872 matches
-
la grajd plângând: „Petruță! Petruțăăă! Hai! Hai că o murit! O murit!!! Doamneee... Dumnezeule Mare... Nu mă pedepsi așa de tareeee!” „Poate trăiește încă și te-ai speriat matale”. Băiatul a alergat înainte, să se convingă... A privit la chipul lotrului. Era lipsit de sânge. I-a ascultat răsuflarea. Nici un semn că trăiește... A luat o lumânare de pe pervazul ferestrei și a aprins-o. Și-a făcut cruce și i-a așezat-o la căpătâi. ― Asta da! Zic și eu nenorocire
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Cum se vor descurca? - s-a auzit un glas. ― Îl vor îngropa creștinește. Ce alta pot face? - și-a spus părerea un altul. ― Da’ tu ai uitat cine era mortul? Cum te apuci tu să îngropi la vedere pe șeful lotrilor, căutat de toată floarea poterilor? - a întrebat țârcovnicul. ― Ei? - a răsunat îndemnul omului cu afinata. ― Se înnoptase de-a binelea - a reluat vorba povestitorul. Hangița nu-și mai putea ogoi plânsul. Petruță ședea nemișcat la capul lotrului. După multă vreme
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
vedere pe șeful lotrilor, căutat de toată floarea poterilor? - a întrebat țârcovnicul. ― Ei? - a răsunat îndemnul omului cu afinata. ― Se înnoptase de-a binelea - a reluat vorba povestitorul. Hangița nu-și mai putea ogoi plânsul. Petruță ședea nemișcat la capul lotrului. După multă vreme, printre hohotele de plâns, Irinuța a întrebat: „Și acum ce facem, Petruță? Unde îl îngropăm? Mare pedeapsă mi-ai dat, Doamne! Învață-mă ce să fac, căăă... în casă nu-l pot ține”. Ca și cum ar fi fost
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
făcut cruce, murmurând: „Iartă-mă, Doamne, pentru nelegiuirea asta, dar numai aici îl pot feri de poteră! Trebuie s-o fac. N-am încotro”. Cu mare greu, ca și cum și-ar fi rupt ceva din suflet, a apucat de poala sumanului lotrului și l-a rostogolit în hăul crăpăturii din mal... A ascultat, ca să audă zgomotul căderii. După ce l-a auzit, și-a făcut o cruce adâncă și a murmurat: „Doamne! Să nu mă oropsești pentru nelegiuirea asta. N-am vrut-o
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și celălalt esteee...” „Cine?” - a întrebat străinul, răstit. „Unnn...” „Cine?” - a întrebat-o din nou străinul, cu voce aspră. „Și unul care venea...” „Când venea?” „Din când în când”. „Cine era?” „Nuuu... Nu știu”. „Asta o știm noi. Era șeful lotrilor din codru și amantul tău. Dar, deocam dată e deajuns. Mergi cu noi la poliție și acolo ai să vorbești mai mult.” La auzul acestor cuvinte, hangița a început să plângă în hohote. „Dumneata mergi și caută-l pe băiat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
e profund sau banal Răsfiră în flute cu pas triumfal, Ori strânge volute cu dinți de șacal, Te mângâie-n cântec,-ți-ntinde pocal, Apoi un pumnal răsucește global. E albul din aripi în zbor sideral Sau roșul de foc în lotru costal, E albastru-cain și rece-letal, Ori negru de tunet cu iz de spital. Strigă, șoptește, cântă - îți este loial. Iubește, urăște - e-al tău la final. Calm-înainte-drept! Cu țel epocal Ce-i gândul, ce-i gândul? O coamă de cal
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
în care o face. Care-i momentul istoric în care s-a născut pedagogia? De cînd începe arhitectura? Dar matematica, rațiunea, sentimentele? Nimic din ce fac oameni nu pare fără precedent. Ce calcul obscur sau ce sentiment copleșitor determină pe lotrul fioros care e lupoaica să adopte, în loc să le sfîșie, odrasle omenești? De ce nu se îngrijește de asta căprioara? De ce face lupul ce nu poate săvîrși ursul, vulpea, vita? Recunoaște lupoaica superioritatea omului? Îl apreciază ca animal care face haitic ca să
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
la ieșirea din codru... În față mi se arăta în toată splendoarea lui Iașul scăldat în lumina unei dimineți cu soare viu. Priveam fascinat la frumusețea cetății, când din umbra unui stejar din margine de drum s-a ridicat un lotru! Am tresărit, dar mă prefac că nu-l bag în seamă și dau să trec înainte. Cu un salt de jivină, mi se așează în față. --O clipă de zăbavă, boierule! - îmi grăiește el cu glas ce nu îngăduie nici o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și ne înțelegeam de minune, chit că uneori mă luai la vale... Atunci te-am ajutat să ieși din multe situații grele... Să știi, căutătorule de cioburi rămase din Iașii din veacuri, că anume m-am arătat în chip de lotru, ca să văd dacă ai să-ți dai seama cu cine ai a face... Și dacă mi-am dezvăluit identitatea, să nu-ți ridici nasul mai sus decât îi este locul, că cu mine ți-ai pus în cârd! Uite colo
