8,558 matches
-
-i purta, însă totul la ea era atât de natural și fermecător, încât ar fi fost același lucru să fi purtat un sac de pânză, mie tot mi s-ar fi părut întocmai minunat... o și vedeam umblând liberă prin livadă, sau pe câmp, ocupându-se de plante și de vietățile naturii... chiar familiaritatea și neformalismul apariției ei mi-au confirmat că era o adevărată zeiță a naturii, o apariție deghizată în ținută modestă, pentru a merge nestingherită prin acea zi
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
Asta s-o credeți voi! le-a răspuns ea nepăsătoare și a pornito înainte pe cărarea prăfuită. Ne-am reluat drumul. Soarele începuse să apună, iar nouă ne era foame. Mai aveam pâine în rucsaci, și am ajuns la o livadă de cireși. Copiii au alergat să mănânce cireșe, iar eu m-am așezat în iarbă. Între timp, Hamsterul Colțos a găsit un solz auriu într-un cireș, printre crengi, în timp ce mânca fructe. L-a păstrat în harta pe care o
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
păstrat în harta pe care o desenaseră în ziua precedentă, împăturind-o în buzunar. Acum aveam cu toții câte un solz. Încă n-o găsisem pe Ghidușa, dar poate în ziua următoare aveam s-o găsim... Am hotărât să rămânem în livadă, pentru că deja începuse să se întunece. Ne-am așezat fiecare în altă parte, risipiți aiurea printre ierburile sălbatice, care crescuseră până la jumătatea copacilor și se încălziseră de la soarele din timpul zilei... O vreme, eu am încercat să nu adorm, pentru
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
în altă parte, risipiți aiurea printre ierburile sălbatice, care crescuseră până la jumătatea copacilor și se încălziseră de la soarele din timpul zilei... O vreme, eu am încercat să nu adorm, pentru a păzi copiii de vreun eventual dinozaur sau altceva, însă livada era pustie, nu se auzea decât foșnetul insesizabil al ierburilor... Se întunecase de tot, și numai solzul de la șapca mea sclipea în întuneric, ca un licurici. Când am deschis ochii, am observat că eram în poienița unde fuseserăm în dimineața
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
întuneric, ca un licurici. Când am deschis ochii, am observat că eram în poienița unde fuseserăm în dimineața precedentă, și de unde ne transferasem în tărâmul fantastic... Nu știam cum ajunsesem înapoi în poieniță, dacă în seara precedentă eram încă în livadă. Am privit în jur. Adăpostul copiiilor era acolo, în fața mea. M am ridicat și m-am dus să văd dacă și ei ajunseseră înapoi în poieniță. Din adăpost a ieșit Ghidușa, căscând și întinzându-se. E dimineață! a constatat ea
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
nepotrivite și niște comentarii și mai laterale, pledează pentru actualitatea scrisului lui Mușatescu. Poeticul cel mai înflăcărat e mîncat de prozaicul cel mai aspru, ca în scrisorica lui Camil Rodie către o demoazelă adorată, către care încheie așa: "îți sărut livezile mîinilor". Și mai apoi, într-un P.S.: "telefonează la birou 33227 (la numărul ăsta răspund toți îndrăgostiții lui Mușatescu - n.m.) dacă vii". Orice s-ar zice, platonismul are limite. Lumea lui Mușatescu e, ca și a lui Caragiale, trasă din
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
pe cer" (Stelară); "a fost ca-n lumi care-au trecut/ ori poate n-au fost niciodată" (A fost, n-a fost)... Concentrat cu precădere asupra eului propriu, liricul nu rămîne totuși opac la dramele lumii în care trăiește: calmul livezilor de portocali e sfîșiat de explozia unei bombe (Iarnă verde); o mamă își plînge fiul ucis: "ce vesel era cînd a plecat// ecoul pașilor lui n-are să mai sune/ urcînd scara cîte două trepte odată" (Bocet); "moartea stă la pîndă
În descendența simbolismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9524_a_10849]
-
DN1 unde această măsură a fost adoptată anterior, "șoferii români au dat dovadă de maturitate și nu au abuzat, în marea lor majoritate, de aceasă prevedere." Tronsoanele pe care se are în vedere ridicarea limitării de viteză sunt E81 (Halmeu - Livada - Satu Mare), E58 (Livada - Baia Mare - Dej), E578 (Sărățel - Reghin), E581 (Bârlad - Albița) și E70 (Craiova - Caracal - Alexandria). MTI are în vedere implementarea acestei măsuri și în alte coridoare de drum european, cum ar fi E671 (Satu Mare - Timișoara), E60 (Oradea - Brașov), E81
Limita de viteză crește la 70km/h în localități. Vezi care sunt acestea by Racoceanu Andreea () [Corola-journal/Journalistic/82107_a_83432]
-
