122,821 matches
-
imoralitatea a devenit însăși rațiunea de a exista. O vreme, echipa lui Voiculescu va încerca să înșele pe toată lumea (votând în Parlament în funcție de interesele PSD-ului, dar guvernând după cum va dicta Alianța), sperând ca acest deșuchiat car alegoric să treacă linia de sosire. Dacă pentru Voiculescu spectrul anticipatelor e un coșmar, nici pentru UDMR ideea de a reîncepe luptele interne nu e prea atrăgătoare. Să nu uităm că în perioada campaniei echipa Marko s-a găsit la un pas de-a
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
câștigat și s-au pierdut absolut toate bătăliile politice din România post-comunistă. Nici profesorul universitar Constantinescu, nici profesorul universitar Năstase n-au înțeles acest lucru, tratând cu un dispreț ciocoiesc exact păturile cu influență substanțială în rândurile societății. Pe lângă aceste linii clar conturate ale spectrului politic există și mulțimea tulbure a parlamentarilor surdo-muți. Adică cei pe liste nu se știe cum și care se simt în culmea fericirii că au șofer, acces liber la internetul și la frizeria Parlamentului. Nu-i
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
sale, fiecare eveniment constituie o țintă virtuală; e avid după impresii, pe care le adună din toate muzicile întîlnite pe drum. Originalitatea lui este, prin urmare, analiză și sinteză. Postmodernismul a legitimat din plin identitatea compozitorului-peregrin, descătușîndu-i apetența totalizatoare, globalizatoare. Liniile strîmbe ale caricaturii desenate de explorator s-au mai îndreptat: la început un crochiu, apoi un tablou și, de ce nu, o frescă. Toți acești călători sunt, în fond, niște music-trotteri, ce au străbătut în lung și în lat drumurile muzicii
Originalitatea călătorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12077_a_13402]
-
Simona Vasilache Antologia pare, chiar mai mult decît traducerea, "fructul" unei iubitoare trădări. Se întîmplă așa pentru că opera "de autor" își are mai totdeauna liniile ei de forță, regulamentul de ordine interioară, altfel spus, propriile criterii de organizare în texte, volume, perioade. În asemenea condiții, cel care pune lucrurile cap la cap într-o "culegere" se face, vrînd-nevrînd, părtaș la o "tălmăcire", ba, uneori, devine
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
în întâmpinare o putere de fascinație, nu numai prin contrast cu existența lor, pradă a hazardului, ci și prin sentimentul că îi imunizează contra fragilității lor organice. 7. Muzicile care solicită punerea unui punct nu sunt neapărat zidite după principiul liniei, iar "linia-ți dă totul; deci totul e-ntr-un punct (cum a spus,cândva, Hașdeu), ci degajă acel autoritarism și acea sfidare ce duc la exclusivism și la exces, aidoma unei ciume a voluptății și care în clipele de
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
o putere de fascinație, nu numai prin contrast cu existența lor, pradă a hazardului, ci și prin sentimentul că îi imunizează contra fragilității lor organice. 7. Muzicile care solicită punerea unui punct nu sunt neapărat zidite după principiul liniei, iar "linia-ți dă totul; deci totul e-ntr-un punct (cum a spus,cândva, Hașdeu), ci degajă acel autoritarism și acea sfidare ce duc la exclusivism și la exces, aidoma unei ciume a voluptății și care în clipele de primejdie cucerește
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
Slavici ca mare scriitor. Chiar dacă Maiorescu credea în el ca nuvelist și pe această bază își construiește teoria "romanului poporan" în articolul Literatura rămână și străinătatea din 1882, totuși această opinie pozitivă nu a fost preluată de succesorii maiorescianismului pe linia criticii estetice. Dimpotrivă, moștenitorii săi (cu excepția lui M. Dragomirescu), de la E. Lovinescu la Pompiliu Constantinescu, s-au exprimat vehement negativ, cu o obstinație suspectă, ce trebuie să aibă motivații adânci, de vreme ce opera lui Slavici a fost eclipsată până în 1941 (G.
