1,217 matches
-
așază-n inimi extaz. Nu ne istovește nimeni tăind oasele visului leagănul între stâlpii cerului, mișcare răcoroasă ca vântul. Liberi zburdăm cu ceasuri sub piele Peste coamele timpului îmbătrânit. Nu ne așteaptă nimeni în fața porții de brumă niciun semn de mâhnire cernut prin site de argint, totul se întrupează în liberul schimb cu natura. Citește mai mult Nu ne întreabă nimeni, liberi zburdămși nu închiși în carapace,trăirea, ca molusca. În aripi vibrăm arcuri cu rotunjimi de con în urcușclapele unei
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
rămas din hărăzire, minciună clară suscită. Până aici a fost adevăr, adevăr idealizat de mine; restul, ca cel mai frumos măr s-a alterat de-atâta bine. Până aici a fost amăgire, amăgire rea și discretă; toate se lăfăiră - infinită mâhnire - într-o lume banal de suspectă. Referință Bibliografică: Până aici a fost iubire / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 George Pena : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PÂNĂ AICI A FOST IUBIRE de GEORGE PENA în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376014_a_377343]
-
o lume tot mai despiritualizatăˮ. Spre deosebire de alte lucrări pe această temă, demersul lui Thomas Molnar are avantajul anvergurii intelectuale și culturale, al profunzimii intuiției politice și sociologice, al experienței de viață în societatea americană, dar și al criticii echilibrate de mâhnirea că o superputere își erodează viitorul în timp ce afișează o atitudine triumfalistă. Originalul ce a stat la baza traducerii a fost publicat în anul 1978, în limba franceză, plecând de la analiza lui Alexis de Tocqueville despre societatea americană, cu scopul de
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
te alin Trupul mi-l străbate, fiece suspin Poate la nevoie voi fugi de tine Ceea ce nu știi - faci parte din mine. Poate bucuria unui nou succes Te face a crede că ai de ales... Poate prin eșec, ajungi la mâhnire Însă toate astea, scaldă în iubire Poate-n viața asta, și-n cea de apoi Vom fi împreună... doar noi, amândoi Poate in alt timp, chiar în altă lume Zbuciumați vom fi, în valurilor spume. Referință Bibliografică: POATE / Daniel Bertoni
POATE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375176_a_376505]
-
a schimbat totul, s-a știrbit pământul poate și cerul. Într-o dezamăgire cleioasă și insistentă, bat pasul pe loc ca un soldat prost, fără să-i pese de bocancii uzați și plini de noroi. Am făcut atâtea repetiții cu mâhnirea, încât nu-mi mai pot imagina cum este bucuria deplină. - Știu că viața asta este un amestec de chin și dezacord, iubire și ură, primirea din ceruri a celor bune, jertfire, împlinire și dezamăgire, dar acum simt și văd numai
SINUCIDERE CU AMINTIRI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372186_a_373515]
-
Plouă peste lume cu adânci suspine,/ Iar speranța nouă tinde spre ocult,/ Așteptăm o rază care să ne-aline,/ Retrezind zglobie-al fericirii cult.// Îngerii de ceară nu ne mai acultă,/ Rugăciuni febrile tremură în van,/ Copleșiți de reguli și mâhnire multă,/ Aruncăm credința peste paravan.// Suflete de gheață, ca-ntr-o bibliotecă,/ Zeci de pagini goale lin își răsfoiesc,/ Ofilita soartă-și plimbă pe potecă,/ Avansând rănită, zâmbetul grotesc.// În oglinda vie ne privim cu teamă,/ Îngroziți de-abisul ce
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
