1,150 matches
-
ar tenta să mă întorc la radio, poate în calitate de «comentator» sau așa ceva? I-am răspuns că, după impresia mea, războiul o să continue la infinit și, dacă pacea s-ar reinstaura vreodată, sunt convins că mi-ar plăcea să fiu o mâță moartă. Doamna Fedder a crezut că fac un soi de glumă. O glumă sofisticată. Potrivit lui Muriel, ea mă socotește un om foarte sofisticat. Și-a zis că declarația mea solemnă și sobră trebuie primită cu un râs ușor, melodios. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
la bloc, ca să se audă la vecini tot ce fac sau nu fac, și nici În grajd nu am decât o capră, așa că nu văd de unde să pornească atâtea mugete și vaiete..., replică gazda. - Mă rog, zise Extraterestrul, prins cu mâța În sac, lumea vorbește... Unii Își Închipuie că faci cine știe ce. - Și ce fac eu? - Pe mine unul nu mă interesează astfel de intimități, dar ar fi bine să luați În considerație sfatul meu... - Am să-l chem pe frizer să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pe al treilea sau al patrulea sau al câtelea o fi fost, apoi, ridicându-l până-n dreptul ochilor săi neașteptat de triști, Îi cercetă conținutul. Când dădu cu ochii de Mașa, Își coborî parcă rușinat, ca un câine prins cu mâța-n sac, privirea. „Ce-o fi În capul lui?“, se Întrebă Mașa, apoi, apropiindu-se de masă, spuse cu voce tare: - Am uitat să aduc pâinea. Zicînd aceasta, Mașa se foi În dreptul oaspetelui. Fusta sa largă și Înflorată atinse genunchiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Însușească deopotrivă alfabetul chirilic, cât și cel latin. Ceata o completă motanul Fedea, pe care Gligori, prietenul ei de joacă, aruncându-l Într-o copcă, Îl boteză Adam, după care Mașa Îl Înălță la rangul de Învățător. Preda puzderiei de mâțe, ce se oploșiseră pe lângă casă, arta subtilizării puilor din curtea lor și cele din Împrejurimi. Își exersa demonstrațiile cu atâta sârg, Încât, În cele din urmă, Nicanor, la insistențele babulei, a fost nevoit să-l lege Într-un sac și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
disperare să cred în optimismul lui, dar boala și tratamentul, dacă nu amândouă, sugeau viața din Portia cu o viteză alarmantă. Creatura ironică, mândră cu care îmi împărțisem viața în ultimii doisprezece ani se transforma sub ochii mei într-o mâță pricăjită și fără haz. Cu fiecare zi era tot mai dezhidratată. Îndrăznesc să spun că unora li se va părea nepotrivit că pun pe picior de egalitate problemele mele cu ale Shebei. Ar putea fi înclinați să nu creadă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
-ți vorbesc, după principiul traiului prin exemple paradigmatice, bașca trimiteri la temă: femei de femei, o temă în jurul căreia mă voi învârti pe ocolite, că habar n-am ce sunt acelea: cele pe care le știu eu nu se dau mâțe leșinate, sunt tari și nu se rușinează să plângă, sunt atât de tari că nu le e rușine că sunt adeseori slabe. În luna lui august 1999 îmi însoțesc în teritoriu soțu’, demnitariu, pe post de soție. Acum, este drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
m-am speriat că mă lasă și de obicei în situații de-astea eu, atehnică notorie, strig după Adi sau Andrei, iar acum strig la lună. Mă urnesc greu cu lucrul pe seara de azi după ce am tras un pic mâța de coadă, dar și fiindcă mă ustură foarte rău ochii din cauza ecranului și a luminii chioare din cameră. Iar în biblioteci nu am răbdare să stau și nici nu au prize de laptop. Împrumut cărți și plec. Oricum însă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
contenească. Și-n tăcere, ea se ridica-ntr-un cot și-și ațintea urechea, ca s-asculte tropotul unui căluț de munte, care trecuse vadul de pe deal și abătea spre un cotlon tainic. Atunci ofta și se trăgea ca o mâță spre ușă. Și n-o simțea nimeni, așa umbla, cu pași de umbră, cu inima bătând de spaimă, și de fericire. Dar unul din șpionii femeiești care dădeau târcoale de când începuse războiul, simți curând toată afacerea. Și cum înțeleseră deplin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