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și legământ că ne vom întinde mâna ori de câte ori ni s-ar părea că nu călcăm pe hudița cea potrivită. --Întocmai, prietene. Tu să-ți vezi de ale tale, iar eu cu durda asta oi sta de veghe! - a sfârșit vorba “lotrul”, întinzându-mi mâna. I-am răspuns cu același gest. --Din această clipă vom merge pas la pas, fără să călcăm de două ori în același loc, pentru a vedea cum au curs veacurile peste cele șapte coline... --Sper să nu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
leacul! - mi-a arătat el durda râzând. O fărâmă de nour iscată de cine știe unde a acoperit soarele, iar umbra se târa ca o părere peste marginea pădurii. Am privit spre soare. Când mi-am coborât ochii către locul unde ședea “lotrul”, am găsit doar iarba tologită la pământ, semn că cineva abia s-a ridicat din acel loc... Clipesc de câteva ori nedumerit și privesc în jur. Nici țipenie! --Te aștept pe Podul Gunoaielor, prietene! Grăbește pasul! - i-am auzit glasul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
știi suficiente lucruri despre locul cu pricina. Ia vezi, cumetre, ce faci cu nasul cela, că, cum văd eu, se cam aburcă spre înalturi și nu-i frumos din partea ta” - m-a somat gândul de veghe. “Stai la pândă ca lotrii în întuneric. Mai bine m-ai ajuta când vezi că nu mă descurc”. “Până aici ai scos-o la capă binișor vere. Așa că nu te mai da cu aripa frântă”. Bătrânul a așteptat cu răbdare să “revin cu picioarele pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
balanța sorților, prevenindu-l într-un timp util pe stăpânul rasatului patruped, pe Patiser, despre tentativa de kidnapping cu iz canin, care tocmai i se pregătea. Astfel încât, în aceeași noapte, nea Ghiță l-a filat și l-a așteptat pe lotru, pitit după trunchiul prunului uscat de la colțul magherniței și, profitând cu deliciu de faptul că Nae era, ca mai întotdeauna, beat-mangă, l-a tocat cu o matracă de cauciuc, până l-a lăsat lat. Și a devenit, automat, nea Ghiță
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Turnului-Roș, pe calea indicată de tabula Peutingeriană. Punctul unde Traian a atins Oltul trebuie să se fi aflat puțin mai jos de Rîmnic, căci de acolo vedem că mai sunt numai două stațiuni până la Arutela, care era așezată pe râul Lotru de astăzi, ce-și trage numele de la Arutela. Am văzut că Traian mergea pe partea dreaptă a Oltului și tocmai pe această parte se varsă în el râul Lotru. Mai observăm că pe când de la Drubetis până la Pons Aluti, distanță în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
sunt numai două stațiuni până la Arutela, care era așezată pe râul Lotru de astăzi, ce-și trage numele de la Arutela. Am văzut că Traian mergea pe partea dreaptă a Oltului și tocmai pe această parte se varsă în el râul Lotru. Mai observăm că pe când de la Drubetis până la Pons Aluti, distanță în destul de mare, sunt cinci stațiuni, de la acest din urmă până la Arutela, distanța mică, sunt numai două, și tot pentru identificarea Lotrului cu Arutela mai vorbește și împrejurarea că el
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pe această parte se varsă în el râul Lotru. Mai observăm că pe când de la Drubetis până la Pons Aluti, distanță în destul de mare, sunt cinci stațiuni, de la acest din urmă până la Arutela, distanța mică, sunt numai două, și tot pentru identificarea Lotrului cu Arutela mai vorbește și împrejurarea că el se află aproape la două treimi de drum între Turnu-Severinului și Alba Iulia, precum și Arutela tabulei Peutingeriane se afla la aceeași îndepărtare proporțională între Drubetis și Apulum. Din discuțiunea de până aici
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Ba că el mai poate ști Pe-unde îmblă oamenii. 250 {EminescuOpVI 251} 277 Strigă-mă țara talhariu Iară nana că-s drumariu, Strigă-mă țara că-s fur Iară nana că-s om bun, Strigă-mă țara că-s lotru Iară nana că-s om șodu. 278 Noaptea fusei la mândra Mă scăpară cu fuga, Și de - astsară iar oi me Că-s prunc eu de-a fugire. 279 Be, be, be, săracă gură, C-a plăti iapa cea sură
