3,576 matches
-
de-a dreptul neinspirate sunt cele consacrate exercițiilor de auto-admirație (precum în Liberalii de altădată, O pagină de istorie etc.). Dacă ar fi să-l credem pe cuvînt, Ghica era prietenul cel mai pur și mai dezinteresat, patriotul cel mai lucid, omul care, toată viața, n-a spus nici o minciună. Asemenea enormități Ghica i le debitează lui Alecsandri - alt bolnav de infatuare, plin de fumuri aristocratice: în astfel de binom, cei doi nu puteau să nu fie absolut de acord. Dar
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
psihologie puțin obișnuită. Maximilian Aue s-a născut într-o familie mixtă, cu tată german și mamă franțuzoaică, trăiește o dragoste incestuoasă față de sora lui, interzisă prin intervenția familiei, și apoi experiența homosexualității, iar invertirea sa este dublată de observația lucidă și detașată. Și pentru că am început prezentarea cu "boom-ul" chinez, două romane se află în curs de apariție la Editura Curtea Veche: Lebede sălbatice de Jung Chang și Totemul lupului de Jiang Rong. În urmă cu ani buni, Felicia
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
explica cum, dintr-o carte ale cărei teme provin dintr-un univers prin excelență anormal - cele două totalitarisme care au marcat secolul XX -, cititorul rămîne cu impresia unei normalități suverane. Dar o normalitate obținută prin contrast: vezi cum o minte lucidă, ca cea a Monicăi Lovinescu, poate judeca idei, suferințe și atrocități fără să-și îngăduie să încline balanța într-o parte sau alta. În fața acestei mostre de rectitudine analitică, întrebarea pe care ți-o pui este: cum putea Monica Lovinescu
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
idei, suferințe și atrocități fără să-și îngăduie să încline balanța într-o parte sau alta. În fața acestei mostre de rectitudine analitică, întrebarea pe care ți-o pui este: cum putea Monica Lovinescu, în anii î60-70, să fie atît de lucidă? Și atît de nepărtinitoare în verdictele pe care le dădea? Cum de nu s-a lăsat molipsită de indulgența mioapă cu care francezii au privit decenii de-a rîndul catastrofa comunismului? Cînd respiri zeci de ani în psihologia colectivă a
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
-o recepționerului, împreună cu un bilețel, pe numele Radu Beligan. Împlinea, atunci, 77 de ani. Cele trei luni m-au ajutat să îndepărtez șușoteli și prejudecăți, ce țin de o istorie teribilă a acestui popor. M-au ajutat să caut calea lucidă spre cîteva ființe la care, și de atunci, țin necondiționat. Mă gîndesc în primul rînd la Silviu Purcărete și la Victor Rebengiuc. De ce îi mulțumesc lui Radu Beligan? Că mi-a întins o mînă spre cunoașterea domniei sale. Un gest simplu
Radu Beligan - 90 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7792_a_9117]
-
temelii, geamurile zăngăne gata să se spargă, totul e ca un seism infernal, trepidația fiind însoțită de bubuitul asurzitor al detunăturilor. Și pe fondul acesta apocaliptic oficierea parastasului continuă, chiar dacă preoților le tremură glasurile. Dinu are acum o primă confruntare lucidă și senină cu moartea și totodată certitudinea existenței lui Dumnezeu. Momentul de coșmar când rostește cu înfiorare "Tatăl nostru" este de-a dreptul impresionant și spune încă o dată mult despre omul, credinciosul Dinu Pillat. De aici încolo, tonalitatea scrisorilor devine tot
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
veac, ce va avea ca titlu final în așteptarea ceasului de apoi. Aceasta îi prilejuiește să mediteze încă o dată asupra modului său de lucru și al procesului de creație, ce i se părea "pur și simplu magic". Nu visezi, trăiești lucid, cu ochii deschiși, având oricând posibilitatea să atingi ceva din jur pentru a te convinge de realitate. Și totuși simți, vezi, auzi o lume întreagă, alta decât cea știută îndeobște, care te silește imperios să-i înregistrezi zvonul de viață
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
Athanasie Stănculescu, Virgil Măgureanu și ceilalți actori ai farsei judiciare (cărora, în primă instanță nici măcar nu le-au fost arătat chipurile pe peliculă) au dobândit gloria discutabilă a eroilor d'aprčs la guerre. Toată lumea civilizată a fost oripilată, iar oamenii lucizi din țară au avut primul semnal clar că noua democrație nu va fi decât o variantă - rezultată din simpla întoarcere pe dos, ca pe o mănușă - a celei vechi. Tot ce a urmat, culminând cu mineriada din iunie 1990, nu
Duhul lui Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6908_a_8233]
-
