5,376 matches
-
în urmă cu un an să aducă la Craiova și capul lui Mihai Viteazul, promițând că va face cercetări și pentru găsirea restului trupului domnitorului pe Cîmpia Islaz! "A încercat, acum un an, să mute craniul lui Mihai Viteazul, de la Mînăstirea Dealu la Craiova. Pretextul era foarte subțire: cică acolo, la Craiova, s-ar fi născut Voievodul. Aiurea. El s-a născut în Tîrgul de Floci, din Bărăgan. A fost, mai tîrziu, Ban al Craiovei, dar asta e cu totul altceva
Vadim Tudor, atac fără precedent la adresa Olguței Vasilescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35657_a_36982]
-
Administrației Prezidențiale, șeful statului are următorul program public pentru ziua de 15 august: - aprox. ora 10:45, Izvorul Mureșului, județul Harghita - participare la slujba religioasă prilejuită de Hramul Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului”; Conform paginii oficiale de Facebook, primul-ministru vizitează astăzi Mânăstirea Putna și Sanctuarul de la Cacica "Basilica Minor", unde participă la slujbele și hramurile de "Adormirea Maicii Domnului".
Unde merg Băsescu și Ponta de Sfânta Maria by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35858_a_37183]
-
Râmnicului, în toate bisericile și mănăstirile din cuprinsul acestei arhiepiscopii, a mai precizat Patriarhia. Înaltpreasfințitul Părinte Gherasim Cristea s-a născut la 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului din județul Ialomița. În 1934, a fost primit ca frate la mânăstirea Cernica din apropierea Bucureștilor, apoi a urmat cursurile seminarului monahal al acestui așezământ monastic și ale seminarului "Nifon Mitropolitul" din București, pe care l-a absolvit în anul 1942. În 1948, a fost declarat licențiat în Teologie la Institutul Teologic de
IPS Gherasim Cristea, arhiepiscopul Râmnicului, a încetat din viaţă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37600_a_38925]
-
2009, Sfântul Sinod a hotărât ridicarea Episcopiei Râmnicului la rangul de Arhiepiscopie și a Preasfințitului Părinte Gherasim la rangul de Arhiepiscop al Râmnicului. În plan administrativ-gospodăresc, Înaltpreasfințitul Părinte Gherasim al Râmnicului a consolidat și restaurat numeroase biserici din eparhie, precum și mânăstirile Cozia, Turnu, Stănișoara, Hurezi, Bistrița, Dintr-un Lemn, Brâncoveni, Surupatele și schiturile Ostrov, Cornet, Iezer etc. În ultimii ani, prin grija sa au fost construite Centrul cultural-religios Sfântul Ierarh Antim Ivireanul și o cantină socială la sediul administrativ al Arhiepiscopiei
IPS Gherasim Cristea, arhiepiscopul Râmnicului, a încetat din viaţă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37600_a_38925]
-
așa ați spus! C.S.: (...) V-am întrebat de ce ironizați ceva frumos ... D.G.: Vi s-a părut că ironizez ceva? C.S.: Ați spus că e o varză. D.G.: Vi s-a părut că ironizez Arcul de Triumf sau că ironizez vreo mânăstire importantă din Moldova? C.S.: Ați spus că e varză? Așa ați spus, că e o varză acolo! Nu este nicio varză! D.G.: Ironizez creatorul afișului și îi ironizez și mai tare pe ăia care au dat banii pe afișul ăsta
Dana Grecu, la un pas de ceartă cu un lider PC: „Dvs vreți să ne certăm unul cu altul?” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34196_a_35521]
-
despre cuvînt și sunet, despre literatură și muzică, o poveste fabuloasă care ne-a prins pe toți, care ne-a făcut mai puternici și altfel. Ca ea. Ca Sfîntul Augustin pe care l-a adorat, ca Fra Angelico de pe pereții Mînăstirii San Marco din Florența. Ca „Cina cea de taină” și puterea euharistiei. Ca Micul Prinț. Ca tot ce e important pentru suflet. Ca Mozart. Ca prietenia. Ca portocalele puse în pungi pentru copii fără nimic și fără nimeni. Pe 17
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
al familiei Medici, fiul lui Lorenzo, numit tot Giuliano. Dar Lisa, o adolescentă rebelă, departe a se supune interdicției paterne, întreține cu iubitul ei o corespondență amoroasă clandestină prin sclava sa, amintind de patetismul de bungust al unui Stendhal din Mânăstirea din Parma. Un coup de foudre platonic ce, așa cum vom vedea, devine destin. Va trebui să fie puternică și iscusită, va trebui, ca orice eroină de legendă, să pătimească sufletește și chiar fizic pentru a ajunge la dezlegarea misterului propriei
Mona Lisa, fiica lui Leonardo? by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3331_a_4656]
-
coastele ei seamănă cu lacuri seci zvântate, pline de pietriș. ...Ca un apeduct, căruia meșterul grec care l-a zidit i-a acoperit creasta cu țigle”1. Cămila îl duce prin încercările de foc arzător al deșertului spre Dumnezeu din Mânăstirea Sinai, aflată într-o oază cu măslini, portocali, nuci, smochini și uriași migdali înfloriți: „...Încet, ritmic, ca o răsuflare, vine și tulbură nările - nările și mintea - mireasma de la migdalii înfloriți. Mă gândesc cum a putut această fortăreață călugărească să îndure
