe economice, lingvistică, literatură, jurnalism și teologie. Lucrările selecționate vor fi publicate în cadrul Editurii „Lumen“, fie în volume individuale, fie în volume colective, în funcție de dimensiunile lucrării și evaluarea potențialului de piață a materialului. Lucrările se pot trimite în fișier Word pe adresele: lumen
Agenda2005-43-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284344_a_285673]
-
Având drept caracteristici interdisciplinaritatea și interculturalitatea, facultatea oferă studii la nivel de licență (limbă și literatură, limbi moderne aplicate, studii culturale, biblioteconomie, istorie, teologie ortodoxă), materat (limba română în sincronie și diacronie, analiza discursului, literatura și mentalitățile, managementul resurselor culturale, lingvistică și didactică, traducere specializată, studii britanice și americane, scriitură și creativitate, germanistică, didactică modernă, patristica latină, romanitate orientală și arheologie provincială, comunismul în România) și doctorat (limba și literatura română, engleză, germană, literatură franceză, lingvistică, istorie). Facultatea are două centre
Agenda2005-47-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284403_a_285732]
-
și 1990) - marii lingviști Alexandru Rosetti (1895-1990) și Alf Lombard (1902-1996), corespondența dintre ei fiind întreruptă prin dispariția neasemuitului nostru profesor Al. Rosetti. Dintre ele - prin eforturile conjugate ale Ioanei Anghel și ale lui Nicolae Mocanu, cercetători la Institutul de Lingvistică și de Istorie Literară "Sextil Pușcariu" din Cluj, și ale lui Heinz Hoffmann, de la Universitatea din Lund (Suedia), - s-au putut recupera, din Arhiva Lombard de la Biblioteca Universității din Lund, 823 de epistole. Trioul româno-suedez a început editarea lor prin
Sute de scrisori... by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Memoirs/15922_a_17247]
-
spuneau "necazurile" științifice (Lombard - greutățile prin care a trecut pînă să poată impune în Universitatea suedeză româna ca "discipline autonome", cu teză de licență, L 75 iar Rosetti suferințele pricinuite de excluderea lui din Universitate și de la conducerea Institutului de Lingvistică și, apoi, bucuria "reîncadrării", "restitutio in integrum" R 85). Alte trăsături asemănătoare dintre cei doi prieteni: îi unea interesul pentru elevii lor pe care-i urmăreau cu grijă părintească și cu generozitate, căutîndu-le - în momente cînd în România acest lucru
Sute de scrisori... by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Memoirs/15922_a_17247]
-
L se mută într-o casă mică dar plină de farmec - considerată de R a fi "un bijou" -, a cărei pace te învăluia. Într-adevăr, cine a avut privilegiul de a fi oaspetele lui L indiferent că lucra în domeniul lingvisticii sau era, pur și simplu, recomandat de un prieten comun știe ce oază de liniște reprezenta pentru L această locuință și cîte comori de știință românească erau strînse în imensa bibliotecă adunată de marele lingvist de-a lungul vieții lui
Sute de scrisori... by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Memoirs/15922_a_17247]
-
ALEXANDRU ROSETTI În 1990 a decedat lingvistul și filologul Alexandru Rosetti. Începând din 1928 a desfășurat o prestigioasă activitate didactică. A înființat Centrul de Cercetări Fonetice și Dialectale din București și a fost redactor responsabil la mai multe reviste de lingvistică. A fost director al Editurii „Cultura Națională“ (1930-1935) și al Editurii Fundațiilor Regale (1933-1945). În 1928, a inaugurat la Universitatea din București cursuri de fonetică și a înființat un laborator de fonetică experimentală. A scris împreună cu Alexandru Graur prima prezentare
Agenda2005-09-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283440_a_284769]
-
in English”. În jur de 80 de studenți din mai multe centre universitare (Timișoara, Alba-Iulia, Oradea, Baia Mare, Brașov) vor participa la această întâlnire. În timpul manifestării se vor prezenta lucrări de specialitate și vor fi organizate workshop-uri pe mai multe secțiuni: lingvistică, literatură britanică și americană, cultură și civilizație britanică și americană, studii de gen, metodică, scris creativ. Vineri seara, în 15 aprilie, va avea loc o lectură publică a studenților de la masteratul de Scriitură și creativitate (Creative Writing) și va fi