nu ne vor scăpa vreodată în fața Europei. Numai că Eminescu poate. Cum și mînăstirile bucovinene pot. De aceea, într-o epocă în care a devenit o modă ca tot ce a fost odată obiect de venerație să fie supus demitizării lucide și raționale, într-o astfel de epocă nu supraviețuiesc decît cei care știu că miturile nu sînt scorneli pernicioase, ci surse de entuziasm și comuniune colectivă. Iar "sursa" înseamnă izvor, adică rădăcină. Nimic mare și răscolitor nu s-a făcut
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
fără de care restul se dărîmă. Personagii, acțiunea, îmi pot apărea la început ca un tot nebulos. Construcția tehnică, însă, o am de la început bine și limpede trasată, - pe capitole, pe substanța lor, pe evoluții. E aici o parte perfect conștientă, lucidă". Precum un artizan ce se respectă, insistă pe primejdia distragerii prin detalii: "Ocupîndu-te și oprindu-te la pasaje și la fraze, pierzi din vedere întregul". Ardelenismul funciar al lui Liviu Rebreanu transpare și în intenția de-a produce un roman
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
frâu relatând mereu povestea aceea familiară, cu pauze și efecte calculate, cu pretenția că soliditatea structurii narative ar fi o dovadă a adevărului. Dar copilul sau adolescentul se îndoiește rareori de veridicitatea și de precizia hălcilor de trecut luminoase și lucide pe care le posedă și le celebrează. Prin urmare, la vârsta aceea pare logic să ne considerăm amintirile un soi de obiecte depozitate într-o cameră de bagaje, pe care le putem ridica imediat pe bază de chitanță; sau (probabil
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
stă un om al străzii, care vorbește cu Dumnezeu. După ce își încheie discuția, se așează pe o bancă, își aprinde o țigară și începe să condamne poporul român pentru lipsa credinței, apoi îi înjură pe italieni. Probabil, când încă era lucid, un italian l-a supărat rău. Controlorii? Oameni amărâți, ca noi. Ne înțelegem Sală de așteptare este pustie. Trec prin ea și ajung la peron. Aici, doar câțiva călători care așteaptă trenul către Fetești. Printre ei și Marcel, un bărbat
Povești din gara uitată a Capitalei. Reportaj by Nae Catalin () [Corola-journal/Journalistic/81243_a_82568]
-
lumină, așa cum se cuvine, de C. Coroiu. Un caz mai aparte, ca să nu spun mai spectaculos, îl prezintă Nina Cassian, pentru că înfățișează viața ei de scriitoare în vechiul regim, pe care încearcă acum, pe cât se poate, s-o privească mai lucid și mai critic, fără însă a o contesta. Jurnalul unui jurnal, Oglinzi paralele e, mai exact, un text redactat în epocă și revizuit, adnotat de autoare, cu o viziune diferită a lucrurilor, după 1990. Comentatorul nostru înclină s-o crediteze
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
îmblânzite. Iar ceea ce e, în ele, demn de a fi supus unei dezbateri frontale, capătă relaxarea locului comun. Din evenimente, ele devin - cu un termen de istorie literară complezentă - monumente. Aspra critică a structuralismului întreprinsă în Mirajul lingvistic, de pe poziția lucidă a celui care s-a lăsat cândva sedus de această școală de gândire, ne-a parvenit în formă irevocabilă, întârziată, de asemenea, cu o jumătate de deceniu. Și, deși argumentele sunt acolo vibrante, consimțirea acestora s-a produs imediat. Sper
Gândirea romanului cea de pe urmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8137_a_9462]
-
apărut și s-a accentuat o diferență de undă moralistă. O detașare tot mai pronunțată a primului de cel ce avea să devină "magul de la Păltiniș" se bizuie pe preferința sa față de gînditorii nesistematici, spontani, "firi participative", de un entuziasm lucid, prelungit într-o "tinerețe sufletească": Chesterton, Ortega y Gasset, Denis de Rougemont, Cioran. Eseiști în accepția primară a termenului, de "încercare", ei învederează frecvent "o nuanță de modestie, de umilitate în fața lumii și vieții". Vîrstnicul Noica s-a dorit însă
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
simțul sublimului sau al comicului, altora le lipsește simțul divinului". O preconcepție obstinată disociază spiritul religios de funcția inteligenței, împingîndu-l la periferia intereselor intelectualului modern: "Este aproape unanimă ideea că nu merg împreună credința și frica lui Dumnezeu cu inteligența lucidă și cultura. Deși, de un secol și jumătate, Flaubert, ...liber cugetătorť el însuși, denunțase ca stupidă așa-zisa ...liberă cugetareť (prin personajul farmacistului Homais), ea este ...în vigoareť, sub înfățișări mai elegante". De fapt, impietatea e un atentat nu atît
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
și științifică a spectacolului uman? în pagina care deschide volumul său de debut (bucata Eu de mine), Ralet își schița autoportretul fără mare complezență, dar în același timp intuia cu exactitate genul în care ar avea ceva de spus. Autoscopia lucidă nu fusese prea mult cultivată în pașoptism; în generația sa, scriitorul face figură aparte. După cum tot figură aparte făcea și prin micul exercițiu de proză poetică (O primăvară ca toate, 1842), ce se încadra unei specii ilustrate de foarte puțini