măsură a fost adoptată anterior, "șoferii români au dat dovadă de maturitate și nu au abuzat, în marea lor majoritate, de aceasă prevedere." Tronsoanele pe care se are în vedere ridicarea limitării de viteză sunt E81 (Halmeu - Livada - Satu Mare), E58 (Livada - Baia Mare - Dej), E578 (Sărățel - Reghin), E581 (Bârlad - Albița) și E70 (Craiova - Caracal - Alexandria). MTI are în vedere implementarea acestei măsuri și în alte coridoare de drum european, cum ar fi E671 (Satu Mare - Timișoara), E60 (Oradea - Brașov), E81 (Satu Mare - Pitești), E58
Limita de viteză crește la 70km/h în localități. Vezi care sunt acestea by Racoceanu Andreea () [Corola-journal/Journalistic/82107_a_83432]
-
asta însă, treceau pe la capătul grădinii lui moș Petrache, om gospodar în sat, dar care ședea aici „la grădină” - cum îi spunea el locului - într un bordei. Aici „la grădină” era ca într-un colț de Rai. Avea de toate: livadă, vie, căpșuni, zarzavaturi și pe deasupra un iaz mare cu pește. Din toate acestea se înfruptau toți cei care treceau pragul bordeiului. Dumitre, ascute-ți ochii și spune ce vezi colea sub nucul lui moș Petrache? l-a întrebat Pâcu. Ii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
l-a auzit rostit de un actor sau altul, i-ar fi greu să se descotorosească de această magmă vocală. În acest concert de voci, i-ar fi imposibil să găsească un ton al său.[...] Apoi, ca să pui În scenă Livada de vișini sau Pescărușul, trebuie o trupă pe măsură” (am citat din portretul/interviu semnat de Nichita Danilov). Iată, deci, două tipuri de eschivă artistică: unul depășit (respingerea oricărui spectacol ulterior spectacolului În care ai jucat tu) și altul prudent
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
lumii bune, care se cam dusese, prin anii post belici... L-am admirat și fiindcă nu putea să joace ilegaliști, țărani răzvrătiți, proletari indignați, secretari de partid Înțelepți. Ce purificatoare “neputință”! L-am văzut, odată, prost distribuit - În Firs din Livada. El nu era pentru Firs, ci pentru Gaev! Nu pui nobilul, În rol de iobag! Dacă ar fi să-i reproșez ceva, desigur, regret că nu avea profunzime...Dar cine e perfect, pe lumea asta imperfectă?!... Șeptilici (ce nume nepotrivit
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Cehov sau Strindberg. Și cred că americanii adulați de anonim ar trebui să vadă trupa lui Puric, teatrul lui Mălaimare, ori montările lui Răzvan Mazilu, ca să-nvețe și ei mișcare scenică... Din Evenimentul Zilei, din 7 iunie 2009, aflăm că Livada de vișini e „un spectacol emoționant despre soarta intelectualilor din Rusia”. Așa să fie? Dar cîți intelectuali sunt În piesa lui Cehov, bre?...Din cîte știu eu, doar unul - și ăla erou secundar... Într-un interviu din Adevărul, 5 iulie
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
va deveni, În februarie 2010, un subiect de jurnal teatral : Îs greu conexiunile de pornit, dar de le stîrnești, sunt greu de oprit! (ați recunoscut, desigur, parafraza la George Coșbuc,). Deci, cum poți face trimiterea bilă-mandă-bilă (vorba lui Gaev, din Livada de vișini), la Will, Wedekind, Purcărete, G. Deleuze? Simplu : prin măgar. Există măgarul din Visul unei nopți de vară, de care se Îndrăgostește Titania. Există un măgar Într un spectacol cu un text de Wedekind, despre care dramaturgul mărturisea :” spectacolul
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
catalogări debile, eronate. Exemple? Fie : Soare Z. Soare, În 1926, spunea „toate personagiile sunt bune. Vechilul care ia locul stăpînilor e un om bun și muncitor. Stăpînii care pleacă sunt și ei oameni buni”...Chiar așa? Asta-i esența piesei Livada..., o bunătate generalizată? Marele teatru nu-i maniheist. De asemenea, minunatul om de teatru Victor Ion Popa, un an mai tîrziu, pregătindu-se pentru Unchiul Vanea, considera că piesa e „o punte de Întîlnire a sensibilității pur slave, cu sufletul
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
o mai fi ceva de scris, pe lumea asta, În care TOTUL a fost scris?!... Sau, mai găsim În textele de care ne ocupăm reconsiderări cvasi-regizorale, unele din ele chiar propuse de mari directori de scenă ai lumii; Lopahin, eroul Livezii..., spre exemplu, se autoanalizează, fără menajamente:„eu sunt regele proștilor. Doream femeia...și mă trezesc În brațe cu livada ei de vișini...”( p.25). CÎt despre Treplev, aici e clar: are talent! 93 I-o spun Nina, Trigorin și...Însuși
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
textele de care ne ocupăm reconsiderări cvasi-regizorale, unele din ele chiar propuse de mari directori de scenă ai lumii; Lopahin, eroul Livezii..., spre exemplu, se autoanalizează, fără menajamente:„eu sunt regele proștilor. Doream femeia...și mă trezesc În brațe cu livada ei de vișini...”( p.25). CÎt despre Treplev, aici e clar: are talent! 93 I-o spun Nina, Trigorin și...Însuși Cehov, eroul teatrului lui Vișniec. Numai că, se pare, și-a depășit puterea de Înțelegere a contemporanilor... Un alt