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
al lui Constantin Ciubotariu, care găsește o soluție extrem de funcțională pentru locurile în care se întîmplă povestea: chilie, capelă, curte, grădină, biroul maicii superioare. Toate acestea sînt sugerate printr-o parcelare, prin marcarea părților în cadrul unui întreg unitar, desenat în linii geometrice, ca și cum l-am vedea de sus, dintr-un avion care zboară la joasă înălțime. Spectatorii sînt invitați pe scenă, pe gradene, și ele dispuse pe patru laturi ale spațiului de joc, în mijlocul enigmei investigate de regizorul Marius Oltean. Cu
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
Pumnul, și poetul l-a luat cu sine în drumul spre Mica Romă. Pe acest exemplar avem semnătura "M. Eminescu, Bl(aj) 1866". Iscălitura poetului nu are încă ondulările atât de grațioase din cunoscuta semnătură de mai târziu, dar are liniile aceleiași admirabile caligrafii eminesciene. Cunoscând obiceiul lui Eminescu de a dărui cărți, putem presupune că și cartea lui Cipariu, aflată azi în patrimoniul Bibliotecii Județene Mureș, a dat-o unui prieten blăjean la plecarea lui din Blaj. Nu se știe
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
să știi unde, cînd și către cine trebuie să-ți strigi adevărul. E bine că am înțeles mai tîrziu...decît niciodată. Și nici acum n-am încetat să-mi lovesc capul de un zid... nu zidul din China, nici zidul Liniei Maginot, nici zidul Berlinului care despărțea cele două Germanii, nici zidul care se construiește acum în Israel, ci... un "zid interior" care uneori cedează și văd cărămizile desprinzîndu-se și căzînd la picioarele mele... S.G.: Spuneați la început că odată cu trecerea
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
permanentă, retorul numai una trecătoare, limbutul, nici-una". Triada maioresciană își are perechea în viața politică: aici întâlnim oameni de stat, oameni politici, politicianiști. Omul de stat este personalitatea cu vederi largi, capabilă să judece situațiile în sine și să înțeleagă liniile de evoluție pe termen lung, personalitatea care în momentele cruciale, favorabile sau nu, acționează în sensul interesului național, adică personalitatea care, gândind imperativele timpului, reușește împlinirea cadrului politic pentru exprimarea cât mai deplină a spiritului și vocației naționale; pentru un
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
în plus că este un om de partid și nu om de stat. Iar în partidul pe care vrea din nou să-l conducă se află o pletoră de politicianiști, în frunte cu fostul prim ministru, interesați vital în salvgardarea liniilor de forță ale vechiului regim cu modificările impuse de noile realități și, mai ales, de avantajul propriu. Cu alte cuvinte, un capitalism sub strict control politic și un electorat menținut într-o stare de spirit și mentalitate socialistă. Dar, România
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
spus o sentință importantă: "aveți încredere în voi"! Cu alte cuvinte, să ne cultivăm spiritul de inițiativă, să ne schimbăm mentalitatea abandonând blazarea și lipsa de curaj promovate de regimul comunist. Dacă Președintrele țării se va păstra statornic pe această linie, dacă va reuși, așa cum intenționează, să coalizeze toate forțele politice, parlamentare și neparlamentare, toate structurile societății civile, într-un cuvânt toate structurile care vor cu adevărat o schimbare de esență a țării și revenirea ei cu demnitate în spațiul european
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
fantasmei - o va recunoaște pe Deea înainte ca actul să fie consumat - Cezar își va afla explicația "rătăcirii". Memoria se va deschide complet, secretul din subconștient se va lumina, iar vindecarea de obsesia incestuoasă poate începe. Aceasta ar fi, în linii mari, biografia psihanalitică a lui Cezar și subiectul traumatic al unei cărți captivante și bine tensionate. Câteva lucruri strică însă acest roman, fără îndoială, ambițios, sofisticat și, până la urmă, bine condus. Cum ar spune Grice, Veronica A. Cara încalcă două
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
pace negociată cu Antonescu, sau că Antonescu ar fi fost capabil să oprească Armata Roșie la frontierele noastre, pentru totdeauna, sunt inepții pe care numai oamenii care ignoră dinadins realitatea acelei perioade le pot susține". Și mai departe, în aceeași linie logică de respingere a "inepțiilor", a stupidelor speculații contrafactuale deloc inocente, în fond: " Totuși, poate cineva să spună că am fi avut o soartă mai bună dacă luptam pe fiecare stradă și în fiecare sat ca să sfârșim cu aceeași ocupație
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
Nebyla, dansatoarea, în foarte bună formă, strălucind, de altfel, în toate aparițiile ei din acest spectacol și fiind răsplătită, pe măsură, de aplauzele publicului, O altă ramură a dansului clasic, dezvoltată însă în altă direcție, aceea a unor extensii ale liniilor dincolo de tiparul lor pur academic, prin impregnarea acestora cu o dinamică expresă, a reprezentat-o lucrarea lui William Forsythe, Slingerland pas de deux. Stilul său era ușor recognoscibil, dar acest fragment dintr-o suită în patru acte, creată între 1989