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
an, pe 23 septembrie 2011, Șerban Ionescu își petrecea ziua de naștere fericit, în compania prietenilor. Azi, insă, se află pe patul de spital. Actorul are momente când se pierde și nu mai recunoaște persoanele din jur. Iar când este lucid, acesta se gândește doar că mai are puțin de trăit și că ar vrea să se sfârșească cât mai repede coșmarul pe care il trăiește. Potrivit Libertatea.ro, unul din apropiați declară că “boala l-a distrus... L-a transformat
De ziua lui, Şerban Ionescu se gândeşte doar la moarte by Mihai Andra () [Corola-journal/Journalistic/81056_a_82381]
-
cu prilejul premierei bucureștene, maestrul Olariu a pregătit corul în calitate de tânăr asistent. Trebuie remarcată strădania instrumentiștilor or-chestrei conduse de maestrul Oleg Caetani, un vechi promotor în plan internațional al muzicii enesciene, un vechi prieten al vieții noastre muzicale, un spirit lucid, generos, mobilizator. Mezzosoprana Oana Andra în rolul Iocastei, soprana Crina Zancu în rolul Antigonei, basul Pompeiu Hărășteanu în cel al lui Phorbas, basul Horia Sandu în cel al lui Tiresias... au adus consistență muzicală acolo unde regia s-a dovedit
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]
-
a respecta convingerile religioase ale celor mai mulți dintre voi, îi dau cuvântul preotului vostru ca să rostească o rugăciune." " Nu suntem obișnuiți cu un asemenea limbaj omenesc" mi-a spus o călugăriță. 14 martie 2003 Epicur la putere Dacă Epicur, inocent, dar lucid, ar fi fost la putere în locul unor inși foarte școliți și siguri de abilitățile lor politice, el i-ar fi spus lui Ho Și Min, în 1945: "Franța, care e țara drepturilor omului, înțelege că poporul vietnamez își dorește independența
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
deține o cheie - și mă gândesc la Edison, ținând în poală primul bec aprins -, am meditat zile și nopți, anotimpuri și, apoi luștri, asupra tristei soarte a societății românești, din momentul în care am luat cunoștință de ea în mod lucid și nemijlocit, până în zilele noastre, cu specială aplecare asupra ultimelor două decenii, convențional numite de tranziție. Din momentul adică în care întinând la el acasă comunismul, Lenin, Stalin et &, iar la noi Dej, Pauker, Ceaușescu et &, hărăbaia s-a prăbușit
Soluții ar fi… by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6963_a_8288]
-
al comunității evreiești din România interbelică, asta este prea mult. Din 1997, Mihail Sebastian a încetat să mai fie scriitorul de piese ușoare și romane "de raftul doi" - cum crede N. Manolescu -, devenind în primul rând o conștiință civică vigilentă, lucidă, în vremuri de derapaj politic și umanitar galopant. A presupune, fie și în treacăt, că acesta din urmă a ajuns să fie așa numai după ce înainte se numărase printre "ceilalți", naționaliștii excesivi și antidemocrații vehemenți, pare să fie prea mult
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
Nimeni nu se dădea dus, deși, a doua zi unii aveau operații, alții conferințe internaționale, întîlniri cu alți oameni de știință din lume, emisiuni la radio. S-a scandat minute în șir numele Ofeliei Popii. O mare actriță. Pătimașă și lucidă. Personajul ei, Mefisto, un vrăjitor seducător, un diavol care poate să-ți stîrnească, la sfîrșit, mila. Vocile ei din acest personaj, șoaptele stereotipe ale unui copil care abia înșiră, sacadat, vorbe, horcăielile unui moș devitalizat, săriturile, zvîrcolirile, mișcările ireale, ochii
Edinburgh semnează pactul cu Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6978_a_8303]
-
poate de multe ori excesiv și o putere de muncă impresionantă, el este un artist care nu intră în secvența reformatoare și insurgentă a istoriei artei, dar care garantează continuitatea și ținuta înaltă a unei acțiuni simbolice responsabile, ample și lucide.
Eustațiu Stoenescu, rememorarea unui caz by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6980_a_8305]
-
în piesa editata de Lia Brad-Chisacov în personajul duplicitar Feraris. Fapt e că Rigas e nu doar un "slujnicar" sau un curtean îmbinînd subțirimea greacă și astuția Fanarului, dar el se vrea înainte de orice un observator atent și un martor lucid al unei domnii vestită prin extravagantele și abuzurile de tot felul, care au facut epoca. Domnia lui Mavrogheni reprezintă probabil o culminație a dezmățului fanariot care a secătuit țară, a exasperat boierimea autohtonă și poporul de rînd, generînd reacția antigrecească
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]