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
și de o „insulă a bucuriei”, în care „oamenii râd în hohote cu gura până la urechi” - posibilă reminescență a mitului grec despre „insulele fericiților” (eadem Leuce et Macaron appellata), mirificul topos cu ecouri în folclorul românesc, unde avem colinzi despre mânăstirea Albă din „al mării negre prund/ Ler, Doamne, Ler”, „mănăstirea cu nouă altare/ Hoi Leronda Lerului Doamne”, construită de mândrul Soare, „Nici de largă nu-i prea largă/ Făr-cuprinde lumeantreagă”... Pentru a ajunge la semantica misteriosului lexem ler din colinde
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
nu acesta este neamul meu; sau e și acesta, dar și cel ce a ridicat sute de biserici în câțiva ani, i-a ajutat din răsputeri pe sinistrații diferitelor calamități, vine și-și deșartă sufletul în fața nevăzută a Domnului la Mânăstiri cu ocazia tuturor praznicelor, de se crucesc străinii văzând atâta credință înflorind în atâta sărăcie, pe când falnicele lor catedrale stau mai mult goale. Neam făcut din contraste, ca și oricare dintre poporeni. Un lucru știu însă: că flăcăului acela sărman
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
comunistă a marginalizat programatic intelectualitatea, iar ca urmare componenta cultă a civilizației românești s-a disipat în conștiința Occidentului. Fața profundă a țării nu o revelă nici tarafurile de lăutari, nici trupele de dansatori populari, nici imaginile viu colorate de mânăstiri din Moldova, nici peisajele de Deltă sau munte, nici siluetele de fabrici și uzine, nici performanțele uneori uimitoare ale sportivilor. Și nici chiar - adăugăm referitor la strădaniile recente ale echipei MNAC - producțiile oricât de inspirate ale unor tineri artiști aflați
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
1962-1964, unde poetul a intervenit cu multe și derutante modificări de organizare a volumelor și a ciclurilor poetice, dar și cu unele intervenții în text, consacră, invariabil, următoarea versiune a poemului: TÂRLĂ I-aud bătând în poarta încuiată. E-o mânăstire veche între tei. I-au apucat furtuna și bezna și își cată Un adăpost cu gloata după ei. Călugărul din poartă-i adormit Cu cheia spânzurată lângă broască. De zeci de ori străinii au lovit În lemnul surd, și poarta
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
Gheorghe Simion De la Mânăstirea Agapia pornea către noi, acum aproape șapte săptămâni, o scrisoare și câteva poeme semnate Gheorghe Simon, poemele rotunjindu-se, după dorința autorului lor, sub un titlu comun: Amin Agapia! Trebuie că este o gingașă noimă în această alegere de sunete
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
formațiunii politice identificate cu structurile administrative ale statului. Când ești foarte tânăr și ai impulsuri de genul celor presupuse de social-democrație (adică, un excedent de compasiune și o irepresibilă dorință de a face bine aproapelui), fie devii novice într-o mânăstire, fie te alături unui ONG specializat în acțiuni umanitare. A dori să îmbini utilul cu plăcutul, adică propria sete de putere cu pretenția de a-i ajuta pe nevoiași, nu duce decât la clonarea unor exemplare despre care se poate
Generația cu un singur membru by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10675_a_12000]
-
că ne mai fac mizerii și acum, la granițele culturii, asta e prea de tot! l N-am fi pomenit poate de toată tărășenia petnicenească, dacă pe pagina 1 n-ar fi dată o fotografie inedită a lui Eminescu la Mînăstirea Neamț, din 1886. Ea provine "din arhiva N.D.P.". N-avem de unde să știm dacă e autentică, deși seamănă bine cu poetul. N.D.P. nu ne spune în dezlînatul lui articol pe ce filieră a ajuns fotografia în arhiva sa, dacă a
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
se plimbe prin ruinele cetăților de la Arles sau Nîmes sau ca să admire echilibrul unui amfiteatru antic, încă bine conservat, ca cel de la Orange. Pentru oamenii de teatru, pentru scriitori și traducători, toate drumurile duc la Avignon și la Chartreuse, celebra mînăstire de pe celălalt mal al Rhonului, la Villeneuve-lez-Avignon, acolo unde podul mult cîntat își așeza, cîndva, și celălalt capăt. Peisajul este atît de schimbat în afara festivalului, încît poți să consideri că ai nimerit în altă parte. Totul este mult mai solemn
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
cu tot ce este nou în materie de teatru contemporan, asta nu doar în festival, ci, mai degrabă, în afara lui, este o bază de informații strînsă și organizată extrem de inspirat, poți să cumperi orice din librăria bine dotată din interiorul mînăstirii - am văzut și acum casete video cu și despre Kantor, pe care le-am achiziționat ca pe un trofeu acum zece ani - poți să bei un pahar de vin roșu, să te plimbi și să descifrezi ceva, ceva din alcătuirea