chiar imaginară, Ce-mi aprinde veghea c-un fior ciudat. Din mormânt, iubirea ta incendiară Cerne-a sa cenușă sumbru, vinovat. Pe nisip fierbinte, tălpile-mi sunt rană, Degete avide, lin, îl răscolesc. Căutând năluca-ți blândă, diafană, Munții de mâhnire-ncerc să-i ocolesc. Mă împiedic, arsă de un nor de sare, O relicvă pală-a unor amintiri. Lacrimi tremurânde dintr-un colț de zare Se aștern tăcute-n cioburi de-amăgiri. Azi dezbrac o rază-n fire de lumină
UMBRE DE SINGURĂTATE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376201_a_377530]
-
ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ de Nicolaie DINCĂ De câte ori nu ai simțit că-i miere Șoapta iubitei și înfățișarea, Mirajul trupului și sărutarea, Când te purtau spre raiuri... de plăcere? De câte ori nu te-a-ncolțit frustrarea, Mâhnirea de pucioasă, frig și fiere, Când inima-ți se rupe de durere, Că ea-și găsi la altul... alinarea? De-ai mai simțit sau de e prima oară, Părerea mea e una absolută: Când ai „gustat” o fericire rară, Ștearsă
DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376195_a_377524]
-
Vezi “Doamna nopții”- luna pe boltă, iar tu de mine îți amintești... Eu am regretul că nu ți-am dat-o și pentru asta, nu-mi mai vorbești! Tu-tristă pururi, căci fără minte, râzând narcotic ai tot fugit, eu-cu mâhnirea că-n astă lume, doar cât o clipă ne-am întâlnit... Dan Mitrache,Bălcești,12.11.2014 Referință Bibliografică: SENTIMENTE (FEELINGS) / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1412, Anul IV, 12 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
SENTIMENTE (FEELINGS) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379804_a_381133]
-
din 20 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Nu vreau să pierd Ce dacă mi-a fost viața un stup de amăgiri ce-au căpăcit în faguri numai fiere?!... M-aș cuibări cu patos în orișice durere și-aș retrăi trecutele mâhniri. Acolo, încă-n zbucium, e tinerețea mea pe care-atunci n-am prea băgat-o-n seamă. Un dor fără de margini necontenit mă cheamă, dar mă-nconjoară o tristețe grea. Amărăciunea-îmi pune dorințele în chingi bătându-și joc de ultima speranță
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374659_a_375988]
-
le șterg, dar am să-mi regret de fiecare dată gândurile care mi-au venit prin minte și pe care, pentru motivul că nu le-am notat imediat, le-am uitat. Despre ele voi spune întotdeauna, cu neprefăcută nostalgie și mâhnire, că ar fi fost cele mai bune”. Cristian Petru Bălan scoate în evidență și chiar postulează adevăruri etern valabile: “Trebuie să observi un an pentru a înțelege o singură clipă”. Formulate mai mult sau mai puțin sintetic, gândurile autorulu iau
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
în cursa alegerilor prezidențiale au recurs la gesturi disperate, introducând în mocirla campaniei pe unii clerici ai Bisericii Ortodoxe și chiar pe unii părinți venerați de poporul credincios ca sfinți. Este vorba de regretatul Părinte Arsenie Boca. Am luat, cu mâhnire creștinească, act de cantitatea îngrijător de mare a minciunii și a urii, amestecată cu adevăr și sfințenie. Or, cu cele sfinte, cu oamenii lui Dumnezeu nu se pot face glume, nici nu pot fi luați în derâdere, mai ales cu
LECŢIA PĂRINTELUI ARSENIE BOCA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371669_a_372998]
-
fiind de spectacolul straniu la care participam. - De nevoie, curiozitate și tot așa, a răspuns cu dezinvoltură privindu-mă fix în ochi, parcă dorind să-mi spulbere temerile. - De ce și-ar vinde cineva sufletul? am continuat să întreb cu aceeași mâhnire în glas. - Pentru că asta este moneda de schimb! Nu poți să cumperi un suflet decât oferindu-l pe al tău, mi-a răspuns cu voce blândă, privindu-mă cu îngăduință. După ce am inspectat curioasă vitrinele, m-am interesat la negustorul
