291,864 matches
-
au încercat, l-ar putea reda pe Eliade-prozatorul în adevărata lui strălucire românească? Ar fi înțeles? - Recenzia mea despre culegerea de nuvele Maddalena a apărut doar în limba română, în „Jurnalul literar”, exprimînd opiniile mărturisite mai sus. Îți mulțumesc pentru lista de nuvele care au constituit subiecte de filme realizate în România (nu știam că sînt atît de multe, de unde ai informații despre ele? Lista e completă?) 9) Filme cu o distribuție internațională? Ar fi nemaipomenit! Prima întrebare care îmi vine
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
apărut doar în limba română, în „Jurnalul literar”, exprimînd opiniile mărturisite mai sus. Îți mulțumesc pentru lista de nuvele care au constituit subiecte de filme realizate în România (nu știam că sînt atît de multe, de unde ai informații despre ele? Lista e completă?) 9) Filme cu o distribuție internațională? Ar fi nemaipomenit! Prima întrebare care îmi vine, însă, în minte este: în ce limbă? Spaniolă? Franceză? Germană? Engleză? Astfel de filme, însoțite de un comentariu, făcut de aceeași persoană (sau de
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
presa („amatorul român de presă paranormală avea ocazia să citească lucruri interesante și instructive în cele câteva publicații cu acest profil”, spiritus.go.ro) - și chiar o problemă („am o problemă paranormală”) și o chestie („Chestia paranormală cu înscrisul pe listele votanților care au spus da! a funcționat”, racovitan.com). Uzul intens a determinat substantivizarea adjectivului; acesta a produs în primul rând un substantiv neutru (cel puțin după sens, dat fiind caracterul abstract și absența pluralului), pentru a desemna domeniul, ansamblul
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
talent, situația stă cu totul altfel. Sunt unii, în orice caz, nu prea numeroși, care fac sacrificiul să-și publice plachetele, romanele, în regie proprie, suportând întreaga cheltuială. Dar majoritatea nu au această posibilitate și se străduiesc să ajungă pe listele de subvenții ale Ministerului Culturii, în speranța că sumele respective le vor asigura apariția. Speranță deșartă, pentru că subvențiile se micșorează de la an la an (fără să țină seama de inflație) și se mai împart și în mod inechitabil. Pentru un
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
Sănătății, în afara aceleia că incompatibilii au început să plece tiptil de la Sănătate? Dl Blănculescu a obținut asigurări ferme că nu se va mai atinge nimeni de bugetul pentru Sănătate! Cîte procente sînt pe hîrtie, tot atîtea se vor regăsi pe lista de fonduri a ministerului. Altfel spus, șeful Agenției Naționale de Control recunoaște că pînă acum guvernul Năstase avea obiceiul să calce legea Bugetului, luînd de la Sănătate bani pe care îi folosea în alte scopuri. În loc să facă sandal fiindcă a descoperit
Controlul și autocontrolul lui Blănculescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13406_a_14731]
-
lui literare, despre performanțele tehnice (ing. Gogu Constantinescu), avion, radio, patefon. Autoarea cunoaște, ca nimeni altul, toate firmele și mărcile de automobile, cât costa în 1931 un aparat de radio, cât o cameră la un hotel de lux, și chiar lista amenzilor contravenționale din Cișmigiu. Documentația ei este de-a dreptul uimitoare. Insistă asupra unui important eveniment scriitoricesc, Săptămâna cărții, inițiată de amintitul primar Dobrescu și patronată de Regele Carol al II-lea, ține să evidențieze rolul benefic al Editurii Fundațiilor
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
Poate urnele mobile au făcut minuni, poate Daciile scoase la mezat și mititeii sfârâind i-au scos din bârlog pe români. Miile de neregularități semnalate de organisme ale societății civile arată, însă, altceva: că s-a umblat în draci la liste, ca s-a bifat în prostie în dreptul morților și-al dispăruților. Că PSD-ul e încântat să domnească peste o Românie virtuală, alcătuită doar din decedați și „necunoscuți la adresă”, era cumva de anticipat: nu e, oare, Parcul Dracula, cea
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
e locul. Adică în neant. Războiul nemilos al pesedeilor contra României a marcat puncte importante în această direcție. Nu e nevoie să vină străinătatea pentru a ne spune unde ne plasăm, pentru că am învățat să ne așezăm cuminți la coada listei — dacă nu chiar mult în spatele ultimului concurent. Viteza revenirii unor boli care în străinătate sunt cvasi-dispărute, de la sifilis la gonoree, de la hepatite la afecțiuni pulmonare, indică realul nivel de civilizație de la noi. Pentru că promiscuitatea sexuală e reflexul imediat, devastator și
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