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
două -ale lui Vișniec au nevoie de zgomote scenice, completînd atmosfera, Îmbogățind virtualul spectacol: „Uruitul ăsta nu vine dinspre oraș...Vine mai degrabă de sus, de la cer...E ca o coardă Înfundată care se rupe” zice Trecătorul , episodicul erou al Livezii..., devenit aici personaj principal (p.27). Și-n altă parte:„Se aud, poate, greierii.Sau, mai bine, acea tăcere imperfectă care emană din cîmpie cînd toate sunetele pămîntului se amestecă și creează o sinteză muzicală În sufletul celui care ascultă
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Ce ne facem Însă cu titluri care ajută privitorul să-și dea drumul la fantezie? Știu o seamă de lucrări care au fost apreciate de critici, deși parafrazau text celebre - Capra cu trei nurori, Făt Frumos cel urît, Pescărușul din livada de vișini, Ha-ha Hamlet!, Scufița cu trei iezi, Albă ca zăbava, Regina Lear ș.a.m.d. Cred că un tînăr spectator care știe povestea reală, are dreptul să cunoască (& judece) și variațiuni, d’apreuri, parafraze, spiritul ludic avînd nevoie nu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Dromio și Antipholus (Comedia erorilor), Don Quijote (ca și el, crede Miriam Cuibus, Emma circulă prin lume „ca printr o carte uriașă”), Segismundo (La vida es sueno), Jedermann, Lucia de Lammermoor, Cotrone (Uriașii munților), Irina ( Trei surori), Peer Gynt, Gaev din Livada...; despre acesta din urmă, chiar nu ne putem Înfrînge dorința de-a cita părerea autoarei, redactată, din nou, Într-un stil cuceritor: „Într-o postură de saltimbanc al decadenței, cu autoironie dulce-amară, Gaev face elogiul dulapului de cărți și prin
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
a bolii cu transmitere textuală bovarismul. De sub masca unui dandy cabotin și teatral, elogiul lui Gaev țintește, Însă, altceva. Salutul lui este un elogiu [adus-n.n.] frumuseții gratuite a lumii și un avertisment Împotriva amenințătoarelor devastări și parcelări a livezilor de vișini, a bibliotecilor, a iluziilor, a paradisurilor, fie ele chiar și artificiale” p.111 (aici parcă simțim influența lui George Banu din Livada de vișini, teatrul nostru ); și mai e interesant de meditat, așa cum ni se și propune În
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
adus-n.n.] frumuseții gratuite a lumii și un avertisment Împotriva amenințătoarelor devastări și parcelări a livezilor de vișini, a bibliotecilor, a iluziilor, a paradisurilor, fie ele chiar și artificiale” p.111 (aici parcă simțim influența lui George Banu din Livada de vișini, teatrul nostru ); și mai e interesant de meditat, așa cum ni se și propune În lucrare, dacă bietul Charles, soțul Emmei, nu a fost abandonat de ea și pentru că era un...prost actor . Actor de viață, nu de scenă
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Diferența dintre realitate și ficțiune? Ultima trebuie să aibe o logică (am cules-o dintr-un film). Directorul festivalului de la Sibiu, cunoscutul Constantin Chiriac, Îmi povestește, seara, la o masă, că soția lui pleacă anual În VÎlcea, unde au o livadă, să facă...țuica festivalului! Nu multă, cam la 500 de litri... Licoarea asta Înfrățește participanții (nu mulți, cam la 800), care...beau pe aceeași limbă... Montez o piesă la un teatru aproape de București. Cum nu am pe nimeni În oraș
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
scrie istoria (teatrului)... Actrița Tania Popa regretă că actorii nu primesc bacșiș, precum ospătarii. Și cine-o Împiedică să schimbe Teatrul Național, cu Bolta Rece?!... Am mai vorbit cîndva de spectacole care durează 10 ore (Claudel, la Paris, spre exemplu); Livada...lui Nekrosius ținea numai 6! PÎnă la urmă, regizorul a lăsat de la el: acum ține doar 5 ore... Criticul ziarului The Guardian, Andrew Clements, după ce a văzut Tosca la Royal Opera House din Londra, dă două verdicte bizare: interpretul lui
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
un bondar și, cum stai cu ochii-nchiși pe jumătate, soare galben printre ramuri nemișcate să-ți învăluie-n tăcere și-n lumină fruntea mică, de domniță bizantină. F1: Iar la-ntoarcere, să trecem prin pășuni și prin funduri de livadă cu aluni, printre garduri fumurii și solitare ce se uită-n urma noastră cu mirare... B3: Și, din treacăt, ici și colo, să culegi sânziene cu tulpinile întregi, margarete, scânteioare și aglice un buchet de flori orfane și calice, lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]