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în jug. Toți tușeau și urlau de usturimea fumului. Ce-au făcut, jupâne, de i-ai osândit cu atâta făr' de milă? a întrebat căpitanul de panduri. Au cutezat a se gândi la răscoală! Zic că-l așteaptă pe acel lotru, Tudor din Vladimiri, să mi ia moșia și conacul. Căpitanul s-a uitat, cu luare aminte, la cei șapte osândiți. Fata aproape leșinase. Părul îi atârna despletit. Obrajii, înnegriți de lacrimi și de fum. Cum te cheamă? a întrebat căpitanul
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
în caz de naufragiu, desigur, pentru că lumea nu prea știe să înoate, iar ambarcațiunile făcute țăndări plutind în voia valurilor par ceva frecvent... Pe uscat, nu-i deloc mai grozav: trebuie să ții cont de tâlharii la drumul mare, de lotri, de pungașii de rând. În absolut toate circumstanțele, aventura e chiar la colțul străzii... Ca într-o expediție îndepărtată, trebuie așadar să te aștepți la orice: existența nu coincide întotdeauna cu un voiaj de plăcere. Hipparh oferă și detalii: trupul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mai-marii noștri (de fapt mai-micii noștri) din CRPAA, trimiteau Centralei de la București la data de 9 iunie 1945 adresa nr.152 în care, chipurile, plângeau pe umerii bieților țărani tutoveni jefuiți mai rău ca la drumul mare tot de către aceiași lotri cu rubăști și bonete: „La data de 25 Septembrie 1944, Comandamentul Sovietic a convocat pe reprezentanții autorităților române și a cerut Prefecturii Județului Tutova, să predea pentru Armata Sovietică, până la 27 Septembrie 1944 (termen ultimativ, ca și cel din iunie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
deși o avea încărcată. Ar fi plătit cu viața, dacă s-ar fi împotrivit. Ziaristul vorbește în detaliu despre această teribilă experiență într-un articol intitulat Sepi și publicat târziu în ciclul amintirilor din ziarul Lupta 152. Despre pădureni, luncani, lotri, Slavici dă informații bogate în monografia Die Rumänen in Ungaren, Sibenbürgen und der Bukowina elaborată concomitent cu nuvela Moara cu noroc. Ca Slavici gândesc și alți ardeleni pentru care popasul la han nu e niciodată un capriciu, el e întotdeauna
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mi scăpa! Aș avea niscaiva treburi pe la moșii și m-aș încumeta să plec călare... Hm, e cam ger pentru așa ceva, mormăi doftorul. — Nu de ger îmi este teamă, hoții însă mă cam înspăimântă. Vodă nu a mai curățit de lotri zăvoaiele de la Dunăre de multă vreme, și au trecut pe gheață dinspre raialele din Serbia și Bulgaria tot felul de lepădături și se ațin la drumul mare de-l jefuie pe creștin până-l lasă gol. Ba pe unii îi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a bandelor de tâlhari, să intervină neîntrebat Ștefan: — Am fost la Târgoviște! Toate privirile s-au întors spre el, întrebătoare. — Ei bine, n-a dat frunza n codru, doar cornii își scutură floarea, continuă el foarte serios. Nici urmă de lotri. Agiile au scos drumari ca să pună piatră... Sfinția sa spune că sunt semne c-o să-nceapă iar ploile mâine și o să țină până-n Vinerea Mare la Prohod. Părinții de la mânăstire de la Nucet spun că toate găinile din sat au făcut ouă cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sună apăsat; Lucesc și armele în șir, Frumos stindarde se deșir; Ei trec mereu tarra bumbum Și dup-un colț dispar acum... {EminescuOpIV 195} O fată trece c-un profil Rotund și dulce de copil, Un câne fuge spăriet, Șuer-un lotru de băiet, Într-o răspînție uzată Și-ntinde-un orb mâna uscată, Hamalul trece încărcat, Și orologiile bat - Dar nimeni mai nu le ascultă De vorbă multă, lume multă. {EminescuOpIV 196} MURMURĂ GLASUL MĂRII Murmură glasul mării stins și molcom
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
amor, în trei acte, cu boschet și cu ascunzători secrete și tainice totodată, și în versuri neversificate. În anul l5... post Christum natum trăiește și un autor spaniol, Moretto, și scrie și acela o comedie cu titlul Dona Diana, adică... lotrul de el! schimba pe Elena lui chir Cocoveiu în Diana - și din România transpune scena tumna-n Spania. Ei drăcia dracului! - Ș-apoi neci nu spune chir Moretto c-a tradus-o de pe moldovenie pe spaniolie. I-am trimis lui Moretto
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]