Tudorel Urian Lista lui Holban Un foarte sumar cuvînt introductiv (Aveam de gînd) lămurește foarte puțin în privința intențiilor programatice și a metodei care stau la baza impozantului op al criticului ieșean Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane. Relația aproape contradictorie dintre articolul
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
Mihai Sin, Virgil Duda. Absenți de marcă: Nicolae Breban, Augustin Buzura și, încă o dată, Mircea Cărtărescu. O altă bizarerie, capitolul Critică. Eseu. Memorialistică grupează studii asupra a vreo treizeci de autori din generații și de notorietate diferite. De pe această impresionantă listă lipsesc însă două nume: Nicolae Manolescu și Eugen Simion. Însă tot răul e spre bine. În felul acesta Ioan Holban scapă măcar de acuza că ar face politică... literară. Monografic sunt tratate și operele scriitorilor analizați. El abordează fiecare operă
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
Cătălin Sturza Dacă morală nu e, ce e?" se întreabă George Geacăr, parafrazându-l pe Marin Preda, în finalul uneia dintre cărțile cu probleme ale anului 2004. Gurile rele ar găsi repede primul motiv de defăimare: volumul apare pe lista neagră publicată de "Observatorul cultural" conținând titlurile subvenționate de Ministerul Culturii. Nu știu dacă prezența, pe aceeași listă, la "Cartea românească", a unor titluri precum Poeme (Ion Mircea) sau Triumful dantelei (Iolanda Malamen) îi fac onoare sau nu, însă eseul
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
în finalul uneia dintre cărțile cu probleme ale anului 2004. Gurile rele ar găsi repede primul motiv de defăimare: volumul apare pe lista neagră publicată de "Observatorul cultural" conținând titlurile subvenționate de Ministerul Culturii. Nu știu dacă prezența, pe aceeași listă, la "Cartea românească", a unor titluri precum Poeme (Ion Mircea) sau Triumful dantelei (Iolanda Malamen) îi fac onoare sau nu, însă eseul lui George Geacăr a meritat, cu siguranță, sacrificiul contribuabililor. Și asta pentru că scriitorul care a condus, printre altele
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
în realitate" și stahanovismul anilor '50. Nici una dintre ediții nu poate depăși limitările conjuncturale iar concluzia criticului e justă: "Romanul e unidirecțional, nu permite decât o singură grilă de lectură: cea a atașamentului la opera de edificare a societății socialiste". Lista acestor analize e foarte lungă. Intrusul, de pildă, supus unei radiografii postdecembriste, prezintă un "om nou" privat de dreptul la demnitate, la individualitate și la opțiune, pasiv și supus bunului-plac al partidului. Scriitorul nu numai că nu ia distanță față de
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
cărora trebuie să le facă față și pe care nu le-a anticipat în totalitate, chiar după opt ani de monitorizare atentă a fostei echipe ministeriale. A trecut, în continuare, la "corecții", sistematizate clar pe "compartimente": organizare, legislație promovată, finanțare. Lista de "așa nu" (sau ce nu trebuie să facă un Ministru al Culturii) a pledat, convingător, pentru descentralizare și imparțialitate în judecarea "produselor" culturale. "Votul", a mai precizat doamna ministru, trebuie să le aparțină întotdeauna celor care creează cultura, nu
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
1920-1940, discută arcul de timp cu probabilitate cel mai fast al zbuciumatei noastre istorii - aici, printr-o ingenioasă stratagemă, autorul recurge la optica vizitatorilor de marcă din epocă, de talia unor Paul Morand, Hermann von Keyserling, Rabindranath Tagore, Romain Rolland - lista e mai lungă, i se adaugă prezențele unor actori de film, de teatru, vedete ale muzicii. Au fost momente, suntem asigurați, când Bucureștii anilor '20 deveniseră un cartier al Parisului, când prietenul său - și ne onorăm a crede că și
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
nu mai pomenim originea macedoneană a multor căpetenii legionare, Corneliu Zelea Codreanu fiind, însă, cel mai clar argument pentru ceea ce s-ar putea numi răsturnarea complexelor. Proaspăt aclimatizați, ei nu-și însușiseră sănătosul scepticism național... Dar cât de lungă e lista? îl mai cuprinde pe Vasile Alecsandri cu străbunic botezat, pe Bogdan Petriceicu Hasdeu, cu mamă evreică, pe Vasile Conta, "de națiune armeană", întrucâtva mai îndepărtați decât noi ceștilalți de vâna originară daco-latină. Și mulți, mulți alții, precum Cantacuzinul general Zizin
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
modă la greu preia în schimb, în mare măsură, sensul locuțiunii din greu " mult, tare, adânc". Vechea locuțiune, cuprinsă în dicționare, ilustrată prin citate clasice ("oftînd din greu, suspină"), nu se combina cu orice verb: dicționarul academic ( DA) indică o listă de posibili regenți: a ofta, a răsufla, a munci, a dormi ș.a.. Dicționarul amintește și de variante mai vechi de construcție, cu același sens, dar cu alte prepoziții: în greu ("Cîștigă bani în greu", la Dionisie Eclesiarhul) și de greu
