105,709 matches
-
îi dor mîinile ca să ghicești „așa mai vii de-acasă” sau „șmen”? Ori dansatorii nopților Vămii, cu tălpile însîngerate de așchii și capete de cuie prea delicat bătute în podelele îmbătrînite elastic? Ori nudiștii, toți și toate, tatuați uni cu lumină? Ori chitarele și focurile de pe plajă? Ori somnul pe nisip pînă la amiază? Ori bîrfitorii subțiri - dar nici unul ca Mioara Neicu? Ori adoratorii cînepei? Ori blehătinzii de la „Ovidiu” molfăind castraveți murați dimineața? Ori jucătorii de bridge și diplomat (ba chiar
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
de efervescență, de inițiative și înfăptuiri în domeniul creației, pe diverse planuri, ca factor de coeziune între popoare și de mobilizare a românilor prin activitatea sa de publicist, mereu în inima palpitândă a redacțiilor. Enumerarea a urmărit să pună în lumină aprecierea de care s-a bucurat Aron Cotruș, oriunde în altă parte decât în țara lui. Construindu-și poezia ca pe un monument de sensuri simbolice, fascinant prin directitate, straniu sublimat pe dileme sumbre și antrenat de euforii senzuale, aliat
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
președintelui moldovean și, dintr-odată, din cauza caniculei evident, am avut revelația activistului de PC, cu zâmbetul ușor arogant și atotștiutor, cu pieptănătura și cravata impecabile, cu privirea mijind a sfidare sau cel puțin a indiferență, adică a unui om căruia lumina îi venea bine de la răsărit... Degeaba zâmbetul permanent și râsul președintelui român, zadarnice gesturile sale de discretă intimitate din vremea „podului de flori”, degeaba cuvintele sale unio-patriotice! Președintele moldovean, fără translator, nu pricepea nimic bucurându-se doar că la Chișinău
Sunt un sentimental! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13604_a_14929]
-
bolnav de ceruri/ Îmi zăbovește-n suflet/ Până când, uitare și tăcere,/ Vor ninge’n geamuri cu povești.// Mi’e sufletul greu/ și parcă’mi ninge pe mormânt/ În duminica asta/ Mugurii țâșnesc din tăcerea unei crengi/ Asemeni ochilor păgâni de lumină/ Ai îngerilor căzuți/ Pentru că au inventat întunericul.” A fost acesta un mic poem din seria Răstignirilor, din care aș mai transcrie unul, păstrând apostroful și acolo unde nu se află deloc la locul lui: ,, Ce’ar fi să te naști
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
va cunoaște realitățile din Israel, ce-i vor ridica alt gen de probleme, dar unde își va afla solul unei noi patrii: „Toamna israeliană seamănă cu o primăvară, bate un vânticel ușor, călduț și înmiresmat, până la căderea bruscă a tenebrelor lumina blândă se îngemănează cu umbra de pe trotuoare, gâzele pământului mișună grăbite, frunzele colcăie încă de seve ascunse, păsările cerului, cu apelurile lor intermitente, aripi pestrițe și nume necunoscute fug speriate la orice apropiere, fâlfâind din aripi.” Cum se vede, instrumentul
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
și anume în calitate oficială, nu se poate să nu înmânăm diploma eroinei de cursă scurtă - acordând, totuși, dlui Iliescu scuza că se afla la prima eroare din viață! La sfârșitul lecturii, Șeherazada, pe portativul a trei meridiane, primește grația luminii solare! Gina Sebastian-Alcalay, Singur\tatea alerg\torului de curs\ scurt\, Editura Albatros, Bucure[ti, 2003, 634 pag.