adorm. Londra se trezește. Și Selina. Depărtatul fâsâit sau fluierat sau bâzâit din ceafă s-a pus iar pe treabă, modulând ușor în încercarea de a se fixa pe post. * O, Doamne, uneori când mă trezesc, mă simt ca o mâță călcată de mașină. Ești familiarizat cu aspectele stoice ale băutului la greu, - ale băutului zdravăn? O, e greu, o, e dificil. Nu e ușor. Doamne, niciodată nu am avut intenția să-mi fac vreun rău. Am vrut doar să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
profesore, cu tot avântul tău de la „Geamandura?“ Ketty mă studia intrigată, cu sclipiri între mirare și scârbă. — Adică, susură ea speriată, se poate spune pe tot sensul, oricum ai lua-o, că un intelectual la Arhiva Cinematografiei belește de-adevăratelea mâța? N-aș fi crezut! Acolo e doar știință, artă, talent. Toate pastilele astea acolo credeam că e. Pentru... Căci cinemaul e o știință mare. Că de-aia se dă și la arhiva de la cinemacotecă. — Momoluț, o întrerupse popa. Profesoru’ e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mia venit graiul. Auzi colo, să se spânzure! Ionică: Ce-aș putea face altceva, n-am nimic pe lumea asta. Cotoșman: Nimic? Dar ce, eu sunt nimic? Ionică: Ba ești ceva, ești un cotoi amărât și de aceea tragem amândoi Mâța de coadă. Cotoșman: Fiindcă nu vrei să lupți, totul e să vrei și să judeci, iar de crengile pomilor, lasă să se spânzure veverițele cu coada, nu ditai flăcăul ca tine!... Ionică : Ai dreptate, voi încerca. Uite mâna mea.( Îi
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
lanțuri, să vadă și el cum e! Domnița: A, dumneata trebuie să fii Cotoșman... Cotoșman: Prea plecată slugă, Domniță! Domnița: O! Ce bine-mi pare că Marele Dregător nu tea prins... Cotoșman: Dimpotrivă, l-am prins eu pe el...cu mâța-n sac! Domnița: Și tata unde e? Împăratul: (scoțând capul de sub pat) Aici...Aici! Cotoșman: Dar ce faci acolo, Luminăția Ta? Împăratul: Domnesc, ce să fac, mai bine împărat sub pat, decât mort în iatac! Cotoșman: Ridică-te, Măria Ta
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
firul neiertător ce leagă lumile noastre șiroind eliptic printre sânii tăi, neatinși în scorburile judecății de apoi, devastează potecile dezlănțuite. Și... curge neîncetat tăria subțire ca un fir, mă amețește cu sclipirea argintie a lichidului fugind de mărturii incomplete. O mâță s-a împletit ca un șarpe de bastonul ce-l port umil ajutând lumea să treacă prin altă poveste, deși mă poticnesc spre finalul sfârșiturilor fără s-arunc vina pe nimeni.
Povarna. Sunt a?a cum sunt by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83718_a_85043]
-
luăm pe scurtătură, cum s-ar spune, ca să ajungem cât mai repede la gară - l-a luat în primire Dumitru. ― Să știi, Dumitre, că cu instruirea ai dreptate. Dacă nu ședeam lângă tine, m-aș fi uitat la tun ca mâța în calendar. ― Tot îs buni și verii la ceva. Asta înseamnă că la gară ai să dai și tu un țoi de rachiu, ca orice bun creștin. ― Da’ ce? Numai creștinii beau rachiu? Beau și păgânii. Așa că țoiul de rachiu
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
vin după aceea cu ea să văd pisicile din cartier pe care le hrănea la o anumită oră. I-am replicat că nu iau decât un pisic roșu. Ne ducem în stradă și 17 sosește unul mic, ruginiu, toate celelalte mâțe și motani i-o luau înainte la mâncare, el nu se alegea cu nici o firi mitură. Am zis: „Pe ăsta îl iau, dar cum să-l prindem, că e sălbatic?“ Până la urmă l-am adus aici cu altă prietenă. Casa
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
să vin după aceea cu ea să văd pisicile din cartier pe care le hrănea la o anumită oră. I-am replicat că nu iau decât un pisic roșu. Ne ducem în stradă și sosește unul mic, ruginiu, toate celelalte mâțe și motani i-o luau înainte la mâncare, el nu se alegea cu nici o firimitură. Am zis: „Pe ăsta îl iau, dar cum să-l prindem, că e sălbatic?“ Până la urmă l-am adus aici cu altă prietenă. Casa e
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
calmă dă cu pietre mâna ei fericit cu dor de iarbă verde tac și dacă fug alt vârtej o să mă soarbă în culcușul ignifug cu miros de carne macră-n postul ținerii de gât ne simțit de poama acră pe la mâța blândă zât fruntea umedă-n țărână las încet și mă afund umbra mea de semilună s-a făcut de mult rotund vin cocorii să mă pună într-un coș cu murături mai apuc să dau din mână la adio și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