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
în mod ciudat, "un amator de baluri". Ce erau balurile de altădată aflăm dintr-un întreg documentar, prelungit în note (p. 584). E loc de precizarea unui expert: "Primul poet român care folosește cuvântul âbal> e Iancu Văcărescu. (...) Următorul pe lista iubitorilor de baluri e Alecsandri" (p. 288). Bacovia a insultat Bacăul cu sintagma "lume de dugheni". Cuvânt de proză, "dugheană" e prezent de la Varlaam la Vlahuță, dar - aici intervine din nou specialistul - "în poezie, înainte de Bacovia, l-a întrebuințat, din
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
tineri romancieri de care până acum nu a auzit nimeni, dar despre care se va vorbi cu siguranță. Bogdan Mirică și Mihnea Rudoiu sunt doar două dintre pariurile pe care Humanitas le angajează pentru prima parte a lui 2005, iar lista conține și alte nume. Concluzia e simplă. Editura Humanitas nu are nici aroganța, nici autismul pe care i le impută domnul Nicolae Breban. Scrisorile de acreditare ale celor care vor să publice la această editură trebuie să cuprindă un singur
Controverse - Pornind de la o frază pripită by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/12059_a_13384]
-
nici profesorul universitar Năstase n-au înțeles acest lucru, tratând cu un dispreț ciocoiesc exact păturile cu influență substanțială în rândurile societății. Pe lângă aceste linii clar conturate ale spectrului politic există și mulțimea tulbure a parlamentarilor surdo-muți. Adică cei pe liste nu se știe cum și care se simt în culmea fericirii că au șofer, acces liber la internetul și la frizeria Parlamentului. Nu-i veți vedea și auzi luând vreodată parte activă la dezbateri, dar îi puteți urmări evoluând spectaculos
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
Mirea, Horia Nițulescu, Grigore Popa, Rudd. Rybiczka, Teodor Scarlat, Ștefan Stănescu, Mircea Streinul, Miron Suru, Ion Șiugariu, Octav Șuluțiu. Sunt foarte multe nume care au rămas fără glorie, în zona literaturii minore. Ideologic, ne poate surprinde să întâlnim pe aceeași listă un poet de extremă stângă, cum este și va rămâne Mihai Beniuc, cu un scriitor simpatizant al legionarilor, cum e Mircea Streinul. E de observat că, alături de mulți poeți modești, gruparea se diversifică în sensul preocupării pentru muzică (prin compozitorul
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
faza profesorală) și, foarte vag, pentru politologie (prin Coriolan Gheție, scriind despre "problematica mulțimii"). La ultimul număr, apărut cu mențiunea ianuarie-aprilie 1942, revista îi are ca directori pe Ovid Caledoniu și Vintilă Horia, iar ca prim-redactor pe Ion Șiugariu. Lista grupului elimină multe din numele notate în primul număr, dar și adaugă altele: prozatorul V. Beneș (o achiziție importantă), poetul Emil Botta (cooptat în grup, însă fără să fi avut posibilitatea să publice în revistă), prozatorul Laurențiu Fulga (publicat în
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
a fost nici măcar un disident afișat al regimului Ceaușescu. În clipa în care Ceaușeștii își luau zborul cu elicopterul de pe clădirea Comitetului Central, Ion Iliescu era încă directorul Editurii Tehnice, la Casa Scînteii. Nu întîmplător, atunci cînd a dat citire listei Comitetului de conducere a Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu a avut grijă ca numele său să fie ultimul pe listă, "cu voia dumneavoastră". Așa că e posibil ca dl Iliescu să nu-și fi luat brevet de revoluționar pentru a nu
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
clădirea Comitetului Central, Ion Iliescu era încă directorul Editurii Tehnice, la Casa Scînteii. Nu întîmplător, atunci cînd a dat citire listei Comitetului de conducere a Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu a avut grijă ca numele său să fie ultimul pe listă, "cu voia dumneavoastră". Așa că e posibil ca dl Iliescu să nu-și fi luat brevet de revoluționar pentru a nu i se reproșa că și-a făcut apariția numai după plecarea lui Ceaușescu. Oricum, nu pică bine că președintele României
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
întrebare desprinsă parcă din Oracolele liceenilor. Care sînt scriitori dumneavoastră preferați? A.E.: Thomas Mann și Hermann Hesse. Rilke, Kavafis, citesc multă poezie. Quintilian, Arta oratorică, o artă a scrisului, de fapt: superbe exerciții de concizie și logică. Salinger, Huxley. Lista e mai lungă... C.M.: Domnule Ecovoiu, vă mulțumesc!
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]