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
mult mai riscante. Un exemplu perfect de limitare prin estetizare îl oferă ghicitoarea. Caracterizările tipice ale speciei sînt sau convenționale (privind presupusul său rol formativ, educativ, de exercițiu al inteligenței, ba chiar ca „expresii ale năzuinței neabătute a poporului spre lumină”), sau centrate asupra mecanismului metaforic. le populare au fost adesea elogiate pentru ingeniozitate și poeticitate în invenția metaforică; interesul pentru această latură semantică fiind exagerat în dauna altui mecanism, cel puțin la fel de important - și mult mai bogat în consecințe în
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
tezaurul arhetipal subconștient (sau supraconștient?). Atât artiștii, cât și scientiștii știu că, în febra căutării drumului optim, în actul creației, chiar dacă scopul este implicit, există o perioadă dificilă de acumulare a informației (cunoștinței) necesare până când se „aprinde” scânteia inspirației, în luminile căreia drumul căutat apare ordonat și clar, așteptând să fie transpus, de cei chemați, în limbajul conceptual. După mine, cantitatea de informație (în sens Shannon) acumulată în perioada de „documentare” nu se reflectă direct și linear în valoarea soluției intuite
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
atîția mari actori care îi datorează SANDEI MANU formarea, roluri importante jucate la Național, la Bulandra, la Teatrul Mic, la Timișoara, Cluj. Sînt oameni care îi datorează protecția, meritată sau nu, succesul. Eu îi datorez cu totul altceva: recuperarea unor lumini și umbre de familie, a unei atmosfere pe care și eu, și fiica ei vrem să o păstrăm cu sfințenie pentru casele noastre, pentru copiii noștri, pentru cei pe care i-am iubit și îi vom mai iubi. LA MULȚI
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
multe niveluri, de la unii redactori de edituri ce purtau epoleți nevăzuți, dar știuți, pînă la forurile «de sus», un «sus» al josniciei), amăgirea că niște texte scăldate într-un «optimism» convențional pot înlesni strecurarea și «trecerea» versurilor celorlalte, izvorîte din lumina libertății ascunse”. E un răstimp al ambiguităților determinate deopotrivă de presiunea exterioară și de cedarea lăuntrică, în diverse grade, la care concedea creatorul: „Scriam mult, angajat parcă într-o cursă contra cronometru, o încercare de a recupera golurile tăcerii, o
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
o aluzie împotriva «liniei trasate» în continuare «de sus» pînă la satisfacția împlinitoare a regăsirii de sine era o cale lungă”. Alexandru Lungu se regăsește integral abia după 1973, cînd emigrează în Occident, unde îi este dat a întîlni salutara „lumină a libertății”. Acum opera sa poetică își dobîndește plinătatea substanței, deplina puritate a timbrului, se „clasicizează”. Acum apare „Caietul de poezie și desen” Argo, „o împlinire suplimentară a datoriei pătimașe de a sluji Poeziei în general și celei românești în
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
putea să merg mai departe cu bănuiala că talentul dumitale, sufocat de sfioșenie, dă semne de maturizare tocmai datorită amestecului dintre sălbatic și nobil. Otrava umbroasă a versurilor neizbutite a impus plantelor bune energia de a se contorsiona spectaculos spre lumină. Parcurg luminându-mă această secvență de Autoportret și, în afară de o mică modificare cu efect vizibil bun, am lăsat totul la voia inspirată a autorului: „Întorc timpul spre mine./ Îmi văd scaii,/ șura cu fân/ ici-colo înverzit,/ cât să se scuture
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
Tudorel Urian Cu o medie de trei cărți publicate pe an (din anul 2000 încoace), Stelian Țurlea este unul dintre cei mai prolifici scriitori români ai începutului de mileniu. Departe de luminile rampei, total indiferent la scandalurile care animă periodic viața literară autohtonă, chiar dacă este editor senior al unei prestigioase publicații culturale, suplimentul literar al „Ziarului financiar” („Ziarul de duminică”), scriitorul și-a văzut de cărțile sale cu seriozitatea și temeinicia adevăratului
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
la revoluția din Iran; a fost redactor-șef al ziarului “Jeune Afrique”. Este autorul cărților: Les Croisades vues par les Arabes / Cruciadele văzute de arabi (1983), Léon l’Africain / Leon Africanul (1986), Samarcande(1988), Les Jardins de lumière / Grădinile de lumină (1991), Le Premier Siècle après Béatrice / Primul secol de după Béatrice (1992), Le Rocher de Tanios / Stînca lui Tanios (Premiul Goncourt 1993), Les Identités meurtrières / Identitățile ucigașe (1998). Le Périple de Baldassare / Periplul lui Baldassare a obținut premiul Jacques Audiberti-Ville d
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
ea ne conduce zi și noapte. M-am grăbit să i le citesc lui Maimun și am schimbat, pe tăcute, zîmbete complice. Un creștin și un evreu conduși pe drumul îndoielii de un poet musulman orb? Există însă mai multă lumină în ochii lui stinși decît pe cerul Anatoliei. Aproape de Konya, 30 septembrie Zvonurile legate de ciumă nu au fost, vai, dezmințite. Caravana noastră a fost nevoită să ocolească orașul pentru a-și înălța corturile spre apus, în grădinile de la Merâm
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