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
cărora presupuși semeni întru rațiune le aștern peste ochi pânza întunericului veșnic. "Ca orice popor umilit de istorie, afganii nu cer mult. Doar un dram de respect și recunoaștere. Exact asta le-am oferit noi, românii”, ne mărturisește cu o mâhnire sufletească comandantul militar Victor Strîmbeanu. Și-a spus filosofia ultimul cuvânt? Credem că nu, “dar întorcându-ne la pregătire pentru război, cu greu am putea să nu recunoaștem, că, aici, ea și-a atins ultima măsură” Ce va urma? Felicitări
RĂZBOIUL ŞI FILOSOFIA – ÎNTUNERIC ŞI LUMINĂ, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379207_a_380536]
-
Și celor din mormânturi viața le-a dăruit! Ca Lui I se cuvine Gloria și Puterea acum și în vecii vecilor. Amin!" Spune și Părintele DUMITRU STĂNILOAE, cel mai înalt Duh al ORTODOXIEI (din Răsărit! - zic așa, când văd, cu mâhnire, în câte colțuri de lume amurgite au trebuit să migreze valahii noștri... - cei mai mulți, din pricini de necaz și de multe și nestinse nevoi!), mai spre zilele noastre (cele de adânc păcat al uitării și zile ale marilor șovăieli și întunecări
ÎNVIEREA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379266_a_380595]
-
și UE, pentru că aceștia au interese de a vă jecmănii de bogățiile pe care le mai aveți și nu de a vă ajuta. Nu vă vindeți terenurile! Nu vă vindeți pădurile. Zilele acestea, am aflat cu tristețe sufletească și cu mâhnire duhovnicească de faptul că Părintele Amfilohie Brânză, duhovnicul Mănăstirii “Adormirea Maicii Domnului” de la Diaconești - Bacău, este bolnav. Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ridică-l din boală pe Părintele nostru Amfilohie Brânză. Amin. Doamne ajută! Ștefan Popa Referință Bibliografică: Din
DIN CABINA AVIONULUI ÎN CHILIA DE MONAH de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378683_a_380012]
-
Înțelegea totuși că dacă la nașterea lui Iisus din Nazaret o stea stătuse deasupra peșterii în care se născuse acesta, mărturie că cerul își arătase în acest fel starea de bucurie, la moartea fiului lui Dumnezeu soarele se întunecase arătând mâhnirea astrului zilei față de suferințele și răstignirea stăpânului astrelor. Așteptă așadar seara și privi din nou cerul înstelat, urmărind traiectoria planetelor și a lunii. Se culcă apoi spre dimineață la rugămințile lui Muso care venise după el și îl rugase să
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
meserie, sîntem de părere că un așa scandal, deși servind opoziției prin discreditul ce aruncă asupra destrăbălaților de la putere, este stricăcios în genere moravurilor publice prin discreditul ce-l aruncă legilor și instituțiilor, avem pentru aceasta un sentiment adânc de mâhnire. Ca să-și facă cineva oarecum o idee despre cum este administrat poporul suveran afară din capitală sub regimul patrioților de meserie n-are decât să-și închipuiască cum trebuie să se poarte cu administrații săi de la capătul țării bătăiosul prefect
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din ele fiindu-mi foarte aproape, la un pahar sau la un vernisaj. Eram convins, în anii crunți, că făceam parte din aceeași lume care suferă și scrîșnește. M-am înșelat. Am constatat, după 1989, întîi cu surprindere, apoi cu mîhnire, că iubiții mei prieteni, actorii, în marea lor majoritate, au răspuns "prezent!" la țignalul puterii neocomuniste, bine dată cu grimon. Nu e de uitat seara cînd, în plină sărbătoare a bătrînului teatru, actorii și-au rupt hainele făcîndu-și loc să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Czajka (Michal Czajkowski), din nefericire noi nu avem curajul să le executăm”. Iar dacă Poarta nu se putea „apăra”, cum ar fi putut s-o facă muntenii ? Asprimea cu care agenția polonă din Constantinopol judeca revoluția română izvora din adânca mâhnire provocată de prăbușirea acesteia și din ignorarea propriei neputințe. În vreme ce colaborarea concretă româno-polonă în Moldova și Țara Românească își urma cursul înfățișat de noi, pentru ca, în cele din urmă, să primească o puternică lovitură din partea forțelor contrarevoluționare externe, conducătorii emigrației