Agenda2005-15-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283584_a_284913]
-
180 de angliști din 21 de țări (Africa de Sud, Bosnia și Herțegovina, Cehia, Croația, Danemarca, Finlanda, Egipt, Italia, Marea Britanie, Rusia, Belarus, Lituania, Polonia, Portugalia, Serbia și Muntenegru, Spania, Statele Unite, Turcia, Ungaria și România). Lucrările conferinței urmează a se desfășura pe următoarele opt secțiuni: lingvistică, traductologie, literatura britanică, literatura americană, studii culturale, studii de gen, metodica predării limbii engleze. Festivitatea de deschidere va avea loc în 19 mai, de la ora 12, în Aula Magna a Universității de Vest. Vor lua cuvântul prof. dr. Ioan Mihai
Agenda2005-20-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283688_a_285017]
-
precum și acad. Eugen Simion, președintele Academiei Române, acad. Camil Mureșan, directorul Institutului de Istorie din Cluj, istoricul Ioan Chindriș și lingvistul Eugen Pavel, ultimii doi, cercetători științifici clujeni, fiind și coordonatorii ediției, realizată de un colectiv de cercetători de la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară "Sextil Pușcariu", ambele din Cluj. Dimensiunile operei sunt impresionante: in-folio, 36x24 cm, 2630 de pagini. Îmi amintesc că atunci când a văzut-o la Blaj, în vechea ediție princeps, și uimit a ținut-o în mână Ioan Alexandru
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
Libreville, alături de soțul său Jean, al fetiței lor Cleopatra cu pielea creolă, produsul dragostei lor, prozatoarea cu multe acumulări livrești reușește să ne introducă într-o lume originală prin felul de a se raporta la antropologie, etnologie, tradiții, folclor, mentalități, lingvistică și legile ei de dezvoltare în funcție de familii și triburi, chiar se face vorbire și de arheologie. Ajuns în mediul său, Jean din tânărul manierat și cu bun simț, caracter ce a atras-o pe Olimpia, devine un om brutal și
IOANA HEIDEL: „MI-A PLĂCUT CULOAREA” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384830_a_386159]
-
sânii, pielea ,exact senzualitatea ce definește femeia ca fiind cea mai reușită creație a naturii. Acum intră în scenă femeia inteligentă pe care o vezi expusă în mersul îmbinat cu mișcări elegante, în privirea ce adulmecă timpul, în gesturi și lingvistici sofisticate, în libertatea ei de a alege când și de cine să fie iubită. Moda a îmbrăcat omul de la începuturi, acum tot ea îl desbracă de inhibiții, de prejudecăți și armonii impuse de circumstanțe. Femeia devine un simbol, iar bărbatul
ISTORIA MODEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384325_a_385654]
-
la adevărata lor experiență și competență. Cursul “Goethe“ Institut München mi-a rămas în memorie, alături de elegantul curs de “Geometrie Diferențială“ - audiat la prima facultate - al eminentului profesor care ținea cursuri la Universitatea din Sorbona, lângă fascinantele expuneri din domeniul lingvisticii, ale profesoarei, reprezentante a elitei profesioniste, de la masterul “Facultății de Litere“ a Universității București și alături de prezentările fermecătoare ale unei simpatice profesoare din Germania, prezentat la o alternativă educațională, dar care din păcate, se adresa unui public necunoscător al limbii
O BURSĂ “GOETHE“ INSTITUT MŰNCHEN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384468_a_385797]
-
autorului privitoare la etnogeneza poporului român și la formarea limbii române. Cartea se adresează oricărui cititor curios, dornic de informație și de cunoaștere a propriului neam, dar și unui anumit tip de cititor cu o anumită cultură în domeniul istoriei, lingvisticii și chiar a istoriei creștinismului. De aceea, pentru un cititor obișnuit, asemenea mie, parcurgerea acestei cărți este și rămâne o adevărată piatră de încercare. Am citit-o încet, cu reveniri asupra multor pasaje și chiar cu citirea în paralel a
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
care aparțin sferei teologiei, această lucrare a părintelui Preot Matei Popovici, intitulată „Puterea Cuvântului”, trece dincolo de o simplă catalogare a sa în domeniul teologic, prin modul de abordare care descoperă o eseistică aparte, care cunoaște nuanțe de estetică literară, de lingvistică, prin definire, prin exemplificare, care aduce modele filosofice, care ne vorbește despre curente și reprezentanți de seamă ai gândirii filosofice, sociale, culturale din antichitate și până în contemporaneitate. Volumul „Puterea Cuvântului”, de Preot Matei Popovici, reprezintă un studiu care cunoaște o