să accepte jocul imaginației. Principiu valabil în speță în cazul unui creator complex precum Hașdeu, gata a forța limitele disciplinelor, a le subordonă zborului sau vizionar. Astfel N. Iorga propune un portret suficient de subiectiv al lui Hașdeu, compus din lumini și umbre, cu precumpănirea bizară a umbrelor acolo unde s-ar fi cuvenit a recunoaște o profundă filiație. Am fi tentați a zice, o gelozie antipaterna îi dictează sentințe disprețuitoare asupra caracterului modular, aparent lipsit de țintă al activității în
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
Hașdeu și ale hasdeenilor, Columna lui Traian, Transactiuni literare și scientifice, contopite în Revistă contimporana, s-ar fi ivit că o reacție antijunimista, nu stă în picioare, deoarece Hașdeu și-a cristalizat concepția anterior, prin intermediul unor publicații precum Din Moldova, Lumină, Foita de istorie și literatura, Foaia de istorie română. Luînd în discuție portofoliul de polemici ale Junimii, Z. Ornea acorda rolul de căpetenie disputei acesteia cu Contemporanul: Eroarea această de percepție, comentează Ovidiu Pecican, s-ar putea datora epocii în
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
Povestiri: Cantos exemplares ( Povestiri exemplare), 1962; Histórias da Terra e do Mar ( Povestiri ale pământului și mării), 1984. Șoseaua înainta printre câmpuri și uneori, în depărtare, se zăreau munții. Era început de septembrie, iar dimineața pogora pe pământ lărgită de lumină și deplinătate. Totul părea în flăcări. Și, în automobilul care-i ducea, femeia i-a spus bărbatului: E mijlocul vieții. Prin geamuri, totul fugea înapoi. Casele, pădurile, munții, satele, copacii și râurile fugeau și păreau devorați pe rând. Parcă i-
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
fără să știu dacă voi ajunge vreodată, îmi vine să râd și să cânt slăvind frumusețea lucrurilor. Chiar pe drumul acesta despre care nu știu unde duce, copacii sunt verzi și răcoroși ca și cum i-ar hrăni o certitudine profundă. Chiar și aici lumina ni se așează ușoară pe obraji, ca și cum ne-ar recunoaște. Sunt plină de teamă și sunt bucuroasă. Aerul și lumina, a spus bărbatul, sunt bune și frumoase. Dacă nu rătăceam cărarea, drumul ăsta ar fi fost o călătorie minunată. Dar
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
acesta despre care nu știu unde duce, copacii sunt verzi și răcoroși ca și cum i-ar hrăni o certitudine profundă. Chiar și aici lumina ni se așează ușoară pe obraji, ca și cum ne-ar recunoaște. Sunt plină de teamă și sunt bucuroasă. Aerul și lumina, a spus bărbatul, sunt bune și frumoase. Dacă nu rătăceam cărarea, drumul ăsta ar fi fost o călătorie minunată. Dar aerul și lumina nu știu să ne arate unde este șoseaua. Au auzit un ușor susur cristalin și, după câțiva
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
așează ușoară pe obraji, ca și cum ne-ar recunoaște. Sunt plină de teamă și sunt bucuroasă. Aerul și lumina, a spus bărbatul, sunt bune și frumoase. Dacă nu rătăceam cărarea, drumul ăsta ar fi fost o călătorie minunată. Dar aerul și lumina nu știu să ne arate unde este șoseaua. Au auzit un ușor susur cristalin și, după câțiva pași, au dat de un pârâu. Era un pârâiaș îngust și limpede pe malurile căruia creșteau flori sălbatice, albe și roz. Bărbatul și
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
desigur prost înnodate și murele au căzut una câte una, pe măsură ce umblam. Una câte una. Nici nu le-am simțit căzând. Mi-e foame, a spus femeia. Să mergem tot înainte, a spus bărbatul. Departe, printre copaci, au văzut o lumină roșie. E apusul soarelui a exclamat femeia. Deja apusul soarelui. Să mergem repede, a spus bărbatul. Se înoptează și încă nu am găsit drumul. Și aproape că au început să alerge. Printre umbrele asfințitului au auzit, deodată, voci. Oameni a
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
sprijiniți unul de altul. Până când deodată au văzut că ajunseseră la capătul pădurii. Plini de speranță, au înaintat spre spațiul descoperit, dar, ieșind dintre copaci, s-au trezit în fața unei prăpăstii. Aplecându-se înainte, au încercat să vadă. Dar, la lumina stelelor nu zăreau nimic decât un hău de întuneric, iar o răceală de marmură le atingea obrajii. E o prăpastie, a spus bărbatul. Pământul se despică în fața noastră. Nu mai putem face nici un pas. Uite aici a răspuns femeia. Și
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
de a dezvălui pentru publicul larg valori datorate muzicienilor sași care au activat în centre importante ( Brașov, Sibiu, Bistrița, Oradea, Albă Iulia etc.) este de un interes deosebit. După un prim concert cu muzica de Bach menit a pune în lumina splendida orgă Buchholtz, stăpânita cu toata competența de cunoscutul organist Eckart Schlandt, includerea în proiect a concertului orchestrei "Virtuozii din București sub baghetă dirijorului Horia Andreescu a fost o alegere inspirată: dirijorul și ansamblul său ne-au oferit în primă
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
Schencker; el a activat la Viena și Paris că instrumentist în cele mai renumite ansambluri ale timpului, sub conducerea lui Rameau și Gossec. S-a făcut remarcat și în calitate de compozitor. Cercetările muzicologului Vasile Tomescu în bibliotecile franceze au adus la lumină Simfoniile, încredințate spre introducere în circuitul concertistic, lui Andreescu, care a și prezentat patru dintre ele. Elegantă liniei, transparentă armoniilor ce amintesc pe alocuri de Rameau, dublarea Menuetului îl situează pe Schencker printre "micii maeștri ai fazei ascendente a clasicismului
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]