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
văzut și acum casete video cu și despre Kantor, pe care le-am achiziționat ca pe un trofeu acum zece ani - poți să bei un pahar de vin roșu, să te plimbi și să descifrezi ceva, ceva din alcătuirea unei mînăstiri, din ritualuri, din ce este și ce nu este permis, poți să refaci trasee imaginare ale călugărilor de altădată. În această mînăstire pontificală construită în secolul al paisprezecelea de Papa Innocent al VI-lea există și pulsiunile culturale ale prezentului
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
să bei un pahar de vin roșu, să te plimbi și să descifrezi ceva, ceva din alcătuirea unei mînăstiri, din ritualuri, din ce este și ce nu este permis, poți să refaci trasee imaginare ale călugărilor de altădată. În această mînăstire pontificală construită în secolul al paisprezecelea de Papa Innocent al VI-lea există și pulsiunile culturale ale prezentului imediat dar și ritmurile unei lumi închise, ordonată după cu totul alte legi. La Chartreuse s-a ținut, timp de două zile
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
despre dinamica limbii, despre ce este viu sau mort în limbă, despre ce trebuie înnoit, despre relația regizor-text-actori-spectatori. În general, aici sînt invitați în rezidență scriitori și traducători din toată lumea. Ei locuiesc, ca și noi, participanții la aceste dezbateri, în interiorul mînăstirii, în chiliile călugărilor de altădată. Fără să-mi dau seama de la început, ușor-ușor, am fost prinsă în rigoare, într-un soi de disciplină, de ordine. Drumul spre chilia mea străbătea practic cea mai mare parte a curților interioare, pe care
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
curților interioare, pe care le parcurgeam succesiv. Deschideam cu chei mari, atinse de timp, dar și cu tîlc, cu manevre ciudate, cu rugi ascunse, porți de lemn care delimitau spații și ierarhii, care permiteau accesul tot mai adînc în inima mînăstirii. Urcam în chilia mea pe o scară strîmtă, din piatră roasă de atîția și atîția pași purtători de atîtea și atîtea gînduri, de zbucium, de povești, de revelații, poate. Pe o fantă, pe o aproape imaginară fereastră priveam cerul nopții
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
au revenit, iarăși și iarăși, în conversații: pămîntul ca evocare a rădăcinilor și identității; fluviul ca spațiu al mișcării, al posibilelor deplasări a unora către ceilalți. Am privit, din nou, Rhonul. Altfel. Pămînt, apă, teatru, identitate, dialog, căutare, palat, ziduri, mînăstire. Permanente metamorfoze, ca în spectacolele lui Nadj, îmbogățite nu doar de dans, ci și de poezie, muzică, pictură, teatru, iubire, frămîntare, de zile, de nopți, de viață. El pregătește, special pentru Avignon, un nou spectacol, Paso doble, gîndit pentru locul
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
nu mă ia pe sus. Privesc cerul. Curățat, albastru, purificat, eliberat, strălucitor. Nici nu-mi dau seama cînd s-a făcut noapte. Mistralul bate, bate, tare, tare. Împreună cu directorul de la Chartreuse, îl conducem pe un bun prieten spre ieșirea din mînăstire. Pleacă... viața este un dar... cu o cheie imensă, François de Banes Gardonne deschide poarta bisericii. Ne face semn să intrăm. Încremenesc. Arcurile gotice, liniștea, frigul, neliniștile din mine. În fața mea, în locul altarului dărîmat de un abulic locuitor al cetății
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
care se cuvine să ne amintim măcar din când în când. într-un parc al eroilor Mă aflu la Sinaia, la o răspântie de drumuri principale: unul vine din sud și urcă spre Predeal; altul face la stânga, spre Furnica, pe lângă mânăstirea cea dat nume locului, și de aci mai departe, spre Cota 1400 și piscuri. Mă aflu în chiar intersecția în care un indicator îndrumă: Cota 1.400 - 10 km. I-am bătut nu o dată cu pasul, pe „drum drept” și „scurtături
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mai ușor: copiii lor adolescenți, care sunt ahtiați de spiritualitate, nu o să mai trebuiască să meargă pînă în India sau, mai știu eu, pînă în Vietnam, la un guru sau un budist, ci o să vie fain frumos la noi, în mînăstirile noastre ortodoxe, și o să găsească acolo o bogăție de spiritualitate! Eu pe acest lucru pedalez: ar trebui ca valorile să fie transportate prin literatură sui generis ,românească", adică (subliniază, apăsat) românească-românească, și (ca și cum și-ar cere scuze) nu vreau să
Eginald Schlattner - Viața ca poveste și izvor de povești by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11016_a_12341]