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
rome?” Ce-o zice și săracu’ Garcia Lorca, cu ale sale „Cîntece țigănești” ? Ce are insultător cuvîntul „țigan”? E numele unei nații. Care e deosebirea între rom și țigan? Gitan, bohemian, tzigan, tsigan?” Degradarea morală e direct proporțională cu cea lingvistică? Mai deunăzi, la televizor, am auzit o cititoare de prompter spunînd „În liceu se aflau doisprezece fete”. Se învață foarte prost româna în școli, dacă nu reușești să-i înveți pe copii că „doi” și doisprezece au feminin. E singura
„CÂND BORDELUL E O MĂNĂSTIRE” – Interviu cu Ileana Vulpescu [Corola-blog/BlogPost/92815_a_94107]
-
susține că există o singură concluzie: Copiii sunt luați din sânul familiei pentru motive inacceptabile. Lucrătorii sociali și psihologii se grăbesc să îi despartă pe copii de părinți, deși nu este în interesul lor. Marianne Haslev Skånland este profesor de lingvistică și a avut poziții critice și în alte cazuri în care Barnevernet a luat copii de la părinții lor. politicscan.ro
Motive folosite de Protecția Copilului din Norvegia: Hainele curate nu sunt împachetate cum trebuie [Corola-blog/BlogPost/92890_a_94182]
-
bucurați de prețuire și admirație aparte din partea studenților. D.G.: Am bucuria într-adevăr să predau la patru facultăți ale UAIC, care au în curricula lor ceva pe comunicare. Am propriul meu curs, Semantica și pragmatica limbajului natural, la masteratul de Lingvistică computațională, anul II, la Facultatea de Informatică. Am ținut ore la masteratul de Resurse umane și comunicare, anul I, la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației și un opțional, comunicare internă, anul III, la Facultatea de Filosofie și Științe
Din categoria: O femeie face carieră. Interviu cu Daniela Gîfu [Corola-blog/BlogPost/92984_a_94276]
-
A) ENUNȚAREA LOR 1. PROIECTUL DEZVOLTĂRII REVISTEI NOASTRE, care în anul 2013 a apărut ca publicație electronică îmbogățită de la o zi la alta cu studii și ipoteze de lingvistică și devenire istorică românească, alături de versuri și cântece noi, de medalioane biografice și extrase bibliografice din opera înaintașilor, de noutăți arheologice și considerente antropologice dintre cele mai discutate, oferite și pentru cititorul interesat de tematică, dar și organizatorilor de manifestări
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
apărută la Editură Academiei Române anul trecut, definitivează cercetarea temei folclorice, dovedită unică în literatura popoarelor balcanice. Acestora li se adaugă numeroasele articole etnografice, apărute în publicațiile de specialitate - ,,Revista de Etnografie și Folclor”, ,,Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, ,,Anuar de Lingvistică și Istorie Literară”, ,,Limba română”, ,,Cahiers Roumains d’Etudes Littéraires”, ,,Steaua”, ,,Tribuna”, ,,Vatra” și multe altele. O operă cât o viață de om (peste 270 de titluri), care va înfrunta timpul și pe care acum, ,,la aniversara”, se cuvine s-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
stucatură arăta oribil, încărcată cu zugrăveli făcute de mântuială de-a lungul mai multor ani. Încă Universitatea de Vest nu luase oficial ființă, iar impunătoarea ei clădire de astăzi abia era în curs de edificare. Tohăneanu ne predase Introducerea în lingvistică și tocmai ne verifica oral din materia cursului său în sesiunea lunii iunie, ieșisem bucuros din sala de examinare, pentru că dădusem răspunsuri bune, și încă pentru ceva, fiindcă isprăvisem destul de devreme în ziua aceea, suficient cât să prind un tren
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
Acolo unde este disperare, să aducem speranța”. Prin termenul de altruism se înțelege „atitudinea morală sau dispoziția sufletească a celui care acționează dezinteresat în favoarea altora; doctrină morală care preconizează o asemenea atitudine”. (Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”). Altruismul este definit ca opusul egoismului. Mai simplu și lămuritor, altruismul este grija pentru binele altor persoane și acțiunea de ajutorare, salvare a lor, în caz de nevoie. Enciclopedia internațională de științe sociale, definește altruismul psihologic ca „o
NEVOIA DE ALTRUISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364046_a_365375]