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
când dulțea-l’i limbă cheare” ( S-a dus bucuria de la noi...). În dispoziție elegiacă, melancolia găsindu-și un spațiu de rezonanță în decorul autumnal, samarineanul cântă de „dor și jale”, atent la ritmuri și chiar la muzicalitatea rostirii. Își împărtășește mâhnirile, iar alteori revolta, în versuri ce mărturisesc hotărât influența lui G. Coșbuc, din a cărui lirică a și încercat unele echivalențe în aromână (Moartea lui Fulger, Nunta Zamfirei, El Zorab, Noi vrem pământ). În același grai, folosindu-se de o
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
constitutive ale paradelor și procesiunilor. Este vorba despre acțiunile și interpretările diferite ale acestor acțiuni pe care le promovează diversele grupuri implicate În ritual. Etalarea puterii militare poate fi un subiect de mândrie (din perspectiva ideilor patriotice) sau unul de mâhnire (fie din perspectiva morților din război ai familiei, fie din perspectiva cheltuielilor militare văzute ca o cauză a sărăciei personale). Multiplicitatea uzajurilor este subliniată și de analiza istorică a lui S. Davis (1986, p. 45): Paradele și ceremoniile s-au
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de conducere al Societății scriitoricești. Urmele ei dispar după 1940. Se presupune că ar fi căzut victimă atrocităților staliniste. D.-M. a scris o poezie descriptivă, pastorală, sub influența liricii populare, adunată în volumele Picături de rouă (1920) și Melodia mâhnirii (1930). SCRIERI: Picături de rouă, Chișinău, 1920; Melodia mâhnirii, Chișinău, 1930. Repere bibliografice: Scriitori de la „Viața Basarabiei”, îngr. Alexandru Burlacu și Alina Ciobanu, Chișinău, 1990, 54-55; Vasile Badiu, Elena Dobroșinschi-Mălai, „Glasul națiunii”, 1994, 25; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 143. E.H.
DOBROSINSCHI-MALAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286805_a_288134]
-
1940. Se presupune că ar fi căzut victimă atrocităților staliniste. D.-M. a scris o poezie descriptivă, pastorală, sub influența liricii populare, adunată în volumele Picături de rouă (1920) și Melodia mâhnirii (1930). SCRIERI: Picături de rouă, Chișinău, 1920; Melodia mâhnirii, Chișinău, 1930. Repere bibliografice: Scriitori de la „Viața Basarabiei”, îngr. Alexandru Burlacu și Alina Ciobanu, Chișinău, 1990, 54-55; Vasile Badiu, Elena Dobroșinschi-Mălai, „Glasul națiunii”, 1994, 25; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 143. E.H.
DOBROSINSCHI-MALAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286805_a_288134]
-
ține el. b Spuneți-i somn ușor Ș-apoi - despărțire... Lăsați să-l admire Priveghiul codrilor. c Cîntați-i somn ușor Ș-apoi vă desparteți, Priveghiul să-l ție Asupra-i codrii vor. Cîntați-i somn ușor. Ș-apoi - despărțire... Priveghi de mâhnire Să ție codrii vor. UN TENOR, UN BAS, UN ALT, UN SOPRAN (preschimbîndu-se cu corul) Și codrul e-n priveghi Fiorul îl trece. Durerea cea rece În vederea noapte-i veghi. a Ofteaz-adînc, privind Copilul său veșted Și pleac-al său creștet
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]