411,544 matches
-
Cornea și Bogdan Mincă, pornind de la versiunea românească a Protrepticului lui Aristotel, apărută la Humanitas (trad. Bogdan Mincă și Cătălin Partenie). Cronicarul se abține să intre în detalii, dar crede că dacă în lumea de azi, așa cum o știm (baroni locali, manele, bani, nunți de fotbaliști), mai sunt oameni care nu dorm noaptea pentru un și ori un sau nelalocul lui într-un text aristotelician, poate că nu e totul pierdut pentru noi.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
Cristian Teodorescu Hotărît lucru, Dumitru Sechelariu nu era potrivit pentru rolul de magul local. Chiar dacă a fost ani de zile cel mai puternic om din județul Bacău și părea destinat carierei de primar pe viață, omul n-avea stofă pentru așa ceva. Cu atitudinea lui de jupîn al orașului și cu gesticulația de magnat pornit
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
căror discernămînt am încredere mi-l descriau ca pe un tip abil și norocos în afaceri, cu reputație meritată de gospodar tenace. Slăbiciunea lui pentru fotbal îl făcea cu atît mai simpatic , iar anumite gesturi de sprijinitor magnanim al culturii locale, fără să pretindă ode la schimb i-a adus prețuirea multor scriitori care îl descriau ca pe un tip inimos. Nu încerca să pară cult, părea imun la temenele și îi plăcea în continuare vechiul apelativ "Seche". Multora li se
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
pretindă ode la schimb i-a adus prețuirea multor scriitori care îl descriau ca pe un tip inimos. Nu încerca să pară cult, părea imun la temenele și îi plăcea în continuare vechiul apelativ "Seche". Multora li se părea personificarea locală a reușitei relativ oneste și un om căruia nu i se suise succesul la cap ca spirocheta. În timp ce primii noștri milionari de carton se prăbușeau, care la Slobozia, care la București, Steaua lui Seche urca liniștită și neamenințată de vreo
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
spuneau "Domnul Sechelariu" deferență tot mai slugoasă, într-un cor care i-a sunat bine tînărului primar. Ziariștii care își permiteau să-l critice au descoperit că popularul Seche nu mai înghițea să i se aplice libertatea presei. Cînd ziarele locale n-au mai îndrăznit să-l atace pe Sechelariu, din motive economice, această victorie avea să-l pună pe butuci pe părintele orașului. Sechelariu a devenit astfel un caz pentru presa centrală. Din primar, a urcat la rangul de baron
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
pe Sechelariu, din motive economice, această victorie avea să-l pună pe butuci pe părintele orașului. Sechelariu a devenit astfel un caz pentru presa centrală. Din primar, a urcat la rangul de baron de Bacău. Iar cînd, înainte de ultimele alegeri locale, Sechelariu a încercat să-și recapete popularitatea împărțind bani și mititei băcăuanilor, cezarismul său de binefăcător al oropsiților a fost taxat și de la centru de, pe atunci președintele, Ion Iliescu. Pierderea alegerilor i-a fost fatală. Luat la cercetări în
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
al Bacăului. Mai plîngînd, mai cerîndu-se acasă din motive medicale, fostul primar îi trimite vorbă lui Băsescu, de la tribunal, că îl va da în judecată pentru calomnie, fiindcă acesta și-a permis să spună despre el, în campania pentru alegerile locale, că locul lui nu e la primărie, ci după gratii. Dacă Seche și-ar fi fi păstrat și în arestul preventiv atitudinea de magnat al Bacăului și l-ar fi prevenit de acolo pe președintele României, fără lacrimi și adeverințe
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
îi vine ideea de a-l readuce pe Bernath, pentru cîteva zile, la Lindenfeld, localitatea de care se leagă primii ani ai formării sale. Pentru a-i da oaspetelui senzația de autenticitate, scriitorul neamț pune la cale, împreună cu niște întreprinzători locali, o farsă grotescă: renovează toate casele din comună, le utilează cu toate cele necesare funcționării unei gospodării și angajează oameni, de diverse profesii, pentru a juca, vreme de cîteva zile, rolul unor familii de săteni. Farsa este grotescă, soluțiile la
Lindenfeld on my mind by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11555_a_12880]
-
un nume, Apis-Bălan, se pregătește să-i facă asigurare, îl duce în cireada satului. La antipodul lui Serafim Ponoară se află văcarul, Anghel Farfurel, ins descurcăreț, pragmatic, dotat cu ceas, brichetă-revolver și motoretă, comunicând cu sătenii prin intermediul postului de radio local. E puțin prea deștept pentru un văcar, dar e un personaj pitoresc: țiganul e, din câte se pare, copilul din flori al preotului și amantul nevestei lui Serafim Ponoară. El face grevă, ca să obțină o zi liberă pe săptămână, și