sus, Ocupând un loc de frunte, într-o unitate care îi asigură și hrana și o cotă de surplus. își consolidează treapta, la o experiență vastă Pe decursu-a trei decenii, ca șef la biroul plan, Când, îndrăgostit de-o mâță își înșeală speța castă, Crezând c-ar fi mult mai bine să pozeze în motan. Mâța, tandră subalternă, se-alintă somnoroasă Ori de câte ori apare șobolanul în control, Răspunzând la provocare prin privirea languroasă, Dă din coadă, bucuroasă că un șef îi
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cotă de surplus. își consolidează treapta, la o experiență vastă Pe decursu-a trei decenii, ca șef la biroul plan, Când, îndrăgostit de-o mâță își înșeală speța castă, Crezând c-ar fi mult mai bine să pozeze în motan. Mâța, tandră subalternă, se-alintă somnoroasă Ori de câte ori apare șobolanul în control, Răspunzând la provocare prin privirea languroasă, Dă din coadă, bucuroasă că un șef îi face-ocol. Pretendenți, să-i lingă laba se găseau din abundență. Chiar acum se zbate-n plasă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Ori de câte ori apare șobolanul în control, Răspunzând la provocare prin privirea languroasă, Dă din coadă, bucuroasă că un șef îi face-ocol. Pretendenți, să-i lingă laba se găseau din abundență. Chiar acum se zbate-n plasă, fără șanse, un pisoi. Materialistă, mâța știe-a face diferență între-un șobolan pe treaptă și-un pârdalnic de cotoi. Cu potența cam apusă și c-un trup intrat la apă, Șobolanul compensează, însă-ntr-alte calități: Dă un loc călduț la mâță și, din când în când
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
fără șanse, un pisoi. Materialistă, mâța știe-a face diferență între-un șobolan pe treaptă și-un pârdalnic de cotoi. Cu potența cam apusă și c-un trup intrat la apă, Șobolanul compensează, însă-ntr-alte calități: Dă un loc călduț la mâță și, din când în când, o-adapă Cu vreo primă deocheată, ce-alții o cam văd din părți. Viața i se pare roză, tineresc se vrea elanul, Dimineața însorită, poezie-i pare seara. însă-mi pun o întrebare, prevăzând din
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
contemple cireșul de sub streașină. Cu clonțișor subțire ca de ac, mută, o păsărică se pitea pe sub frunzișul care lucea de apă. Foarte demult, într-o astfel de seară, Goilav a auzit trosnind un geam. Nu era vîntul. „Pesemne a sărit mîța”, bănui el, și, urmat de coana Sofica, care se înarmase cu o mătură, a pus mîna pe lumînare și s-a îndreptat către cămară. Într-un colț ședea, ghemuit, un om. Pe fața lui speriată se mișcau, galbeni, doar ochii
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
acolo gunoaiele, Împuțiciunile și mortăciunile de prin curte. Se prăsiseră fel de fel de jigănii: șerpi, broaște, șobolani, gâze nemaivăzute, șopârle, salamandre otrăvite, păsări pașnice ori prădătoare de zi și de noapte; unii se juraseră că văzuseră chiar vulpi și mâțe sălbatice. Ciudățenia era că jivinele nu urcau În curțile sătenilor ca să le facă rele. Stăteau cuminți, În legea lor, În Vale. Poate, cine știe cum, rar, oamenii se pomeneau În mijlocul bătăturii cu câte un șarpe amețit, plecat orbește În căutare de căldură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cam exuberantă - ceea ce pe mucosul Îndrăgostit Îl stârnea și-l Îndărătna totodată. Băieții ceilalți, și mai ales porcul de Vieru, o Înghesuiau prin cotloane și-i pipăiau sânii, iar ea se prefăcea că se apără, mușcând și zgâriind ca o mâță, Însă păstrând mereu pe chip un zâmbet de Încântare, căci era, probabil, mândră că farmecele ei atrăgeau atâția bărbătuși Înfierbântați. Știa foarte bine că prietenele ei - și cele cu țâțele Încă mici și celelalte - o bârfeau și-i prevesteau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ocolite, nepoții pe care Îi avea de la o verișoară să-l iscodească pe fiul cel nătăntol și să afle dacă nu cumva tată-său mai păstra prin casă muniție pe care n-o predase la vremea când fusese prins cu mâța În sac și cu iepurii ascunși În cabina tractorului. Frații Băjenaru, Însă, profitaseră de ceea ce le spusese ursuzul lor unchi și merseseră cu mintea și cu fapta mult mai departe: construiseră o armă grea, bine Încheiată, care trăgea nu niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]