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
începu a străbate interminabile bulevarde ce-mi erau cu desăvârșire străine, străzi obscure, scuaruri. Nu știam încotro merge și, în consecință, unde ar trebui să cobor. Mi-am zis însă că mai încolo aveam să mă lămuresc cumva, odată ce fiecare linie trece la un moment dat printr-o stație centrală, că, prin urmare, nu e cazul să mă panichez. Viitorul nu mai era așa de negru, puteam să-mi trag sufletul, pe jumătate țelul mi-era atins. Pe geam se zăreau
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
iar o condamnare brutală n-ar cădea nici ea prea bine din partea unui condei care e de presupus că, la începuturile sale, s-a bucurat de-o anume benevolență a rău famatului "patron". Evitînd extremele la fel de inoportune, Dan Ciachir dibuie linia justă, obiectivă a rememorării, de real folos atît istoriei literare, care-și are sertarul său ispititor de "mică istorie", cum spun francezii, cît și cititorului pur și simplu ce are ocazia a medita la "grandoarea și decadența" unui scriitor tipic
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
cîte-o "contră" bene trovato de la începutul poveștii, din cancelaria lui 9 Thermidor. A urmărit, de fapt, destinele unor oameni mult mai degrabă făcuți pentru "cultură", fie ea și a croazierelor și a conferințelor despre integrarea "exclușilor", decît pentru "istoria" de linia întîi. Nimeriți fără veste în toiul unor evenimente care i-au atras prin spontaneitate și prin posibilitatea de-a face să trăiască idealul eroic al lecturilor de altădată, nu au structura care le-ar permite să-și susțină poziția avută
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
părul acoperit, gâtul puțin dezvăluit, conotațiile simbolice ale perlei, toate duc cu gândul la puritate, virginitate, inocență, care, într-adevăr, hrănesc apetitul privitorului prin lipsa de apetit a fetei. Dar există și o tușă senzuală: gura întredeschisă. Exact pe aceste linii e modelat personajul lui Griet, seducător prin timiditatea și rezerva sa. Tușa de senzualitate e mai manifestă decât în tablou: fata observă că toată lumea se bucură de plăcerile carnale, inclusiv zeul ei (Vermeer) pe care-l vedea elevat prin artă
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
trei variante în ceea ce privește relația dintre cultura generală a oamenilor și specialitatea pe care au îmbrățișat-o. 1) O variantă în care roata are butuc, dar nu are spițe care să plece din el, caz în care, deși ești cult în linii mari, ești lipsit de o competență axată pe o parcelă anume. E cazul culturii incompetente. 2) Varianta în care spițele există dar joacă liber și dezordonat, neavînd căpățîna în care să se îmbuce în mod coerent și ferm. În acest
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
politice, altele decît unele pur conjuncturale. El pare mereu atins de o fobie a conspirației și principala sa problemă este, la prima vedere, grija de a se feri de posibile intoxicări mediatice. Ca redactor-șef al unui ziar de prima linie probabil că știe el ce știe. De aceea încearcă să judece la rece orice situație nouă care apare și, mai ales, să privească mefient spre "ideile de lemn" care la un moment dat ajung să domine scena fără ca nimeni să
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
mesaje și portrete cu care a fost sprijinit. Adrian Năstase nu a pierdut o confruntare politică, ci și-a lichidat credibilitatea de lider în partidul pe care încă îl conduce, dar care, probabil, îl va trece în scurt timp pe linie moartă.
Cum se pierde totul într-o zi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12198_a_13523]
-
comparația cu Ucraina sugerează că românii ar fi capabili de-un comportament asemănător. La acest capitol cred că ne auto-flatăm. N-avem nici pe departe demnitatea ucrainienilor. S-a văzut și în episodul Bîstroe, când iarăși ne-am dovedit, în linia supușeniei iliesciene, niște lași de ultimă speță. Probabil că ucrainienii simțeau că au de-a face cu niște cârpe, și n-au ezitat să apese până la refuz pedala abuzului. Partea cu adevărat sinistră a tărășeniei e că indivizii care ne
Litera portocalie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12200_a_13525]
-
ce stăruie în ele fie sunt luați în râs, fie îți îneacă viața în băutură ori în alte vicii și mai rușinoase..." Exoticul și luxuriantul, medivalul și grotescul (romanul e plin de atrocități), ero(t)icul, licențiosul și sordidul sunt liniile pe care epicul avansează concomitent. Numai numele corabiei stîrnește melancolii: La Nuestra Seńora de la Soledad. Cu bagajul său lingvistic, documentar în sensul larg (inclusiv paremiologic), Nicolae Strâmbeanu s-a instalat într-una dintre cele mai pretențioase teme literare cu o
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]