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
Ion Simuț Dacă există o literatură regională, trebuie să existe și o critică regională care să o susțină? Mă gândesc în mod special la Basarabia, dar se pot constata (astăzi!) cazuri de partizanat local și în Ardeal, Banat, Muntenia, Dobrogea și Moldova. Înclin să cred că, dacă nu s-au pierdut de tot, semnele culturale distinctive ale provinciilor istorice s-au estompat foarte mult, până la a fi inoperante estetic. Dacă poate exista o literatură
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
s-a construit hotelul din strada Căderea Bastiliei, ,proprietate integrală, teren și construcție, a Uniunii". Fostul președinte al Uniunii Scriitorilor a sugerat viitoarei conduceri să întărească caracterul sindical al Uniunii, să stimuleze filialele ,în realizarea unei bune relații cu autoritățile locale", fără a încuraja totuși federalizarea (,Nu cred că federalizarea, împărțirea patrimoniului ori alte inițiative discriminatorii sunt bune ori viabile"). în finalul cuvântului său, Eugen Uricaru s-a referit la acuzațiile care i s-au adus de a fi fost colaborator
Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11575_a_12900]
-
Petru Andrei la sociologie și așa mai departe. Erau foarte buni profesori. M-am pus în grevă, nu m-am dus la liceu trei zile, iar tatăl meu, care era pe vremea aceea și el un fel de mic personaj local - era directorul Regionalei CFR -, a tratat cu directorul liceului o convenție: eu primesc zece din oficiu până la sfârșitul anului, nu mai sunt examinat nici o dată, și în felul ăsta se evită contactul direct cu acel examinator. Nu-i dau numele
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
domiciliu obligatoriu. Eu am devenit clujean dintr-o întâmplare, între timp familia mea s-a stabilit la Cluj. Dacă s-ar fi stabilit la Călărași, m-aș fi dus la Călărași. Dar s-au dus la Cluj. Acolo erau ierarhii locale. Am venit în contact cu ierarhiile locale și cu un fenomen care încă mai dăinuie. Este un anumit provincialism și un anumit regionalism. Vine ăsta de unde vine, ne dă nouă lecții și așa mai departe. Nici acuma nu sunt bine
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
o întâmplare, între timp familia mea s-a stabilit la Cluj. Dacă s-ar fi stabilit la Călărași, m-aș fi dus la Călărași. Dar s-au dus la Cluj. Acolo erau ierarhii locale. Am venit în contact cu ierarhiile locale și cu un fenomen care încă mai dăinuie. Este un anumit provincialism și un anumit regionalism. Vine ăsta de unde vine, ne dă nouă lecții și așa mai departe. Nici acuma nu sunt bine integrat Clujului. Din fericire, am o serie
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
provincialism și un anumit regionalism. Vine ăsta de unde vine, ne dă nouă lecții și așa mai departe. Nici acuma nu sunt bine integrat Clujului. Din fericire, am o serie de relații în toată țara, și chiar internaționale. Dar pe plan local nu am avut posibilitatea să colaborez. Acolo erau școli locale, eu ridicam din umeri. Eram un personaj turbulent, antipatic, bineînțeles, și am avut numai supărări. Domnule Iorgulescu, dacă n-ați fi dumneavoastră cred că aceste convorbiri nici n-ar fi
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
dă nouă lecții și așa mai departe. Nici acuma nu sunt bine integrat Clujului. Din fericire, am o serie de relații în toată țara, și chiar internaționale. Dar pe plan local nu am avut posibilitatea să colaborez. Acolo erau școli locale, eu ridicam din umeri. Eram un personaj turbulent, antipatic, bineînțeles, și am avut numai supărări. Domnule Iorgulescu, dacă n-ați fi dumneavoastră cred că aceste convorbiri nici n-ar fi avut loc. Fiindcă dumneavoastră îmi aduceți în amintire tot felul
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
de acest gen, însă între timp a mai apărut o generație nouă. Este Echinox, este Apostrof, acolo sunt oameni care au o altă percepție a mea. și nu numai a mea, ci a orientării generale în literatură, iar vechile școli locale, nu mai dau nume, au început să pălească. (continuare în numărul următor)
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
printr-o singură carte, Oțel și pâine de Ion Călugăru."; , De aceea, în vederea unui asemenea roman, plănuiesc ca numaidecât după ce am încheiat ultimul capitol al ediției a doua din Drum fără pulbere să încep a lucra ca reporter al ziarului local, la Reșița." În numărul din 18 ianuarie al aceleiași reviste sunt reproduse angajamentele altor scriitori, cărora li ,se dă cuvântul" ca într-o ședință de partid: Radu Boureanu: ,Lucrez la un roman în care voi încerca să reflect lupta poporului
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
Catalin Davi În ciuda faptului că nu este specializat pe artă românească contemporană, Muzeul de Artă din Craiova a inițiat în ultima perioadă, un program ambițios în acest sens. Proiectul urmărește familiarizarea publicului atât cu artiștii locali, cât și cu cei care au o legătură cu zona. Este cazul celei mai recente expoziții, când simeza muzeului a fost ocupată cu lucrările a doi graficieni de talie națională, Nicolae Aurel Alexi și Aurel Bulacu. De altfel, cei doi
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
ani îl frecventase și Rebreanu, iar liceanul Husar Alexandru a activat în Societatea "Virtus romana rediviva", în care se afirmase și viitorul autor al poemului "Nunta Zamfirei". Păstrați în memorie asemenea amintiri, de ce nu?, și întâmplări cu parfum de legende locale? - Da, și Coșbuc, și Rebreanu trăiau printre noi, într-un fel, ne erau contemporani. Oameni care-i cunoscuseră ne vorbeau despre ei cu mândrie. Romancierul era cunoscut nu numai la Măgura, ci și la Ilva Mare, la Nepos (Vărarea) și
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
Piața cărții din România începe să fie interesantă și pentru scriitorii autohtoni. Și asta în condițiile unei concurențe absolut deschise cu cele mai noi succese din Occident. Sînt, la ora asta, două edituri care au trezit interesul cititorilor față de autorii locali: Humanitas și Polirom. Și asta cu strategii foarte deosebite una de cealaltă. Humanitas și-a construit în timp o solidă reputație de editură la care nu publică decît scriitorii cu o valoare ridicată. Sau autori cu o certă notorietate în
Scriitorul român față cu cititorii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11640_a_12965]
-
celor nouăzeci de televizoare din județ care ne dictează ce vrem să vedem la televiziunea publică? Chiar ne-am prostit în halul ăsta? L-am întrebat, zilele trecute, pe-un realizator de emisiune cu rating bun de la o televiziunea publică locală dacă punctajul impresionant a adus ceva canalului la care lucrează. "Ce anume?", m-a întrebat ingenuu. "Păi, de pildă, mai multă reclamă!" M-a privit ca picat de pe altă planetă. "Cum adică? Dar noi suntem televiziune publică!" Această replică încapsulează
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
și nu prețuri finale, iar pentru o valoare estimată nici un colecționar obișnuit nu are instrumentele necesare. Estimarea este o evaluare de principiu, care ține seamă deopotrivă de situarea istorică a artistului, de componenta estetică a lucrării și de tendința pieții locale în relație cu piața regională și cu cea mondială. Între valoarea estimată, dedusă și predictivă în aceeași măsură, în esență, o construcție abstractă, și prețul care se formează exclusiv pe piață, înlăuntrul ecuației vînzător - cumpărător sau vînzător - intermediar - cumpărător, diferența
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
Brînduș. Cu toate aceste răsaduri plantate de muzicile conceptuale în grădina alcătuirilor formale, nu s-a ajuns la acele proiecte sonore ale căror arhitecturi să se revendice din seva întreprinderilor cu caracter public, general, ci doar din combustia prestărilor private, locale. Ca, de altfel, și a celorlalte direcții post-moderne, de la neoexpresionism și minimalism pînă la acusmatism și globalism, în care fericirea substanței sonore nu constă în expresia unei extreme plasticități ori nu survine din finalizarea acțiunii prin care materia muzicală este
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
lăsați să-și vadă, totuși, de treabă, deși, în primul moment de isterie, n-ar fi fost de mirare dacă purtătoarea de cuvînt a ministresei Mediului le-ar fi transmis un comunicat, să se întoarcă de unde au venit, fiindcă forțele locale sînt suficiente. Purtătoarea de cuvînt a Sulfinei Barbu de la Mediu a demisionat, după ce a făcut o criză de autoritate cu ziariștii, la o conferință de presă. Există, recunosc, și reporteri care pun întrebări prostești, dar de pe urma insistenței ziariștilor s-a
Ticăloșiile de sub ape by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11709_a_13034]